3ra-937/16 — contestarea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Ungheni Dosarul nr. 3ra-937/16

Judecător: M. Malanciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Revenco

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Mariana Pitic, Ion Druță

examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Consiliul orășenesc Ungheni,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Individuală „COTICI” împotriva Consiliului orășenesc Ungheni privind

contestarea acțiunii administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2016, prin care s-a

respins apelul declarat de Consiliul orășenesc Ungheni și s-a menținut hotărîrea

Judecătoriei Ungheni din 29 octombrie 2015,

c o n s t a t ă :

La 23 martie 2015, ÎI „COTICI” a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliul orășenesc Ungheni cu privire la anularea Deciziei

Consiliului orășenesc Ungheni din 13 iunie 2014 și obligarea de a încheia

contract de vînzare-cumpărare a terenului aferent.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că ÎI „COTICI” este

proprietarul imobilului amplasat în or. Ungheni, str. Bernardazzi 7, pe un teren

cu o suprafață de 0,0049 ha.

Prin Decizia nr. 3/17 din 26 aprilie 2013 terenului menționat a fost atribuit

cu statut de teren aferent imobilului cu nr. cadastral 9201104854, proprietate

privată a ÎI „COTICI”.

Menționează reclamantul că, la 11 iunie 2014 s-a adresat Consiliului

orășenesc Ungheni cu cerere de a vinde terenul aferent în condițiile Legii nr.

1308 din 25 iulie 1997 și a Regulamentului cu privire la vînzarea-cumpărarea

terenurilor aferente obiectelor privatizate aprobat prin HG nr. 1428 din 16

decembrie 2008.

Prin decizia Consiliului orășenesc Ungheni nr. 4/21 din 13 iunie 2014

cererea de vînzare a terenului a fost respinsă.

La 03 februarie 2015 ÎI „COTICI” s-a adresat Consiliului orășenesc

Ungheni cu cerere prealabilă în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă.

Prin Decizia din 13 februarie 2015 pîrîtul a respins cererea prealabilă,

adresînd petiționarului răspunsul la 24 februarie 2015.

Consideră reclamantul că, prin decizia din 13 iunie 2014 Consiliul

orășenesc Ungheni a fost încălcat dreptul reclamantului de a procura terenul

aferent imobilului, drept legalizat prin Codul Funciar, Regulamentul cu privire

la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, legii RM cu privire la prețul

normativ și modul de vînzare a pămîntului.

Menționează că, la depunerea cererii de vînzare a terenului a anexat toate

actele solicitate, prin urmare careva impedimente nu au existat în opinia sa.

Deoarece reclamantul a epuizat toate căile de soluționare pe cale amiabilă a

litigiului și nenumăratele adresări către pîrît nu au avut efect pozitiv, ÎI

„COTICF’, în scopul apărării drepturilor sale este nevoit de a se adresa cu

actuala cerere în instanta de judecată.

A solicitat reclamantul anularea deciziei Consiliului orășenesc Ungheni din

13 iunie 2014 privind refuzul de a vinde terenul cu suprafața de 0,0049 ha,

aferent imobilului amplasat în or. Ungheni, str. Bernardazzii 7, obligarea

Consiliului orășenesc Ungheni de a încheia contract de vînzare-cumpărare a

terenului aferent imobilului amplasat în or. Ungheni, str. A. Bernardazzi 7.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 29 octombrie 2015, acțiunea a fost

admisă parțial. S-a anulat decizia Consiliului orășenesc Ungheni din 13 iunie

2014 privind refuzul de a vinde terenul aferent imobilului cu suprafața de 0,0049

ha amplasat în or. Ungheni, str. Bernardazzi 7. S-a respins capătul de cerere

depus de ÎI „Cotici” către Consiliul orășenesc Ungheni cu privire la obligarea

Consiliului orășenesc Ungheni de a încheia contract de vînzare-cumpărare a

terenului aferent imobilului cu suprafața de 0,0049 ha amplasat în or. Ungheni,

str. Bernardazzi 7.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2016, s-a respins apelul

declarat de Consiliului orășenesc Ungheni și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei

Ungheni din 29 octombrie 2015.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 29 aprilie 2016, Consiliul

orășenesc Ungheni a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel

și a hotărîrii primei instanțe în partea anulării deciziei Consiliului orășenesc

Ungheni din 13 iunie 2014 privind refuzul de a vinde terenul aferent imobilului

cu suprafața de 0,0049 ha amplasat în or. Ungheni, str. Bernardazzi 7, cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere integral a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este ilegală,

fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și aprecierea

arbitrară a probelor.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

recepționată de către recurent la 25 martie 2016 (f.d. 92), recursul se consideră

declarat în termen.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul orășenesc

Ungheni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel sau prima instanță, respectiv nu constituie

temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Consiliul orășenesc Ungheni ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Consiliul orășenesc Ungheni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Ion Druță