1ra-1201/23 — art. 287 alin. 3, art. 320 -1 CP

1ra-1201/23 — art. 287 alin. 3, art. 320 -1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1201/23

1-21176925-01-1ra-26072023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Talpă Boris,

Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,

examinând, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea

recursului declarat de către avocatul Saitarlî Natalia în numele inculpatului,

împotriva deciziei din 10 aprilie 2023 a Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul, în cauza penală privindu-l pe inculpatul

Terzi Alexandr XXXXX, născut la XXXXX,

originar și locuitor al mun. XXXXX,

învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 3201 Cod

penal.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 01.12.2021 – 09.12.2021;

20.06.2022 – 17.10.2022;

Instanța de apel: 04.01.2022 – 22.02.2022;

Instanța de recurs: 10.05.2022 – 27.06.2022;

Instanța de apel: 03.10.2022 – 10.04.2023;

Instanța de recurs: 26.07.2023 – 08.11.2023.

Asupra admisibilității recursului declarat, în baza actelor din dosar,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

Terzi Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. art. 287 alin. (3) Cod penal, și în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor

art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost aplicată pedeapsa 3 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea

1

termenului din 09.12.2021, cu includerea perioadei arestării preventive de la

09.11.2021 până la 09.12.2021.

S-a menținut măsura preventivă arestul preventiv până la rămânerea

definitivă a sentinței.

A fost admisă acțiunea civilă a părții vătămate. S-a dispus încasarea din

contul inculpatului Terzi Alexandr în beneficiul părții vătămate Piveni - Proțenco

Alexandra, prejudiciul moral în mărime de 25000 lei și prejudiciul material în

sumă de 8000 lei.

Totodată, a fost soluționată chestiunea cu privire la corpurile delicte.

de 09 noiembrie 2021, orele 17:55, aflîndu-se în scara blocului locativ situat în

mun. XXXXX, loc care, prin natura și destinația lui, este întotdeauna accesibil

publicului, circumstanțe ce califică fapta ca fiind săvârșită în public, conform art.

131 Cod penal, acționând cu intenție directă, din motive huliganice, încălcând

ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de

comportare în societate, agresiune verbală, exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, demonstrativ, dând dovadă de o obrăznicie deosebită, a lovit de

mai multe ori cu un topor în ușa apartamentului cu nr. 32, unde domiciliază

Piveni-Proțenco Alexandra, deteriorând-o și amenințat-o pe Piveni-Proțenco

Alexandra cu moartea, amenințare pe care ultima a perceput-o ca reală.

Astfel, acțiunile lui Terzi Alexandr au fost încadrate juridic în baza art. 287

alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi „huliganismul agravat, adică

acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de amenințarea cu

aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altui obiect

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății”.

sediul Central, Terzi Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3201 Cod penal, și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost aplicată pedeapsa 6 luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a se pronunța prima instanță a constatat că, Terzi Alexandr

cunoscând cu certitudine că Judecătoria Cahul la 25 februarie 2022 a emis

ordonanța de protecție a victimei violenței în familie în privința lui Coroliov

Natalia, pe un termen de 3 luni, începând cu 25 februarie 2022, și i-a stabilit

obligații agresorului Terzi Alexandr, domiciliat în mun. Cahul, str. XXXXX,

anume:

-să stea departe de locul de trai al victimei Coroliov Natalia la o distanță

ce ar asigura securitatea victimei de cel puțin 300 metri, excluzând orice contact

vizual cu ea;

2

-interzicerea să contacteze cu victima Coroliov Natalia, telefonic sau prin

alte căi de comunicație:

-mesaje textuale sau vocale, precum și prin intermediul rețelelor de

socializare, aplicațiilor electronice, poștei electronice sau oricare alte mijloace

de comunicare directă sau intermediară pe toată durata de acțiune a ordonanței

de protecție, la 22 aprilie 2022, aproximativ la ora 11:00, contrar obligațiunilor

impuse, în timp ce se deplasa cu propriul automobil, văzând-o pe Coroliov

Natalia la stația de autobuze de pe str. Păcii, mun. Cahul, a coborât din automobil,

s-a apropiat de Coroliov Natalia, a vorbit cu cuvinte vulgare și i-a transmis două

fotografii, prin ce a încălcat ordonanța de protecție.

Astfel, acțiunile lui Terzi Alexandr au fost încadrate juridic în baza art.

3201 Cod penal, conform indicilor calificativi „neexecutarea intenționată a

măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei

violenței în familie”.

21 decembrie 2021 avocatul Saitarlî Natalia a depus cerere de apel în interesele

inculpatului Terzi Alexandr, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pedeapsa cu închisoare stabilită să fie

suspendată condiționat cu stabilirea unui termen de probațiune.

4.1. În motivarea apelului a invocat că pedeapsa aplicată este prea aspră, și

consideră că este posibil de a aplica prevederile art. 90 Cod penal, dat fiind că

inculpatul are la întreținere un copil minor, nu are antecedente penale, a acceptat

să achite părții vătămate prejudiciul material și moral.

24 decembrie 2021 inculpatul Terzi Alexandr a depus cerere de apel prin care a

solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă cu aplicarea art. 90 Cod penal, și

respingerea acțiunii civile ca neîntemeiată.

5.1. În motivarea apelului inculpatul a invocat, că prima instanță incorect a

apreciat stabilirea pedepsei, fiind posibilă aplicarea unei pedepse mai mici de 2

ani 6 luni. La fel, a menționat că incorect a reținut circumstanța agravantă –

săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate, deoarece procurorul în rechizitoriu

nu a stabilit careva circumstanțe agravante.

Apelantul a mai considerat că suma acțiunii civile admise este exagerată și

neîntemeiată, iar partea vătămată nu a prezentat nici o dovadă a prejudiciului

material și nu a argumentat prejudiciul moral cauzat.

Judecătoriei Cahul, sediul Central la 26 octombrie 2022, a declarat apel

procurorul în Procuratura raionului Cahul, Todos Victor, prin care a solicitat

casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului în baza art.

3

3201 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa de 2 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

6.1. În motivarea apelului a indicat că, la stabilirea pedepsei instanța urma

să țină cont de prevederile art.75 Cod penal, și de faptul că inculpatul anterior a

săvârșit infracțiuni similare, pentru care ispășește pedeapsa cu închisoare.

Totodată, a invocat că pe rolul instanței de judecată se examinează și alte

cauze penale pornite în baza art., art. 349 și 287 Cod penal, considerând că față de

inculpat urma a fi aplicată o pedeapsă mai aspră, întrucât pedepsele anterioare nu

și-au atins scopul.

sediul Central a declarat apel la 31 octombrie 2022 avocatul Reșulschi Galina în

interesele părții vătămate Coroliov Natalia, prin care a solicitat casarea sentinței

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită inculpatului pedeapsa

doi ani închisoare.

7.1. În motivarea apelului a invocat că instanța de fond la stabilirea

pedepsei nu a luat în considerație că anterior inculpatul a fost judecat și

condamnat pentru infracțiuni similare și anume a fost condamnat:

- prin sentința Judecătoriei Cahul din 09.12.2021, în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal la - 3 ani închisoare;

- prin sentința Judecătoriei Cahul din 18.03.2022, în baza art. 3491 alin. (1)

Cod penal la - 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe o perioadă de probațiune de 2 ani;

- prin sentința Judecătoriei Cahul din 14.06.2022, în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal la - 200 ore muncă neremunerată în folosul comunității;

- prin sentința Judecătoriei Cahul din 02.08.2022, în baza art. 3201 și 3201

Cod penal la - 1 an 6 luni închisoare, cu liberarea de executare în temeiul actului

de amnistie;

- prin sentința Judecătoriei Cahul din 01.09.2022, în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal la - 1 an închisoare.

Reieșind din criteriile de individualizare a pedepsei, și circumstanțele

agravante, de faptul că anterior a fost condamnat, a considerat că instanța urma

să-i stabilească o pedeapsă mai aspră de 2 ani închisoare, pentru atingerea

scopului de corectare și reeducare a inculpatului.

2022 avocatul Botnari Elena a depus cerere de apel în interesele inculpatului

Terzi Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței din 17 octombrie 2022 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului Terzi Alexandr să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

8.1. În motivarea apelului apărătorul a invocat că, pedeapsa stabilită este

prea aspră. Deoarece acțiunile inculpatului nu au avut careva consecințe grave, iar

instanța eronat a reținut circumstanța agravantă ,,starea de ebrietate", deși în

4

rechizitoriu nu au fost indicate careva circumstanțe agravante, iar instanța nu este

în drept de a reține alte circumstanțe decât cele prezentate de învinuire în

rechizitoriu.

Totodată, a menționat că la materialele cauzei penale nu este nici o sentință

care confirmă faptul condamnării lui Terzi Alexandru pentru infracțiuni similare.

În aceste împrejurări instanța poate stabili pedeapsa minimă de închisoare.

Cahul, au fost admise apelurile, casată parțial sentința din 17 octombrie 2022, și

pronunțată o nouă hotărâre după cum urmează:

„Procesul penal în privința lui Terzi Alexandr, recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal s-a încetat în

temeiul art. 1 și 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24 decembrie

Instanța de apel a statuat că potrivit alin. (4), art. 16 Cod penal, infracțiunea

prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor

grave și în calitate de pedeapsă, legiuitorul a prevăzut pedeapsa cu închisoare de

la 3 la 7 ani.

A motivat că în conformitate cu art. 2 alin. (1) și (3) al Legii nr. 243 din 24

decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, procesele penale în privința

infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal

nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră

decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire

penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta Lege.

Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al

persoanei bănuite, învinuite sau inculpate.

Instanța de apel a motivat că inculpatul a săvârșit fapta imputată la data de

09 noiembrie 2021, adică până la adoptarea Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021

privind amnistia, iar cererea privind încetarea procesului penal în privința

inculpatului care a fost semnată de către inculpat, și care a confirmat acordul său

privind aplicarea actului de amnistie cade sub incidența aplicării actului de

amnistie.

Ca urmare, instanța de apel a constatat că sunt nefondate argumentele

procurorului precum că prevederile Legii privind amnistia nu pot fi aplicate în

cazul din speță, dat fiind că cauza penală se afla deja la etapa judecării apelurilor,

și nu cea de judecare a cauzei în prima instanță. Cu atât mai mult, amnistia a fost

adoptată după pronunțarea sentinței în prima instanță. Iar argumentul procurorului

precum că inculpatul urmează să fie liberat doar de pedeapsa penală și nu de

răspundere penală, este neîntemeiat.

5

deciziei din 22 februarie 2022 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul,

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, prin

care a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului a invocat că nu este clar, de се instanța de apel a

înсеtаt procesul penal în temeiul prevederilor art. 1 și 2 а Legii nr. 243 din 24

decembrie 2021 privind аmnistiа, dar nu l-a liberat de executarea pedepsei penale,

soluție се ar corespunde prevederilor art. 389 alin. (4), pct. 2) Cod de рrосеdură

реnаlă.

A susținut că în conformitate сu art. 24 Cod penal, реrsоаnа care а săvârșit

infrасțiunеа în stare de ebrietate alcoolică nu poate fi liberată de răsрundеrе

реnаlă. Terzi Alexandr а comis infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică,

circumstanță recunoscută dе prima instanță са circumstanță аgrаvаntă а

răspunderii penale în temeiul art. 76 alin. (1), lit. j) Сod penal, respectiv, în cauză

nu era posibilă liberarea de răsрundеrе реnаlă în temeiul art. 107 Cod penal.

Totodată, a invocat că cauza реnаlă s-a aflat la etapa căilоr ordinare de

atac, apelul, când nu se judecă cauza, ci se judecă apelurile, fiind deja depășită

faza judecării cauzei în рrimа instanță, potrivit capitolelor I și III din Titlu II

”Judecata” din Partea specială а Codului de рrосеdură реnаlă. Iar potrivit

prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243/2021, prevederile acesteia se aplică

la etapa judecării cauzei. La etapa judecării apelului, duрă сеrсеtarea

judecătorească și dezbateri, nu este posibilă încetarea procesului penal în temeiul

legii cu privire la amnistie, conform art. 107 Cod penal, dar pronunțarea sentinței

de condamnare, сu stabilirea pedepsei, cu liberarea de executarea ei.

La fel, a invocat că potrivit art. 225 alin. (2) Сod de procedură penală, urma

să sоluțiоnеze și асțiunеа civilă, iar admiterea acțiunii civile este posibilă doar în

urmа adoptării unei hоtărâri de condamnare а inculpatului (pct. 26, 27 din НР

CSJ nr. 5 din 19.06.2006 ”Privind sentința judecătorească”). Soluția de încetare а

procesului penal duce lа nesoluționarea acțiunii civile. Respectiv, menținerea

sentinței de condamnare este necesară și рrin prisma soluționării acțiunii civile.

A susținut că motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul

hotărârii și acesta este expus neclar.

Potrivit părții descriptive а deciziei, instanța de apel а argumentat soluția

privind încetarea procesului реnal. Iar conform dispozitivului deciziei а dispus:

”Se casează parțial sеntințа din 09 decembrie 2021, în latura реnаlă, în partea

stabilirii pedepsei și se рrоnunță о nоuă hotărâre, potrivit modului stabilit реntru

рrimа instanță, duрă сum urmează”.

Prin urmare, soluția рrеvăzută la art. 389 Cod procedură penală este

sentința de condamnare, cu posibilă aplicare а prevederilor pct. 2 din alin. (4).

Însă, în continuare, contrar сеlоr dispuse, instanța de apel dispune :

”Procesul реnаl în privința lui Terzi A., rесunоsсut vinоvаt de săvârșirea

infrасțiunii prevăzute de art. 287 аlin. (3) Cod реnаl, se încetează”.

6

Soluția рrеvăzută la art. 391 Сod de procedură penală este sentința de

încetare а procesului penal.

Supreme de Justiție, a fost admis recursul înaintat de către procuror, a fost casat

total decizia din 22 februarie 2022 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul,

și a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea deciziei instanța de recurs a motivat că potrivit art. 413 alin.

(1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale

pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea

specială titlul II capitolul IV secțiunea 1.

Totodată, a constatat că consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7

alin. (1) – (8) , 2 alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin.

(1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1),

2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, care atestă că

încetarea procesului penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de

fond, și doar la faza ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin.

(1), 332 alin. (1) Cod procedură penală.

Dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5) Cod

procedură penală), instanțele de fond și de apel conform (art. 413 alin. (1), art.

415 alin. (1), pct. 2), 419 Cod procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii

înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței

sau deciziei, de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în

dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei

(art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală.

două cauze penale în privința lui Terzi Alexandr, prin încheierea din 30 noiembrie

2022, a dispus conexarea într-o procedură unică cauza penală privind învinuirea

lui Terzi Alexandr de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod

penal, (dosar nr.1- 21176925-05-1a-03102022), cu cauza penală privind

învinuirea lui Terzi Alexandr de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.3201 Cod

penal (dosar nr.1-22086580-05-1a03112022).

Cahul, au fost admise apelurile declarate de inculpatul Terzi Alexandr și de

avocatul Saitarlî Natalia în interesele inculpatului, împotriva sentinței din 09

decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

S-a dispus casarea parțială a sentinței din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, în partea dispozițiilor cu privire la executarea de către

inculpatul Terzi Alexandr a pedepsei stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art.

7

287 alin. (3) Cod penal, și în partea soluționării acțiunii civile înaintată de Piveni-

Proțenco Alexandra, privind repararea prejudiciului material, și a pronunțat în

această parte a nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Terzi Alexandr s-a liberat de executarea pedepsei de 3 ani

închisoare, stabilită prin sentința din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, în temeiul art.1, 2 a Legii

nr.243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

S-a admis în principiu acțiunea civilă a părții civile Piveni-Proțenco

Alexandra împotriva inculpatului Terzi Alexandr, în partea reparării prejudiciului

material cauzat prin infracțiune, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

materiale să decidă instanța civilă.

În rest sentința din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central

s-a menținut.

Totodată, s-a respins apelul declarat de avocatul Botnari Elena în interesele

inculpatului Terzi Alexandr.

S-a admis apelurile declarate de procurorul în Procuratura raionului Cahul,

Todos Victor și de către avocatul Reșulschi Galina în interesele părții vătămate

Coroliov Natalia, împotriva sentinței din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central.

S-a casat parțial sentința din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, în partea stabilirii pedepsei.

S-a pronunțat în această parte a nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează.

Inculpatul Terzi Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 3201 Cod penal, și în baza acestei Legi s-a aplicat

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei (1 an închisoare) a-l calcula de la data

pronunțării prezentei decizii, de la 10.04.2023.

În rest sentința din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

a fost menținută fără modificări.

În motivarea deciziei instanța de apel a indicat că, sentințele primei instanțe

sunt contestate de acuzatorul de stat și de partea vătămată Coroliov Natalia în

partea stabilirii pedepsei inculpatului Terzi Alexandr, în baza art. 3201 Cod

penal, pe care o consideră prea blândă în raport cu circumstanțele faptice de

săvârșire a infracțiunii; iar avocatul Botnari Elena în interesele inculpatului, a

considerat că este o pedeapsă prea aspră, inculpatul Terzi Alexandr și apărătorul-

avocat Saitarlî Natalia a contestat în partea stabilirii pedepsei în baza art.287 alin.

(3) Cod penal, pe care o consideră prea aspră și în partea acțiunii civile,

considerând că este neîntemeiată.

8

A constatat că probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost

administrate așa cum părțile nu au solicitat.

Ambele cauze au fost examinate în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, așa cum inculpatul Terzi Alexandr a depus cereri în acest sens,

confirmate de apărător, (f.d.110 (pe art.287 alin. (3) Cod penal), f.d.114 (pe

art.3201 CP)), declarând că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitorii

și prin încheierile protocolare din 09.12.2021 și din 17.10.2022 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, au fost admise cererile inculpatului, și s-a dispus judecarea

fiecărei cauze în procedura simplificată, în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală (f.d.111, f.d.116).

Instanța de apel a constatat că prima instanță just a făcut concluzia că

faptele penale reținute în culpa inculpatului Terzi Alexandr au avut loc și au fost

săvârșite de inculpatul Terzi Alexandr în circumstanțele descrise. Iar la momentul

judecării cauzei și pronunțării sentinței din 09 decembrie 2021 prima instanță

corect a calificat infracțiunea pe art. 287 alin. (3) Cod penal, conform indiciilor

calificativi: „huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșite cu aplicarea altui obiect pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății”, stabilindu-i pedeapsa în formă de închisoare pe termen

de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînscris.

Totodată, avînd în vedere că la faza judecării cauzei în instanța de apel a

intervenit situație favorabilă pentru inculpat, grație adoptării actului de amnistie

Legea nr.243 din 24.12.2021, și care a determinat necesitatea casării parțiale a

sentinței primei instanțe în partea dispoziției cu privire la executarea pedepsei de

către inculpatul Terzi Alexandr stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 287

alin. (3) Cod penal.

Or, inculpatul Terzi Alexandr a solicitat prin cererea aplicarea Legii nr.243

din 24.12.2021, privind amnistia, și încetarea procesului de învinuire în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal (f.d.157).

Avînd în vedere că în privința inculpatului a fost adoptată sentința de

condamnare cu stabilirea modului de executare a pedepsei, inculpatul Terzi

Alexandr, fiind recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287

alin. (3) Cod penal, prin prisma art.389 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța

de apel a considerat necesar eliberarea de executarea pedepsei penale, stabilite

prin sentința din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a individualizat corect pedeapsa

inculpatului Terzi Alexandr, stabilindu-i pedeapsa în formă de închisoare pe

termen de 3 ani.

Astfel, inculpatul Terzi Alexandr a comis infracțiunea încriminată de

huliganism la 09 noiembrie 2021, adică până la adoptarea Legii nr.243 din

9

24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, și care este o infracțiune gravă,

sancțiunea căreia prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani, astfel, a

constatat că întrunește condițiile instituite de Legea nr.243 din 24.12.2021, și în

privința acestuia poate fi aplicat dispozițiile legale ale acestui act de amnistie.

Ca urmare celor constatate a conchis ca fiind aplicabile prevederile art.1 și

2 ale Legii amnistiei și la liberat pe inculpatul Terzi Alexandr de executarea

pedepsei penale în formă de închisoare pe termen de 3 ani, stabilită prin sentința

din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de 287 alin. (3) Cod penal.

La fel, a constatat necesitatea casării sentinței în partea soluționării acțiunii

civile înaintată de Piveni-Proțenco Alexandra împotriva inculpatului Terzi

Alexandr, privind repararea prejudiciului material.

Nu a reținut argumentul procurorului, precum că actul de amnistie Legea

nr.243/2021, nu este aplicabil, deoarece inculpatul Terzi Alexandr a beneficiat

deja de aplicarea amnistiei și a subliniat, că în privința lui Terzi Alexandr a fost

aplicat același act de amnistie (Legea nr.243/2021) pentru două fapte infracționale

săvârșite la 19.10.2021 și 22.10.2021, în special prin sentința din 14 02.08.2022 a

Judecătoriei Cahul, sediul central prin care Terzi Alexandr a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.3201 Cod penal și art.3201

Cod penal, pentru care i-au fost stabilite pedepse penale cu închisoare și a fost

liberat de executarea pedepselor în baza Legii nr.243 din 24.12.2021.

A constatat că, conform art.6 alin. (1), lit. g) din Legea nr.243 din

24.12.2021, prevederile art.1–5 nu se aplică persoanei bănuite, învinuite,

inculpate sau condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită

anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie, însă a considerat că

această normă prohibește doar în situația în care bănuitul/învinuitul/inculpatul a

beneficiat de un act de amnistie până la intrarea în vigoare a Legii nr.243 din

24.12.2021. În cazul în care la data intrării în vigoare a Legii nr.243/2021,

persoana deja comisese mai multe infracțiuni, această Lege poate fi aplicată

separat pentru toate acele fapte infracționale. Însăși Legea nr.243/2021, sugerează

o astfel de abordare la art.9, stipulând că ”persoanele condamnate pentru concurs

de infracțiuni se amnistiază pentru fiecare infracțiune în parte, dacă vreuna

dintre acestea întrunește condițiile prezentei legi”.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată în cadrul judecării cauzei în prima

instanță de către partea vătămată Piveni-Proțenco Alexandra privind repararea

prejudiciului material și moral în urma săvârșirii infracțiunii, suma de 8000 lei

despăgubiri materiale și 50000 lei despăgubiri morale, a constatat că prima

instanță prematur a apreciat cuantumul prejudiciului material în sumă de 8000 lei

în lipsa unor probe suficiente, iar prejudiciul moral în sumă de 25000 lei este unul

echitabil în raport cu suferințele fizice și psihice suportate în urma comiterii

10

infracțiunii, și va fi în măsură să aducă o satisfacție echitabilă acesteia pentru

suferințele psihice suportate ca urmare a infracțiunii comise. (f.d.109).

Urmare faptului că la materialele dosarului sunt insuficiente probe în baza

cărora instanța de apel ar determina cuantumul concret și cert prejudiciul material

cauzat, a admis în principiu acțiunea civilă a părții civile Piveni-Proțenco

Alexandra împotriva inculpatului civilmente responsabil Terzi Alexandr, pe

capătul pretenției privind repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să decidă instanța civilă.

verificând aspectele de drept operate de prima instanță la adoptarea sentinței, a

constatat că la stabilirea și individualizarea pedepsei, prima instanță corect a

reținut că inculpatul Terzi Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.3201

Cod penal, iar prin aplicarea prevederilor art.3641 alin. (8) Cod de procedură

penală și art. 61, 75 Cod penal, eronat i-a stabilit pedeapsa în formă de închisoare

pe termen de 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, considerând-o a

fi prea blândă.

Astfel, dat fiind că prima instanță a admis eronată aprecierea criteriilor de

individualizare a pedepsei în privința inculpatului Terzi Alexandr recunoscut

vinovat în baza art. 3201 Cod penal, și fără a ține cont în deplină măsură de scopul

pedepsei penale, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

făptuitorului, instanța de apel a considerat necesar de a interveni în soluția primei

instanțe în partea stabilirii pedepsei inculpatului.

Rejudecând cauza și numind pedeapsa inculpatului Terzi Alexandr,

conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, prin reducerea cu 1/3 a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul închisorii, și luând în considerare

gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art.16 Cod penal se califică ca

infracțiune mai puțin gravă, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, care

anterior a fost condamnat, a manifestat căința sinceră, de lipsa circumstanțelor

agravante, de prezența circumstanțelor atenuante - recunoașterea vinovăției, de

căința sinceră, comportamentul acestuia înainte și după săvârșirea infracțiunii, și

de faptul că fiind eliberat din penitenciar la data de 22.02.2022, iar la 25.02.2022

i-a fost aplicată ordonanța de protecție, ca apoi în scurt timp la 22.04.2022 să

săvârșească conștient această infracțiune, a considerat necesar de a-i aplica

pedeapsa în formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis, soluția fiind justificată prin raționamentul

atingerii scopului legii penale specificat la art. 61 Cod penal, unde este stipulat că

„pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane”. Iar termenul executării pedepsei urma a

fi calculat de la data pronunțării prezentei decizii 10.04.2023.

Astfel, instanța de apel nu a constatat careva circumstanțe ce ar justifica

11

aplicarea în privința inculpatului Terzi Alexandru a unei pedepse la limita

minimă, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite

ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență. Or, această

pedeapsă este echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptei

săvârșite, de atitudinea numitului față de infracțiune și de consecințele acesteia,

cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea inculpatului Terzi

Alexandr, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

Saitarlî Natalia în numele inculpatului, prin care solicită casarea integrală a

deciziei din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Cahul și a sentinței din 17 octombrie

2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, rejudecarea cauzei penale și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care în privința lui Terzi Alexandr să fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

În susținerea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia din 10

aprilie 2023 a Curții de Apel Cahul, și o consideră neîntemeiată în partea stabilirii

pedepsei în baza art. 3201 Cod penal, considerând că pedeapsa de 1 (un) an

închisoare este prea aspră.

Infracțiunea pentru care a fost recunoscut vinovat Terzi Alexandru în baza

art. 3201 Cod penal, se califică ca mai puțin gravă, inculpatul a recunoscut fapta

comisă, sa căit sincer. Acțiunile inculpatului n-au avut careva consecințe grave.

Iar inculpatul anterior n-a fost condamnat.

A menționat că atât instanța de fond, cît și de apel nu au luat în considerare

că inculpatul are la întreținere un copil minor, imposibilitatea mamei s-o întrețină

pe fiica sa de 14 ani.

Reieșind din faptul că pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional,

cît și faptul că Terzi Alexandr nu a avut antecedente penale, față de el n-au fost

aplicate careva sancțiuni mai blânde prin care să fie demonstrat că scopul lor nu a

fost atins, consideră că fața de Terzi Alexandru pedeapsa cu închisoare putea să

fie aplicată condiționat.

procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat, pledând

pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit neîntemeiat.

dosar, completul de judecată conchide asupra inadmisibilității acestuia ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar.

Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01

septembrie 2023, privind modificarea unor acte normative, recursurile depuse la

12

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a

admisibilității recursului depus la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări

introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01

septembrie 2023.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01

septembrie 2023) și a declarat recursul în termen, la 06 iulie 2023.

În conformitate cu art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală (în

redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

instanța de recurs, prin examinarea admisibilității recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, este

în drept să declare recursul inadmisibil în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat de către avocatul Saitarlî Natalia

în numele inculpatului, se atestă că autorul nu contestă starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, precum și încadrarea juridică a acțiunilor, cât și aprecierea

probelor, însă critică hotărârea instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei

în baza art. 3201 Cod penal, de 1 (unu) an închisoare, considerând că s-a aplicat

pedeapsa prea aspră și nu s-a ținut cont în deplină măsură de prezența în speță a

unui cumul de împrejurări și circumstanțe ce-i atenuează răspunderea penală a

făptuitorului, cum ar fi infracțiune mai puțin gravă, recunoașterea faptei comise,

căință sinceră, acțiunile inculpatului n-au avut careva consecințe grave, n-a fost

anterior condamnat, are la întreținere un copil minor, considerând posibil

aplicarea unei pedepse cu suspendare, completul de judecată le va da o apreciere

critică din următoarele considerente.

În acest sens, completul de judecată, reține că aceste critici din recursul

declarat, se circumscriu temeiului pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1), pct.

10) Cod de procedură penală (redacția legii în vigoare la data depunerii

recursului), și anume s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Verificând actele dosarului, raportat la alegațiile recurentului și punctate

supra, completul de judecată ajunge la concluzia că erorile semnalate de recurent

nu sunt subsecvente cauzei și în mod vădit nu se încadrează în temeiul recursului

invocat.

Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de

procedură penală, completul de judecată menționează că este unul declarativ,

deoarece în urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei

instanței de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa (f.d. 39-verso-40,

13

vol.II) corect și-a motivat soluția privind aplicarea pedepsei și modului de

executare a acesteia, a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, și de

criteriile de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, a

luat corect în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite care este mai puțin

gravă, de motivul comiterii acesteia, de persoana inculpatului, care anterior a fost

condamnat, a manifestat căința sinceră, circumstanțe agravante nu au fost

stabilite, circumstanțe atenuante a stabilit - recunoașterea vinovăției, căința

sinceră, de comportamentul acestuia înainte și după săvârșirea infracțiunii, de

faptul că a fost eliberat din penitenciar la data de 22.02.2022 și la 25.02.2022 i-a

fost aplicată ordonanța de protecție, ca apoi în scurt timp la 22.04.2022 să

săvârșească conștient această infracțiune, precum și faptul că cauza a fost

examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 364¹ alin. (8) Cod de

procedură penală, și care a redus corect pedeapsa, și a considerat necesar de a-i

aplica pedeapsa în formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an.

Astfel, completul de judecată reține, că persoanei declarate vinovate,

trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată.

Din actele cauzei rezultă că, prin sentință, Trezi Alexandr a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și condamnat

în baza acestei Legi cu aplicarea prevederilor art. 364 alin. (8) Cod procedură

penală la o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 6 luni.

Prin decizia din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Cahul, s-a casat parțial

sentința din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în partea

stabilirii pedepsei și s-a pronunțat în această parte a nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, în care inculpatul Terzi Alexandr, a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.3201 Cod penal, și i

s-a stabilit pedeapsa în formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis.

Completul de judecată menționează că pedeapsa prevăzută de art. 3201 Cod

penal, la momentul comiterii faptei prevedea muncă neremunerată în folosul

comunității de la 160 la 200 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani.

Conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, prin

reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul închisorii,

adică conform art. 70 alin. (2) Cod penal, minimul nou va constituit 3 luni și

maximul nou (2/3 din 3) va constitui 2 ani închisoare.

Astfel, completul de judecată constată că pedeapsa de un an închisoare

aplicată în baza art. 3201 Cod penal, a fost aplicată în interiorul limitelor stabilite

de Lege, iar temei de a interveni în decizie nu sa constatat.

Or, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând

14

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Totodată, instanța de recurs a constatat că în prezenta cauză nu sunt

circumstanțe ce ar justifica aplicarea în privința inculpatului Terzi Alexandru a

unei pedepse la limita minimă, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă

garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de

clemență, ori circumstanțele cauzei atestă că a comis infracțiune la data de

22.04.2022, pe când numai la 22.02.2022 s-a eliberat din penitenciar în legătura

cu executarea deplină a pedepsei cu închisoare aplicate prin sentința anterioară.

Este de statuat că, pentru a se putea constata dacă inculpatul se poate

corecta prin stabilirea unei pedepse mai blânde prin suspendarea executării

pedepsei așa cum a solicitat apărarea, ca urmare analizării persoanei sub raportul

periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în

care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care

trebuie studiată.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată

la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea

penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a

principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și

de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest sens, completul de judecată ține să indice că, inculpatul a mai fost

condamnat anterior, iar pedeapsa aplicată acestuia nu și-a atins scopul de

reeducare, fapt ce reflectă că inculpatul nu a conștientizat comportamentul lui

infracțional și nu s-a corectat, astfel, se conchide că, pentru inculpat săvârșirea

infracțiunilor capătă caracter sistematic, el ignorând cu desăvârșire prohibițiile

impuse de legea penală.

Ce ține de argumentul apărării precum că inculpatul anterior nu a fost

recunoscut vinovat pentru comiterea infracțiunilor, acest argument este

neîntemeiat deoarece inculpatul anterior a mai comis infracțiuni și a fost judecat,

inclusiv și la pedeapsa cu închisoare, iar fiind eliberat, a comis din nou fapta

infracțională și la caz aceste circumstanțe țin de personalitatea inculpatului și care

atrag necesitatea aplicării unei pedepse corespunzătoare faptelor comise și

personalității acestuia.

Mai mult, completul de judecată statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi

apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului

prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea

sistemului de justiție, or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea

15

blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Prin urmare, completul de judecată conchide că temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru

a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Saitarlî Natalia în

numele inculpatului, împotriva deciziei din 10 aprilie 2023 a Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul, în cauza penală privindu-l pe Terzi Alexandr XXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Talpă Boris

Judecători Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

16