ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.07.2023

1ra-311/2023 — art. 320/1 CP

HOTĂRÂRE
27.07.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 320/1 CP
Temei legal
nici un temei din art. 427 CPP
Citează această cauză
1ra-311/2023 — art. 320/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-311/2023

1-22081708-01-1ra-20022023

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie, Talpă Boris,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Turculeț Mariana în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07

noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui,

Terzi Alexandr X, născut la xxxx, originar și

domiciliat în orașul xxx, str. xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 09.06.2022 – 10.06.2022;

Instanța de apel: 30.06.2022 – 07.11.2022;

Instanța de recurs: 20.02.2023 – 12.07.2023.

urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Terzi Alexandr a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilindu-se o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

următoarele circumstanțe de fapt: Terzi Alexandr, la data de 07 iunie 2022 în jurul

orelor 17:00 a încălcat ordonanța de protecție emisă de către instanța de judecată la data

de 01 iunie 2022, prin care a fost obligat să nu se apropie de victima Terzi Maria la o

distanță nu mai mult de 300 de metri.

Prin acțiunile sale intenționate Terzi Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 3201 Cod penal, conform indicilor: „Neexecutarea intenționată sau eschivarea

de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a

victimei violenței în familie”.

În cadrul ședinței preliminare inculpatul Terzi Alexandr personal prin înscris

autentic, a indicat, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în procesul-verbal privind

constatarea infracțiunii flagrante și a solicitat ca cauza să fie examinată în procedură

specială pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu solicită

administrarea de noi probe.

1

În ordinea art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală, inculpatul Terzi Alexandr

a fost preîntâmpinat de răspundere penală conform art. 312 Cod penal și depunând

jurământul potrivit art. 108 Cod de procedură penală a declarat că, la data de 07 iunie

2022 în jurul orelor 17:00 a încălcat ordonanța de protecție emisă de către instanța de

judecată la data de 01 iunie 2022, prin care a fost obligat să nu se apropie de victima

Terzi Maria la o distanță nu mai mult de 300 de metri. A menționat că a venit la

domiciliul mamei pentru a-și lua haine. Cunoștea că timp de trei luni nu avea dreptul

să intre în casa mamei.

inculpatului a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei

Cahul, sediul Central din 10 iunie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modul stabilit pentru prima instanță, cu stabilirea unei pedepse neprivative de

libertate.

3.1. În argumentarea apelului s-a invocat dezacordul în partea stabilirii pedepsei

față de inculpatul Terzi Alexandr, considerând-o una prea aspră, or examinarea cauzei

a avut loc în procedură simplificată în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

așa cum Terzi Alexandr a declarat personal, prin înscris autentic că recunoaște

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală.

Astfel inculpatul vina a recunoscut-o pe deplin, regretă cele săvârșite și se căiește

sincer și activ, a conștientizat gravitatea faptelor sale, rezonanța acestor fapte pentru

situația sa juridică, pentru societate în general, ceea ce înseamnă că, corectarea

inculpatului este posibilă fără a fi lipsit de libertate, deoarece acesta nu prezintă pericol

social și nici nu ar fi rațional ca instanța să-i aplice o pedeapsă atât de aspră.

În consecință, în lipsa circumstanțelor agravante și în prezența circumstanțelor

atenuante, instanța de judecată neîntemeiat i-a aplicat lui Terzi Alexandr o pedeapsă

prea aspră sub formă de un an de zile închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

Din dispozițiile art. 75 alin. (1) Cod penal se desprinde trei categorii generale cu

valoare de principiu. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată. Prima instanță, soluționând chestiunea cu privire la stabilirea

pedepsei, a derogat de la normele ce instituie criteriile de individualizare a pedepsei,

și neîntemeiat i-a stabilit o pedeapsă prea aspră, prevăzută de sancțiunea 3201 Cod

penal.

Consideră că instanța de fond neîntemeiat nu a aplicat față de Terzi Alexandr, o

pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia și nu a ținut cont că

inculpatul anterior nu a fost judecat și a recunosc pe deplin vinovăția sa.

respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul Mariana Turculeț în

interesele inculpatului Terzi Alexandr, fiind menținută fără modificări sentința

Judecătoriei Cahul sediul Central din 10 iunie 2022.

4.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că cercetarea

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute în

art. 3641 Cod de procedură penală.

2

Analizând sentința instanței de fond, prin prisma prevederilor articolelor 100 alin.

(4) și 101 Cod de procedură penală, s-a constatat că, instanța de fond corect a ajuns la

concluzia de a încadra acțiunile inculpatului Terzi Alexandr în baza prevederilor art.

3201 Cod penal, aplicându-i pentru comiterea infracțiunii respective, o pedeapsă legală

și echitabilă.

Analizând motivele invocate în cererea de apel formulată de avocatul Turculeț

Mariana în interesele inculpatului, Colegiul a constatat că acestea nu-și găsesc

confirmarea la judecarea apelului declarat de partea apărării, neexistând motive

temeinice de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în latura

individualizării și stabilirii pedepsei.

S-a notat că în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, circumstanțe

atenuante, în acțiunile lui Terzi Alexandr nu au fost stabilite, nici careva circumstanțe

agravante prin prisma prevederilor art. 77 Cod penal nu fost reținute în acțiunile lui

Terzi Alexandr. S-a ținut cont de faptul că Terzi Alexandr nu este pentru prima dată

pe banca acuzaților, or potrivit revendicării acesta anterior a fost condamnat pentru

infracțiunea de huliganism, în privința acestuia au fost intentate mai multe cauze

penale (8 la număr) care au fost remise în adresa instanței de judecată pentru examinare

în fond, mai mult potrivit cazierului contravențional ultimul a fost atras la răspundere

contravențională inclusiv și pentru huliganism nu prea grav, iar reieșind din

caracteristica eliberate de Inspectoratul de Poliție Cahul, Terzi Alexandr se

caracterizează negativ (în privința acestuia au parvenit mai multe cereri și plângeri din

partea cetățenilor mun. Cahul, dă dovadă de un comportament agresiv inclusiv și față

de membrii familiei, se află în vizorul organelor de drept), circumstanțe care au condus

instanța la ferma convingere, că la caz, doar pedeapsa cu închisoarea v-a fi aptă să

conducă la restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or o

altă pedeapsă alternativă nu ar atinge scopul pedepsei penale consacrat la art. 61 din

Codul penal.

În speță instanța de fond a reținut că sancțiunea infracțiunii săvârșită de Terzi

Alexandr, în baza art. 3201 Cod penal, prevede muncă neremunerată în folosul

comunității de la 160 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. Prin prisma

prevederilor art. 16 alin. (2) Cod penal, fapta în cauză de califică ca fiind una mai puțin

gravă.

Totodată a fost reținut faptul că cauza a fost examinată în procedură simplificată,

așa cum inculpatul a recunoscut fapta și a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641

Cod de procedură penală, în baza probelor acumulate la etapa urmării penale, astfel la

caz fiind aplicabilă în mod imperativ regula instituită la alin. (8) din norma de drept

citată supra, care prevede expres că, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul

comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu amendă.

Prin urmare, analizând sentința instanței de fond în raport cu argumentele

invocate în cererea de apel și în colaborare cu circumstanțele de fapt și de drept ale

3

cauzei, Colegiul a constatat că instanța de fond corect a dispus aplicarea în privința

inculpatului Terzi Alexandr pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Turculeț Mariana în numele inculpatului, prin care fără a invoca nemijlocit incidența

unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul 07 noiembrie 2022, cu stabilirea

inculpatului Terzi Alexandr, unei pedepse neprivative de libertate.

5.1. În motivarea recursului ordinar declarat a invocat:

- inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa individualizată contrar prevederilor

legale, fiindu-i stabilită o pedeapsă prea aspră;

- instanțele de fond nu au acordat o deplină eficiență prevederilor art. 90 Cod

penal;

- infracțiunea imputată lui Terzi Alexandr, este una mai puțin gravă și efectiv se

impunea aplicarea unei pedepse non privativă de libertate.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

Din conținutul cererii de recurs ordinar se constată, că recurentul nu invocă vreun

temei de drept concret din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, însă reieșind din motivarea acestuia reiese că apărarea își exprimă dezacordul

cu pedeapsa aplicată, astfel semnalându-se temeiul de casare stipulat de art. 427 alin.

(1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond,

în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Tot din sumarul recursului declarat rezultă, că autorul este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite de inculpat și din aceste considerente, instanța de recurs nu se va expune

asupra acestor aspecte, recurentul însă, critică decizia instanței de apel prin care a fost

menținută pedeapsa aplicată și modalitatea de executare a acesteia, astfel considerând-

o neîntemeiată, sub aspectul individualizării pedepsei.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

4

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice

o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Analizând soluția instanței de apel, care a menținut pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 (unu) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

aplicată de către prima instanță, Colegiul penal conchide că instanța a motivat pe

deplin și suficient necesitatea aplicării pedepsei sub formă de închisoare cu executare

în penitenciar, motivare care este corespunzătoare practicii judiciare, ținându-se cont

de toate circumstanțele prezentei cauze penale și cele personale ale inculpatului Terzi

Alexandr, care potrivit materialelor cauzei, a comis o infracțiune cu intenție care

conform art. 16 alin. (3) Cod penal, face parte din categoria celor mai puțin grave,

nefiind reținute în sarcina ultimului, potrivit prevederilor art. 76 – 77 Cod penal, careva

circumstanțe agravante sau atenuate, înscrisurile caracterizante anexate la materialele

cauzei, care denotă faptul că, potrivit revendicării eliberată pe numele lui Terzi

Alexandr, anterior a fost judecat (f.d.23-25), a fost atras la răspundere contravențională

(f.d.26), potrivit caracteristicii eliberate de Inspectoratul de Poliție Cahul se

caracterizează negativ (f.d.21), la evidența medicului narcolog nu se află (f.d.22),

aspecte care justifică complet aplicarea pedepsei sub formă de închisoare.

Cu referire la alegațiile recurentului privind necesitatea dispunerii suspendării

executării pedepsei cu închisoare, Colegiul penal notează că în conformitate cu art. 90

alin. (1) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta

să execute pedeapsa cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea

executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a

pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă,

precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei.

Astfel, Colegiul penal evidențiază că lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu

obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Astfel, instanța de apel corect a reținut că inculpatul a comis o infracțiune din

categoria celor mai puțin grave, cu intenție, fiind reținut în flagrant, și luându-se în

5

considerație pericolul social al infracțiunii respective, modalitatea de comitere a

acesteia și personalității inculpatului, care este caracterizat negativ la locul de trai,

instanța de recurs atestă iraționalitatea modificării modului de executare a pedepsei

stabilite.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine

persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și

modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a

cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de

la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă

pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită,

comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-

un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea

infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de

comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru

valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale

infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea

faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea,

situația familială și socială etc.

Aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de

pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea

comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei,

rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată,

care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde.

Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, Colegiul penal conchide

asupra faptului că infracțiunea comisă de către Terzi Alexandr, nu reprezintă un

incident în viața acestuia, dar acțiuni intenționate, fapt care determină lucid temeinicia

soluției instanței de apel privind menținerea executării reale a pedepsei cu închisoarea

stabilite inculpatului Terzi Alexandr.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea instanței de apel, în

latura atacată de către partea apărării, nu conține erori ce ar duce la casarea acesteia.

Totodată, analizând în cumul argumentele invocate de către recurent în

susținerea recursului declarat, Colegiul penal atestă că acestea au constituit obiect de

examinare în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus, complet, argumentat

și motivat.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO din

16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să

examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării soluției

instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit răspunsuri

6

complete și argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în speță, pedeapsa

aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă faptelor comise.

invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și

întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Turculeț Mariana

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 07 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Terzi Alexandr X, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 27 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-11-08
0,98
1ra-1201/23 — art. 287 alin. 3, art. 320 -1 CP
Dosarul nr. 1ra-1201/23 1-21176925-01-1ra-26072023 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 08 noiembrie 2023 mun. Chişinău Curtea Supremă de Justiţie Completul de judecată în componenţa: Preşedinte – Talpă Boris, Judecători – Daguţa Sergiu
CSJ 2022-08-05
0,96
1ra-688/2022 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-688/2022 1-21176925-01-1ra-10052022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diaconu, L
CSJ 2023-01-25
0,96
1ra-1407/2022 — art. 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-1407/2022 1-22036182-01-1ra-09092022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion G
CSJ 2023-07-27
0,95
1ra-100/2023 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-100/2023 1-21175727-01-1ra-23012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 iulie 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Guzun Ion, Judecători – Țur
CSJ 2022-02-17
0,95
1ra-1933/2021 — art. 172 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1933/2021 1-21010524-01-1ra-09092021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 ianuarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judec
Sursă