1ra-1118/2023 — art. 264 alin.3 lit. b art. 264-1 alin.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin.3 lit. b art. 264-1 alin.3 CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1118/2023 — art. 264 alin.3 lit. b art. 264-1 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1118/2023 1-21016307-01-1ra-12072023 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 septembrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte Țurcan Anatolie, Judecători Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie, a examinat, fără citarea părților, admisibilitatea recursului împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, declarat de avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Mitioglo Piotr X, născut la xxx, domiciliat în mun. x, str. x, cetățean al Republicii Moldova, fără antecedente penale. Termenul de examinare: instanța de fond: 03.02.2021 – 14.05.2021; instanța de apel: 12.10.2022 – 13.04.2023; instanța de recurs: 12.07.2023 – 20.09.2023.
Asupra recursului menționat, instanța de recurs, C O N S T A T Ă :
Prin sentința din 14 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, adoptată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Mitioglo Piotr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) și art. 2641 alin. (3) Cod penal, și condamnat prin aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală: - în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; - în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, conducându-se de prevederile art. 87 alin. (1) Cod penal, lui Mitioglo Piotr, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani și 1 lună, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. 1 În conformitate cu art. 90 alin. (1), (2) Cod penal, pedeapsa stabilită urmează să nu fie pusă în executare, dacă în termenul de probațiune de 3 ani stabilit de instanța de judecată, inculpatul Mitioglo Piotr, să nu săvârșească o nouă infracțiune și va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În termenul pedepsei stabilite lui Mitioglo Piotr, s-a inclus perioada reținerii, și perioada aflării în arest preventiv din 03 august 2020 până la 01 septembrie 2020, calculând 1 zi pentru 1 zi. S-au încasat cheltuieli de judecată suportate în cauza penală pentru efectuarea expertizelor judiciare, în mărime de 8 593 lei, de la inculpatul Mitioglo Piotr, în beneficiul statului. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Instanța de fond a constatat că Mitioglo Piotr, fiind posesor al permisului de conducere nr. 199000683 din 04 mai 2019, care îi acordă dreptul de a conduce vehicule de categoriile prevăzute ,,B, C, BE, CE”, la data de 03 august 2020, aproximativ la ora 18 și 00 minute, conducând mijlocul de transport de model ,,Toyota-Avensis”, cu numărul de înmatriculare ACC xxx, în s. Chirsova, str. Lenin, în condiții meteorologice favorabile, pe un drum uscat, asfaltat, deplasându-se în direcția sudică pe autostrada M-3, kilometrul 96, nu a ținut cont de circumstanțele și toți factorii care caracterizează condițiile rutiere, nivelul organizării circulației rutiere, existența obstacolelor pe secvențe de drum, de care trebuia să țină cont fiecare conducător la selectarea vitezei și manevrelor de conducere a mijlocului de transport, necesar pentru conducerea în siguranță, nu s-a adaptat la situația rutieră, nu s-a comportat în modul cuvenit pentru a corespunde condițiilor rutiere, care să asigure siguranța traficului, a ignorat art. 32 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 131 din 07 iunie 2007, privind siguranța traficului rutier, care prevede obligația participantului la traficul rutier să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța alor participanți la trafic, să nu cauzeze prejudiciul mediului înconjurător, proprietății publice sau private; pct. 3) din Regulamentul Circulației Rutiere aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care obligă participanții la trafic să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament, și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate prin circumstanțele iminente; pct. 10) sub.pct. 1) RCR, care obligă persoana care conduce un vehicul să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; pct. 39) subpct. 1) din RCR, care obligă conducătorul de vehicul înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic; pct. 45), subpct. 1), lit. a), b), d) din RCR care obligă conducătorul să țină cont de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, respectiv nu a ținut cont de lipsa dexterității în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, nu a ținut cont de situația rutieră, în rezultatul cărei fapt la efectuarea manevrei de depășire a pierdut control asupra vehiculului, a trecut peste bordură, și ulterior a tamponat 2 pietonul XYZ, care stătea pe acostament, în rezultatul cărui fapt, pietonul XYZ a fost transportat la IMSP Spitalul Raional Comrat, unde de la traume primite a decedat. În urma accidentului rutier, lui XY, i-au fost cauzate vătămări corporale în formă de: trauma asociată:-trauma cranio-cerebrală închisă în formă de plagă în regiunea fronto-parietală din dreapta, vânătăi și echimoze în regiunea feței, hemoragii în țesuturi moi ale capului și zona frontală din dreapta, mijlocul și din stânga, hemoragii subarahnoidale în ambele semisfere ale creierului cu trecerea la zona cerebelului mai pe dreapta, prezența sângelui în ventriculele creierului, hemoragii la nivelul la nivelul trunchiului cerebral. Trauma tocită a coloanei cervicale sub forma unei fracturi a corpului cele de-a a 3-a verterbre cervicale cu înmuirea substanței măduve spinării, mici hemoragii punctiforme de culoare roșu închis și substanței măduve spinării la nivelul fracturii și hemoragii extinse roșu închis de-a lungul canalului spinal și în țesuturile moi din jur. Trauma tocită a toracelui în formă de fracturile coastelor pe ambele părți de-a lungul mai multor linii anatomice cu încălcarea integrității pleurei, cu hemoragii de culoare brun-roșietică în țesuturi moi adiacente și în cavități pleurale. Trauma tocită a abdomenului și pelvisului mic sub formă de hemoragii în mezenterul intestinului subțire, afectarea ficatului cu hemoragii roșii închise sub capsulă și în cavitatea abdominală, fractura ramurii superioare a osului pubian stâng, ruptura fuziunii pubiene cu hemoragii de culoare brun-roșietică în țesuturi moi adiacente. Trauma extremităților superioare și inferioare drepte sub forma unei fracturi mărunțite închise a humerusului drept în treimea superioară și fracturii mărunțite închise a femurului drept în treimea mijlocie cu hemoragii extinse de culoare brun-roșietică în țesuturi moi adiacente. Multiple echimoze în dungi de-a lungul suprafeței anterioare- laterale drepte și de-a lungul suprafețelor posterioare drepte a toracelui, abdomenului, cu trecerea în regiunea lombară pe dreapta aproape pe tot parcursul. Echimoze pe suprafața exterioară posterioară a antebrațului drept în treimea inferioară. Vânătăi pe suprafața anterioară a coapsei drepte în treimea superioară în treimea mijlocie, pe suprafața anterioară a coapsei stângi în treimea inferioară, în regiunea articulației genunchiului stâng, care în complex la o persoană vie sunt apreciate ca vătămarea gravă a sănătății conform semnului de pericol pentru viața. Între leziuni cauzate și survenirea decesului există o relație cauzală directă. Decesul lui XYZ, anul nașterii xxxx, a survenit în urma traumei cranio-cerebrale închise obținute în formă de: plagă în regiunea fronto-parietală din dreapta, vânătăi și echimoze în regiunea feței, hemoragii în țesuturi moi ale capului și zona frontală din dreapta, mijlocul și din stânga, hemoragii subarahnoidale în ambele semisfere ale creierului cu trecerea la zona cerebelului mai pe dreapta, prezența sângelui în ventriculele creierului, hemoragii la nivelul trunchiului cerebral. Trauma tocită a coloanei cervicale sub forma unei fracturi a corpului celei de a 3-a vertebre cervicale cu înmuierea substanței măduvei spinării, mici hemoragii punctiforme de culoare roșu închis și substanței măduvei spinării la nivelul fracturii și hemoragii extinse roșu închis de-a lungul canalului spinal și în țesuturile moi din jur, care s-au complicat de șoc traumatic și hemoragie secundară în cortexul cerebral și trunchiul cerebral. Prin acțiunile sale Mitioglo Piotr, a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, potrivit indicilor, încălcarea regulilor de securitate a circulației 3 de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane. Tot el, Mitioglo Piotr, fiind posesorul permisului de conducere, care-i oferă dreptul la conducerea mijloacelor de transport, cu categoriile admise ,,B, C, BE, CE", la data de 03 august 2020, aproximativ la ora 18 și 10 minute, în s. Chirsova, pe str. Lenin, fiind implicat în accidentul în traficul rutier, și fiind avertizat despre răspunderea penală pentru refuz, împotrivire de la testarea alcoolscopică, la propunerea colaboratorului in cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat de a fi testat pentru stabilirea concentrației de alcool în vaporii de aer expirat cu ajutorul alcoolmetrului ,,Drager", cu încălcarea pct. 5) subpct. c) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 296 din 16 aprilie 2009, în conformitate cu care testării alcoolscopice, la decizia poliției sau altei persoane abilitate de a efectua astfel de testare, se supun persoanele implicate în accidente în traficul rutier; subpct. J), pct. 11 din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 (cu modificările ulterioare), precum și art. 33 alin. (3), subpct. c) din Legea privind siguranța traficului rutier nr. 131-XVI din 07 iunie 2007, care obligă conducătorul de vehicul să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat și examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei ori consumului de droguri și de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare, a refuzat să treacă testarea alcoolscopică. Prin acțiunile sale Mitioglo Piotr Semion a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, potrivit indicilor, refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică.
Sentința a fost atacată cu apel, la data de 28 mai 2021, de către procurorul în Pocuratura UTA Găgăuzia, oficiul Comrat, Ivarlac Marina, care a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu emiterea în această parte unei noi hotărâri, prin care Mitioglo Piotr, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) și art. 2641 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepselor de 3 ani închisoare și respectiv muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate și în conformitate cu art. 87 alin. (1) Cod penal, prin stabilirea pedepsei definitive prin cumul pedepselor cu muncă neremunerată în folosul comunității și pedepsei cu închisoare, calculând 1 zi de închisoare pentru 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, de stabilit inculpatului Mitioglo Piotr pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani și 1 lună, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. 3.1. În motivarea apelului, a invocat că la caz nu se contestă vinovăția inculpatului și calificarea juridică a acțiunilor acestuia, însă consideră că, soluția referitor la pedeapsa stabilită inculpatului în partea stabilirii suspendării condiționate a executării acesteia conform art. 90 Cod penal, este neîntemeiată. 4 Aplicarea de către instanța de fond a prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Mitioglo Piotr, nu este proporțională cu gravitatea infracțiunilor săvârșite. Or, în rezultatul săvârșirii infracțiunii de către inculpat a survenit decesul unei persoane, iar în continuare inculpatul a mai comis o infracțiune cu intenție, și anume refuz de a fi testat la alcoolemie. De rând cu aceasta, procurorul consideră că la stabilirea pedepsei inculpatului Mitioglo Piotr, urmează de ținut cont și de personalitatea inculpatului și anume, faptul că anterior nu a fost judecat, recunoașterea vinovăției și căință sinceră a acestuia, precum și faptul că infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, este infracțiune săvârșită din imprudență. Apelantul consideră că, la adoptarea sentinței instanța de fond nu a ținut cont de încălcările flagrante ale Regulamentului circulației rutiere pe care a comis inculpatul Mitioglo Piotr, în rezultatul cărui fapt a tamponat pe pietonul care ulterior a decedat. Astfel, analizând circumstanțele comiterii infracțiunii și urmările ce au survenit în urma săvârșirii infracțiunii, consideră că aplicarea art. 90 Cod penal nu este posibilă, și nu va contribui la atingerea scopului pedepsei penale.
Prin decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respins ca nefondat apelul procurorului, fiind menținută sentința din 14 mai 2021 a Judecătoriei Comrat.
Nefiind de acord cu decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Fedora Gheorghieva, a declarat recurs împotriva acesteia, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.
Prin decizia din 27 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul procurorului, fiind casată total decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată. 6.1. Instanța de recurs a constatat că în cadrul condițiilor suspendării, persoana inculpatului interesează sub raportul periculozității sale, decurgând în primul rând, din fapta și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie să fie studiată, pentru a constata dacă acesta se poate corecta fără executarea pedepsei. Instanța de recurs a statuat că, instanțele de fond au stabilit corect și întemeiat condițiile obiective (comiterea unei infracțiuni grave și altei infracțiuni ușoare, stabilirea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 3 ani și 1 lună) pentru a antrena instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, însă, cel de al doilea criteriu ce vizează în mod direct fapta și împrejurările în care a fost săvârșită, a fost ignorat complet, în condițiile în care infracțiunea prevăzută de art. 2641 Cod penal, angajează răspunderea pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe. Instanța de recurs a mai menționat că, instanțele de fond apreciind gravitatea faptelor comise prin prisma art. 16 Cod penal, și stabilind că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, nu au supus unei analize riguroase împrejurările în care a fost comisă infracțiunea discutată și 5 legătură de cauzalitate a acesteia cu comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, care s-a soldat cu decesul unei persoane.
Prin decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul procurorului, casată parțial, sentința din 14 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care: Mitioglo Piotr, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal și condamnat la muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 160 de ore cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, a fost liberat de pedeapsă, din motivul expirării termenului de prescripție. Mitioglo Piotr, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. 7.1. Instanța de apel a statuat că, prima instanță corect s-a pronunțat asupra vinovăției inculpatului Mitioglo Piotr și că acțiunile acestuia corect au fost calificate în baza art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, conform indicilor - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, și art. 2641 alin. (3) Cod penal, conform indicilor - refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică. În ceea ce privește individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a considerat că sentința primei instanțe urmează să fie casată în această parte. În sensul dat au fost apreciate ca întemeiate argumentele procurorului și apărătorului inculpatului invocate în ședința de judecată în instanța de apel, precum că, inculpatul Mitioglo Piotr urmează să fie liberat de executare pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, din motivul expirării termenului de prescripție tragerii la răspundere penală. Instanța de apel a constatat că, infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare. Conform art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal ,,persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.” Respectiv, s-a constatat că inculpatul Mitioglo Piotr, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, la data de 03 august 2020, iar termenul de prescripție pentru săvârșirea acestei infracțiuni urma să expire la data de 03 august 2022. Totodată, potrivit Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgență din 31 martie 2021, pe perioada de la 01 aprilie 2021 până la 31 mai 2021, pe teritoriul Republicii Moldova a fost instituită starea de urgență, în legătură cu starea epidemiologică provocată de pandemia Covid-19, și pe aceasta perioadă potrivit Dispoziției Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale, au fost suspendate de drept toate termenele în cauze penale. Astfel că, termenul de prescripție pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, a expirat la data de 03 septembrie 2022. 6 În asemenea circumstanțe, instanța de apel în temeiul art. 389 alin. (4), pct. 3) Cod de procedură penală, a liberat inculpatul Mitioglo Piotr, de pedeapsă pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, din motivul expirării termenului de prescripție. Cât privește pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, instanța de apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat a aplicat în privința inculpatului Mitioglo Piotr, prevederile art. 90 Cod penal, constatând că corectarea acestuia și prevenirea de săvârșire a unei noi infracțiuni, este posibilă fără privarea de libertate a inculpatului. Astfel, instanța de apel a statuat că pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, legiuitorul a prevăzut pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de la 3 până la 7 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, și potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, această infracțiune se atribuie la categoria infracțiunilor grave. Prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, limitele din pedepse cu închisoare sunt de la 2 până la 4 ani și 8 luni. Au fost considerate întemeiate argumentele procurorului că în cazul din speță urmările comiterii de către inculpatul Mitioglo Piotr, a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, au fost cele mai grave, și anume decesul persoanei, ceea ce ridică nivelul de gravitate a faptei prejudiciabile săvârșite. Totodată, la săvârșirea infracțiunii au dus mai multe încălcări din partea inculpatului, a prevederilor Regulamentului Circulației Rutiere, pe care ultimul a fost obligat să le respecte, în virtutea posedării de permisul de conducere. Totodată, s-a reținut că, după săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, inculpatul Mitioglo Piotr a săvârșit încă o infracțiune prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, care deși este și o infracțiune ușoară, totuși reprezintă o infracțiune săvârșită prin intenție, și că unul din scopurile pedepsei penale este și prevenirea săvârșirii infracțiunilor atât din partea inculpaților, cât și din partea altor persoane. La acest capitol, Colegiul a considerat că suspendarea executării pedepsei cu închisoare, riscă să nu asigure realizarea scopului pedepsei penale sus menționat. Or, reieșind din cazierul contravențional al inculpatului Mitioglo Piotr, în anul 2020, ultimul de trei ori a fost sancționat contravențional, pentru contravențiile prevăzute de art. 236 alin. (1), 236 alin. (3) din Cod contravențional, care angajează răspunderea pentru depășirea vitezei de circulație și art. 240 alin. (2) Cod contravențional, care angajează răspunderea pentru neglijarea de către conducătorul vehiculului a semnalului de interzicere a semaforului (f.d. 115 vol. I). S-a conchis că inculpatul Mitioglo Piotr, nu se află la prima abatere a prevederilor Regulamentului Circulației Rutiere, nu a făcut concluzii necesare și a continuat să manifeste caracterul agresiv al conducerii vehiculului în trafic, ceea ce s- a soldat cu săvârșirea unei infracțiuni grave, respectiv, scopul pedepsei penale privind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat, riscă să nu fie atins prin aplicarea art. 90 Cod penal. Totodată instanța a reținut că inculpatul Mitioglo Piotr anterior nu a fost judecat, are la întreținere un copil minor, iar aceste circumstanțe au fost luate în considerație la 7 stabilirea termenului pedepsei stabilite, care este înspre limita minimă prevăzută de lege.
Decizia instanței de apel, la 19.06.2023 este atacată cu recurs de către avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului, care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală (redacția Legii 66 din 05.04.2012 în vigoare din 27.10.2012), solicită casarea parțială a deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Cahul, în partea stabilirii pedepsei lui Mitioglo Piotr, rejudecarea cauzei în această parte, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, să fie aplicată pedeapsă cu închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, conform art. 90 alin. (l), (2) Cod penal, să nu fie pusă în executare, dacă în termenul de probațiune de 3 ani, stabilit de instanța de judecată, inculpatul Mitioglo Piotr, nu va săvârși o nouă infracțiune și va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 8.1. Potrivit recurentului argumentele instanței de apel, referitor la stabilirea unei pedepse penale cu executare reală, în privința inculpatului Mitioglo Piotr, sunt neîntemeiate, or ultimul este la prima abatere penală, anterior nu a fost judecat, a recuperat prejudicial moral în mărime de 50 000 mii lei, a mai achitat și alte sume de bani succesorului părții vătămate Nedealcova Elena, fiind deacord ca și pe viitor să o ajute din punct de vedere material, a achitat cheltuielile judiciare în mărime de 8593 lei, a solicitat examinarea cauzei în baza materialelor dosarului penal, a colaborat cu organul de urmărire penală, are la întreținere un copil minor, se caracterizează pozitiv, iar succesorul părții vătămate nu a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de libertate.
Examinând admisibilitatea recursului declarat pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, instanța de recurs concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul în termen. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet din 3 judecători declară inadmisibil recursul dacă recursul este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs. Sub acest aspect se reține că, recursul declarat este fondat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală (redacția Legii 66 din 05.04.2012 în vigoare din 27.10.2012), potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, cât și dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 8 Cu toate acestea potrivit textului recursului declarat, recurentul nu a concretizat care din temeiurile enumerate la pct. 6) a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală le pune la baza cererii de recurs înaintate și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, or contravine principiului contradictorialității procesului penal. Prin urmare, prevederile pct. 6) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmarea, nefiind stabilite, concretizate și motivate presupusele erori, iar instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală. Totodată, verificând materialele cauzei, prin prisma temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, instanța de recurs constată că argumentele recursului apărării se concentrează asupra dezacordului cu pedeapsa aplicată, care în opinia recurentului este prea aspră, implicit în opinia recurentului fiind necesară, echitabilă și oportună aplicarea în privința inculpatului Mitioglo Piotr, a pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal. În acest context, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, se reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Analizând soluția instanței de apel, care a reapreciat pedeapsa sub formă de închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, aplicată de către prima instanță, modificând modalitatea de executare a acesteia prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs conchide că instanța de apel a motivat pe deplin și suficient necesitatea aplicării pedepsei cu închisoare cu executare în penitenciar cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, motivare care este corespunzătoare practicii judiciare, ținându- se cont de toate circumstanțele prezentei cauze penale și cele personale ale inculpatului Mitioglo Piotr, care potrivit materialelor cauzei, deși anterior nu a mai fost judecat, urmările comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, au fost cele mai grave, și anume decesul persoanei, ceea ce ridică nivelul de gravitate a faptei prejudiciabile săvârșite, iar după săvârșirea infracțiunii 9 nominalizate, inculpatul Mitioglo Piotr a săvârșit încă o infracțiune prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, care deși este și o infracțiune ușoară, fiind constatat că din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani ceea ce a condiționat liberarea de pedeapsa penală stabilită din motivul expirării termenului de prescripție, totuși reprezintă o infracțiune săvârșită prin intenție, astfel că suspendarea executării pedepsei cu închisoare riscă să nu asigure realizarea scopului pedepsei penale. În prezenta speță, instanța de recurs consideră că nu și-au găsit confirmarea criticile recurentului vis-a-vis de pedeapsa individualizată inculpatului, deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, adoptând soluția la rejudecare în conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, potrivit argumentelor instanței de recurs expuse anterior prin decizia din 27.06.2022 a Curții Supreme de Justiție. Astfel, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a considerat că în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare în termenii specificați în dispozitivul deciziei. În acest sens se consideră că, pedeapsa aplicată inculpatului Mitioglo Piotr este corectă, echitabilă și proporțională faptei comise, numită ținându-se cont de scopul pedepsei penale. Pedeapsa aplicată corespunde gradului prejudiciabil și de pericol social, circumstanțelor comiterii infracțiunii, atitudinii inculpatului față de cele întâmplate și conștientizarea pericolului crimei săvârșite. Instanța de recurs notează că, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Astfel, se conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, instanța de recurs constatând temeinicia motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în speță, pedeapsa definitivă 10 aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă faptelor comise, cât și este în limita sancțiunii prevăzute de lege.
Ținând cont de cele constatate supra, instanța de recurs conchide că erorile invocate în recurs, nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului, împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, în cauza penală în privința lui Mitioglo Piotr X, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 11
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.