1ra-1118/2023 — art. 264 alin.3 lit. b art. 264-1 alin.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin.3 lit. b art. 264-1 alin.3 CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1118/2023 — art. 264 alin.3 lit. b art. 264-1 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1118/2023
1-21016307-01-1ra-12072023
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 septembrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată în componența:
Președinte Țurcan Anatolie,
Judecători Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,
a examinat, fără citarea părților, admisibilitatea recursului împotriva deciziei din
13 aprilie 2023 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, declarat de avocatul
Dumitran Ignat în numele inculpatului
Mitioglo Piotr X, născut la xxx, domiciliat în
mun. x, str. x, cetățean al Republicii Moldova,
fără antecedente penale.
Termenul de examinare:
instanța de fond: 03.02.2021 – 14.05.2021;
instanța de apel: 12.10.2022 – 13.04.2023;
instanța de recurs: 12.07.2023 – 20.09.2023.
Asupra recursului menționat, instanța de recurs,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința din 14 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, adoptată în baza probelor
administrate la faza de urmărire penală, Mitioglo Piotr a fost recunoscut vinovat de
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) și art. 2641 alin. (3) Cod
penal, și condamnat prin aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală:
- în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la închisoare pe termen de 3 ani, cu
executarea în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace
de transport;
- în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la muncă neremunerată în folosul
comunității în mărime de 160 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport.
În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, conducându-se de prevederile art. 87 alin. (1) Cod
penal, lui Mitioglo Piotr, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare
pe termen de 3 ani și 1 lună, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea
dreptului de a conduce mijloace de transport.
1
În conformitate cu art. 90 alin. (1), (2) Cod penal, pedeapsa stabilită urmează să
nu fie pusă în executare, dacă în termenul de probațiune de 3 ani stabilit de instanța de
judecată, inculpatul Mitioglo Piotr, să nu săvârșească o nouă infracțiune și va îndreptăți
încrederea ce i s-a acordat.
În termenul pedepsei stabilite lui Mitioglo Piotr, s-a inclus perioada reținerii, și
perioada aflării în arest preventiv din 03 august 2020 până la 01 septembrie 2020,
calculând 1 zi pentru 1 zi.
S-au încasat cheltuieli de judecată suportate în cauza penală pentru efectuarea
expertizelor judiciare, în mărime de 8 593 lei, de la inculpatul Mitioglo Piotr, în
beneficiul statului.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Instanța de fond a constatat că Mitioglo Piotr, fiind posesor al permisului de
conducere nr. 199000683 din 04 mai 2019, care îi acordă dreptul de a conduce vehicule
de categoriile prevăzute ,,B, C, BE, CE”, la data de 03 august 2020, aproximativ la ora
18 și 00 minute, conducând mijlocul de transport de model ,,Toyota-Avensis”, cu
numărul de înmatriculare ACC xxx, în s. Chirsova, str. Lenin, în condiții
meteorologice favorabile, pe un drum uscat, asfaltat, deplasându-se în direcția sudică
pe autostrada M-3, kilometrul 96, nu a ținut cont de circumstanțele și toți factorii care
caracterizează condițiile rutiere, nivelul organizării circulației rutiere, existența
obstacolelor pe secvențe de drum, de care trebuia să țină cont fiecare conducător la
selectarea vitezei și manevrelor de conducere a mijlocului de transport, necesar pentru
conducerea în siguranță, nu s-a adaptat la situația rutieră, nu s-a comportat în modul
cuvenit pentru a corespunde condițiilor rutiere, care să asigure siguranța traficului,
a ignorat art. 32 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 131 din 07 iunie 2007, privind
siguranța traficului rutier, care prevede obligația participantului la traficul rutier să
manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu
pericliteze siguranța alor participanți la trafic, să nu cauzeze prejudiciul mediului
înconjurător, proprietății publice sau private; pct. 3) din Regulamentul Circulației
Rutiere aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care obligă
participanții la trafic să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de
semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice
ale prezentului Regulament, și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor
participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat
obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate prin circumstanțele
iminente; pct. 10) sub.pct. 1) RCR, care obligă persoana care conduce un vehicul să
posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; pct. 39)
subpct. 1) din RCR, care obligă conducătorul de vehicul înaintea începerii deplasării,
reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, să se asigure că această manevră
va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic;
pct. 45), subpct. 1), lit. a), b), d) din RCR care obligă conducătorul să țină cont de starea
psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, respectiv nu a ținut cont de lipsa
dexterității în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, nu a ținut
cont de situația rutieră, în rezultatul cărei fapt la efectuarea manevrei de depășire a
pierdut control asupra vehiculului, a trecut peste bordură, și ulterior a tamponat
2
pietonul XYZ, care stătea pe acostament, în rezultatul cărui fapt, pietonul XYZ a fost
transportat la IMSP Spitalul Raional Comrat, unde de la traume primite a decedat.
În urma accidentului rutier, lui XY, i-au fost cauzate vătămări corporale în formă
de: trauma asociată:-trauma cranio-cerebrală închisă în formă de plagă în regiunea
fronto-parietală din dreapta, vânătăi și echimoze în regiunea feței, hemoragii în țesuturi
moi ale capului și zona frontală din dreapta, mijlocul și din stânga, hemoragii
subarahnoidale în ambele semisfere ale creierului cu trecerea la zona cerebelului mai
pe dreapta, prezența sângelui în ventriculele creierului, hemoragii la nivelul la nivelul
trunchiului cerebral. Trauma tocită a coloanei cervicale sub forma unei fracturi a
corpului cele de-a a 3-a verterbre cervicale cu înmuirea substanței măduve spinării,
mici hemoragii punctiforme de culoare roșu închis și substanței măduve spinării la
nivelul fracturii și hemoragii extinse roșu închis de-a lungul canalului spinal și în
țesuturile moi din jur. Trauma tocită a toracelui în formă de fracturile coastelor pe
ambele părți de-a lungul mai multor linii anatomice cu încălcarea integrității pleurei,
cu hemoragii de culoare brun-roșietică în țesuturi moi adiacente și în cavități pleurale.
Trauma tocită a abdomenului și pelvisului mic sub formă de hemoragii în mezenterul
intestinului subțire, afectarea ficatului cu hemoragii roșii închise sub capsulă și în
cavitatea abdominală, fractura ramurii superioare a osului pubian stâng, ruptura
fuziunii pubiene cu hemoragii de culoare brun-roșietică în țesuturi moi adiacente.
Trauma extremităților superioare și inferioare drepte sub forma unei fracturi mărunțite
închise a humerusului drept în treimea superioară și fracturii mărunțite închise a
femurului drept în treimea mijlocie cu hemoragii extinse de culoare brun-roșietică în
țesuturi moi adiacente. Multiple echimoze în dungi de-a lungul suprafeței anterioare-
laterale drepte și de-a lungul suprafețelor posterioare drepte a toracelui, abdomenului,
cu trecerea în regiunea lombară pe dreapta aproape pe tot parcursul. Echimoze pe
suprafața exterioară posterioară a antebrațului drept în treimea inferioară. Vânătăi pe
suprafața anterioară a coapsei drepte în treimea superioară în treimea mijlocie, pe
suprafața anterioară a coapsei stângi în treimea inferioară, în regiunea articulației
genunchiului stâng, care în complex la o persoană vie sunt apreciate ca vătămarea gravă
a sănătății conform semnului de pericol pentru viața.
Între leziuni cauzate și survenirea decesului există o relație cauzală directă.
Decesul lui XYZ, anul nașterii xxxx, a survenit în urma traumei cranio-cerebrale
închise obținute în formă de: plagă în regiunea fronto-parietală din dreapta, vânătăi și
echimoze în regiunea feței, hemoragii în țesuturi moi ale capului și zona frontală din
dreapta, mijlocul și din stânga, hemoragii subarahnoidale în ambele semisfere ale
creierului cu trecerea la zona cerebelului mai pe dreapta, prezența sângelui în
ventriculele creierului, hemoragii la nivelul trunchiului cerebral. Trauma tocită a
coloanei cervicale sub forma unei fracturi a corpului celei de a 3-a vertebre cervicale
cu înmuierea substanței măduvei spinării, mici hemoragii punctiforme de culoare roșu
închis și substanței măduvei spinării la nivelul fracturii și hemoragii extinse roșu închis
de-a lungul canalului spinal și în țesuturile moi din jur, care s-au complicat de șoc
traumatic și hemoragie secundară în cortexul cerebral și trunchiul cerebral.
Prin acțiunile sale Mitioglo Piotr, a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.
(3), lit. b) Cod penal, potrivit indicilor, încălcarea regulilor de securitate a circulației
3
de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din
imprudență decesul unei persoane.
Tot el, Mitioglo Piotr, fiind posesorul permisului de conducere, care-i oferă
dreptul la conducerea mijloacelor de transport, cu categoriile admise ,,B, C, BE, CE",
la data de 03 august 2020, aproximativ la ora 18 și 10 minute, în s. Chirsova, pe str.
Lenin, fiind implicat în accidentul în traficul rutier, și fiind avertizat despre răspunderea
penală pentru refuz, împotrivire de la testarea alcoolscopică, la propunerea
colaboratorului in cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat de a fi testat pentru
stabilirea concentrației de alcool în vaporii de aer expirat cu ajutorul alcoolmetrului
,,Drager", cu încălcarea pct. 5) subpct. c) din Regulamentul privind modul de testare
alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 296 din 16 aprilie 2009, în
conformitate cu care testării alcoolscopice, la decizia poliției sau altei persoane abilitate
de a efectua astfel de testare, se supun persoanele implicate în accidente în traficul
rutier; subpct. J), pct. 11 din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 (cu modificările ulterioare), precum și art. 33 alin.
(3), subpct. c) din Legea privind siguranța traficului rutier nr. 131-XVI din 07 iunie
2007, care obligă conducătorul de vehicul să se supună, la solicitarea agentului de
circulație, procedurii de testare a aerului expirat și examenului medical de recoltare a
probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei ori consumului de droguri și de
alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare, a refuzat să treacă
testarea alcoolscopică.
Prin acțiunile sale Mitioglo Piotr Semion a comis infracțiunea prevăzută de art.
2641 alin. (3) Cod penal, potrivit indicilor, refuzul conducătorului mijlocului de
transport de la testarea alcoolscopică.
Sentința a fost atacată cu apel, la data de 28 mai 2021, de către procurorul în
Pocuratura UTA Găgăuzia, oficiul Comrat, Ivarlac Marina, care a solicitat casarea
sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu emiterea în această parte unei noi hotărâri, prin
care Mitioglo Piotr, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 264 alin. (3), lit. b) și art. 2641 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepselor de 3 ani
închisoare și respectiv muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 de
ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate și în conformitate cu art. 87 alin. (1) Cod penal,
prin stabilirea pedepsei definitive prin cumul pedepselor cu muncă neremunerată în
folosul comunității și pedepsei cu închisoare, calculând 1 zi de închisoare pentru 4 ore
de muncă neremunerată în folosul comunității, de stabilit inculpatului Mitioglo Piotr
pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani și 1 lună, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport.
3.1. În motivarea apelului, a invocat că la caz nu se contestă vinovăția
inculpatului și calificarea juridică a acțiunilor acestuia, însă consideră că, soluția
referitor la pedeapsa stabilită inculpatului în partea stabilirii suspendării condiționate a
executării acesteia conform art. 90 Cod penal, este neîntemeiată.
4
Aplicarea de către instanța de fond a prevederilor art. 90 Cod penal în privința
inculpatului Mitioglo Piotr, nu este proporțională cu gravitatea infracțiunilor săvârșite.
Or, în rezultatul săvârșirii infracțiunii de către inculpat a survenit decesul unei
persoane, iar în continuare inculpatul a mai comis o infracțiune cu intenție, și anume
refuz de a fi testat la alcoolemie.
De rând cu aceasta, procurorul consideră că la stabilirea pedepsei inculpatului
Mitioglo Piotr, urmează de ținut cont și de personalitatea inculpatului și anume, faptul
că anterior nu a fost judecat, recunoașterea vinovăției și căință sinceră a acestuia,
precum și faptul că infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, este
infracțiune săvârșită din imprudență.
Apelantul consideră că, la adoptarea sentinței instanța de fond nu a ținut cont de
încălcările flagrante ale Regulamentului circulației rutiere pe care a comis inculpatul
Mitioglo Piotr, în rezultatul cărui fapt a tamponat pe pietonul care ulterior a decedat.
Astfel, analizând circumstanțele comiterii infracțiunii și urmările ce au survenit
în urma săvârșirii infracțiunii, consideră că aplicarea art. 90 Cod penal nu este posibilă,
și nu va contribui la atingerea scopului pedepsei penale.
Prin decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respins
ca nefondat apelul procurorului, fiind menținută sentința din 14 mai 2021 a Judecătoriei
Comrat.
Nefiind de acord cu decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,
procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Fedora Gheorghieva, a
declarat recurs împotriva acesteia, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei la
rejudecare în alt complet de judecată.
Prin decizia din 27 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul procurorului, fiind casată total decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel
Comrat, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de
judecată.
6.1. Instanța de recurs a constatat că în cadrul condițiilor suspendării, persoana
inculpatului interesează sub raportul periculozității sale, decurgând în primul rând, din
fapta și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din
persoana infractorului, care trebuie să fie studiată, pentru a constata dacă acesta se
poate corecta fără executarea pedepsei.
Instanța de recurs a statuat că, instanțele de fond au stabilit corect și întemeiat
condițiile obiective (comiterea unei infracțiuni grave și altei infracțiuni ușoare,
stabilirea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 3 ani și 1 lună) pentru a antrena
instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, însă, cel de al doilea criteriu
ce vizează în mod direct fapta și împrejurările în care a fost săvârșită, a fost ignorat
complet, în condițiile în care infracțiunea prevăzută de art. 2641 Cod penal, angajează
răspunderea pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică
cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe.
Instanța de recurs a mai menționat că, instanțele de fond apreciind gravitatea
faptelor comise prin prisma art. 16 Cod penal, și stabilind că infracțiunea prevăzută de
art. 2641 alin. (3) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, nu au supus
unei analize riguroase împrejurările în care a fost comisă infracțiunea discutată și
5
legătură de cauzalitate a acesteia cu comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.
(3), lit. b) Cod penal, care s-a soldat cu decesul unei persoane.
Prin decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul
procurorului, casată parțial, sentința din 14 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, în latura
penală, în partea stabilirii pedepsei, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri
prin care:
Mitioglo Piotr, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
2641 alin. (3) Cod penal și condamnat la muncă neremunerată în folosul comunității pe
termen de 160 de ore cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, a fost
liberat de pedeapsă, din motivul expirării termenului de prescripție.
Mitioglo Piotr, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264
alin. (3), lit. b) Cod penal, s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei)
ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport.
7.1. Instanța de apel a statuat că, prima instanță corect s-a pronunțat asupra
vinovăției inculpatului Mitioglo Piotr și că acțiunile acestuia corect au fost calificate în
baza art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, conform indicilor - încălcarea regulilor de
securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare
ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, și art. 2641 alin. (3) Cod penal,
conform indicilor - refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea
alcoolscopică.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a
considerat că sentința primei instanțe urmează să fie casată în această parte.
În sensul dat au fost apreciate ca întemeiate argumentele procurorului și
apărătorului inculpatului invocate în ședința de judecată în instanța de apel, precum că,
inculpatul Mitioglo Piotr urmează să fie liberat de executare pedepsei pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, din motivul expirării termenului
de prescripție tragerii la răspundere penală.
Instanța de apel a constatat că, infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod
penal, potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare.
Conform art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal ,,persoana se liberează de răspundere penală
dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 2 ani de la
săvârșirea unei infracțiuni ușoare.” Respectiv, s-a constatat că inculpatul Mitioglo
Piotr, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, la data de 03
august 2020, iar termenul de prescripție pentru săvârșirea acestei infracțiuni urma să
expire la data de 03 august 2022. Totodată, potrivit Hotărârii Parlamentului privind
declararea stării de urgență din 31 martie 2021, pe perioada de la 01 aprilie 2021 până
la 31 mai 2021, pe teritoriul Republicii Moldova a fost instituită starea de urgență, în
legătură cu starea epidemiologică provocată de pandemia Covid-19, și pe aceasta
perioadă potrivit Dispoziției Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale, au fost
suspendate de drept toate termenele în cauze penale. Astfel că, termenul de prescripție
pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, a expirat la data de 03
septembrie 2022.
6
În asemenea circumstanțe, instanța de apel în temeiul art. 389 alin. (4), pct. 3)
Cod de procedură penală, a liberat inculpatul Mitioglo Piotr, de pedeapsă pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, din motivul expirării
termenului de prescripție.
Cât privește pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.
(3), lit. b) Cod penal, instanța de apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat a
aplicat în privința inculpatului Mitioglo Piotr, prevederile art. 90 Cod penal, constatând
că corectarea acestuia și prevenirea de săvârșire a unei noi infracțiuni, este posibilă fără
privarea de libertate a inculpatului.
Astfel, instanța de apel a statuat că pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, legiuitorul a prevăzut pedeapsă sub formă de
închisoare pe termen de la 3 până la 7 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace
de transport, și potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, această infracțiune se atribuie la
categoria infracțiunilor grave. Prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, limitele din pedepse cu închisoare sunt de la 2 până la 4 ani și 8 luni.
Au fost considerate întemeiate argumentele procurorului că în cazul din speță
urmările comiterii de către inculpatul Mitioglo Piotr, a infracțiunii prevăzute de art.
264 alin. (3), lit. b) Cod penal, au fost cele mai grave, și anume decesul persoanei, ceea
ce ridică nivelul de gravitate a faptei prejudiciabile săvârșite. Totodată, la săvârșirea
infracțiunii au dus mai multe încălcări din partea inculpatului, a prevederilor
Regulamentului Circulației Rutiere, pe care ultimul a fost obligat să le respecte, în
virtutea posedării de permisul de conducere. Totodată, s-a reținut că, după săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, inculpatul Mitioglo Piotr a
săvârșit încă o infracțiune prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, care deși este și o
infracțiune ușoară, totuși reprezintă o infracțiune săvârșită prin intenție, și că unul din
scopurile pedepsei penale este și prevenirea săvârșirii infracțiunilor atât din partea
inculpaților, cât și din partea altor persoane.
La acest capitol, Colegiul a considerat că suspendarea executării pedepsei cu
închisoare, riscă să nu asigure realizarea scopului pedepsei penale sus menționat. Or,
reieșind din cazierul contravențional al inculpatului Mitioglo Piotr, în anul 2020,
ultimul de trei ori a fost sancționat contravențional, pentru contravențiile prevăzute de
art. 236 alin. (1), 236 alin. (3) din Cod contravențional, care angajează răspunderea
pentru depășirea vitezei de circulație și art. 240 alin. (2) Cod contravențional, care
angajează răspunderea pentru neglijarea de către conducătorul vehiculului a semnalului
de interzicere a semaforului (f.d. 115 vol. I).
S-a conchis că inculpatul Mitioglo Piotr, nu se află la prima abatere a
prevederilor Regulamentului Circulației Rutiere, nu a făcut concluzii necesare și a
continuat să manifeste caracterul agresiv al conducerii vehiculului în trafic, ceea ce s-
a soldat cu săvârșirea unei infracțiuni grave, respectiv, scopul pedepsei penale privind
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat, riscă să nu fie atins prin
aplicarea art. 90 Cod penal.
Totodată instanța a reținut că inculpatul Mitioglo Piotr anterior nu a fost judecat,
are la întreținere un copil minor, iar aceste circumstanțe au fost luate în considerație la
7
stabilirea termenului pedepsei stabilite, care este înspre limita minimă prevăzută de
lege.
Decizia instanței de apel, la 19.06.2023 este atacată cu recurs de către avocatul
Dumitran Ignat în numele inculpatului, care invocând incidența pct. 6) și 10) a
dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală (redacția Legii 66 din 05.04.2012 în
vigoare din 27.10.2012), solicită casarea parțială a deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții
de Apel Cahul, în partea stabilirii pedepsei lui Mitioglo Piotr, rejudecarea cauzei în
această parte, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, să fie aplicată pedeapsă cu închisoare
pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului
de a conduce mijloace de transport, conform art. 90 alin. (l), (2) Cod penal, să nu fie
pusă în executare, dacă în termenul de probațiune de 3 ani, stabilit de instanța de
judecată, inculpatul Mitioglo Piotr, nu va săvârși o nouă infracțiune și va îndreptăți
încrederea ce i s-a acordat.
8.1. Potrivit recurentului argumentele instanței de apel, referitor la stabilirea unei
pedepse penale cu executare reală, în privința inculpatului Mitioglo Piotr, sunt
neîntemeiate, or ultimul este la prima abatere penală, anterior nu a fost judecat, a
recuperat prejudicial moral în mărime de 50 000 mii lei, a mai achitat și alte sume de
bani succesorului părții vătămate Nedealcova Elena, fiind deacord ca și pe viitor să o
ajute din punct de vedere material, a achitat cheltuielile judiciare în mărime de 8593
lei, a solicitat examinarea cauzei în baza materialelor dosarului penal, a colaborat cu
organul de urmărire penală, are la întreținere un copil minor, se caracterizează pozitiv,
iar succesorul părții vătămate nu a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de
libertate.
Examinând admisibilitatea recursului declarat pe baza materialului din dosar
și motivelor invocate, instanța de recurs concluzionează că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul în termen.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet din 3
judecători declară inadmisibil recursul dacă recursul este vădit neîntemeiat.
Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul
numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu
calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute la
art. 427 invocate în recurs.
Sub acest aspect se reține că, recursul declarat este fondat pe temeiurile din art.
427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală (redacția Legii 66 din 05.04.2012
în vigoare din 27.10.2012), potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, cât și dacă s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
8
Cu toate acestea potrivit textului recursului declarat, recurentul nu a concretizat
care din temeiurile enumerate la pct. 6) a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală le
pune la baza cererii de recurs înaintate și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar
alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este
inadmisibilă, or contravine principiului contradictorialității procesului penal.
Prin urmare, prevederile pct. 6) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, nu-și
găsesc confirmarea, nefiind stabilite, concretizate și motivate presupusele erori, iar
instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin.
(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală.
Totodată, verificând materialele cauzei, prin prisma temeiului prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, dacă s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale, instanța de recurs constată că argumentele
recursului apărării se concentrează asupra dezacordului cu pedeapsa aplicată, care în
opinia recurentului este prea aspră, implicit în opinia recurentului fiind necesară,
echitabilă și oportună aplicarea în privința inculpatului Mitioglo Piotr, a pedepsei sub
formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art.
90 Cod penal.
În acest context, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,
persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate
cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,
de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de
viață ale familiei acestuia. Astfel, se reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să
i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia
persoana se declară vinovată.
Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina
libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile
și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului
pedepsei.
Analizând soluția instanței de apel, care a reapreciat pedeapsa sub formă de
închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport, aplicată de către prima instanță, modificând modalitatea de
executare a acesteia prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs
conchide că instanța de apel a motivat pe deplin și suficient necesitatea aplicării
pedepsei cu închisoare cu executare în penitenciar cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport, motivare care este corespunzătoare practicii judiciare, ținându-
se cont de toate circumstanțele prezentei cauze penale și cele personale ale inculpatului
Mitioglo Piotr, care potrivit materialelor cauzei, deși anterior nu a mai fost judecat,
urmările comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b)
Cod penal, au fost cele mai grave, și anume decesul persoanei, ceea ce ridică nivelul
de gravitate a faptei prejudiciabile săvârșite, iar după săvârșirea infracțiunii
9
nominalizate, inculpatul Mitioglo Piotr a săvârșit încă o infracțiune prevăzută de art.
2641 alin. (3) Cod penal, care deși este și o infracțiune ușoară, fiind constatat că din
ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani ceea ce a condiționat liberarea de pedeapsa
penală stabilită din motivul expirării termenului de prescripție, totuși reprezintă o
infracțiune săvârșită prin intenție, astfel că suspendarea executării pedepsei cu
închisoare riscă să nu asigure realizarea scopului pedepsei penale.
În prezenta speță, instanța de recurs consideră că nu și-au găsit confirmarea
criticile recurentului vis-a-vis de pedeapsa individualizată inculpatului, deoarece
instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență
prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, adoptând soluția la rejudecare în
conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, potrivit argumentelor instanței de
recurs expuse anterior prin decizia din 27.06.2022 a Curții Supreme de Justiție.
Astfel, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și
a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială,
precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a considerat că
în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea
inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei
pedepse sub formă de închisoare în termenii specificați în dispozitivul deciziei.
În acest sens se consideră că, pedeapsa aplicată inculpatului Mitioglo Piotr este
corectă, echitabilă și proporțională faptei comise, numită ținându-se cont de scopul
pedepsei penale. Pedeapsa aplicată corespunde gradului prejudiciabil și de pericol
social, circumstanțelor comiterii infracțiunii, atitudinii inculpatului față de cele
întâmplate și conștientizarea pericolului crimei săvârșite.
Instanța de recurs notează că, pedeapsa este echitabilă când ea impune
infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea
infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor
și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.
De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la
realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte
persoane.
Astfel, se conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor
instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe
care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le
însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a
hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din
CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca
impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19
aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță
internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,
să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Prin urmare, instanța de recurs constatând temeinicia motivării soluției instanței
de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit răspunsuri complete și
argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în speță, pedeapsa definitivă
10
aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă faptelor comise, cât și este în
limita sancțiunii prevăzute de lege.
Ținând cont de cele constatate supra, instanța de recurs conchide că erorile
invocate în recurs, nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și
întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Dumitran Ignat în numele
inculpatului, împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Colegiului judiciar al Curții de
Apel Cahul, în cauza penală în privința lui Mitioglo Piotr X, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Țurcan Anatolie
Judecători Daguța Sergiu
Eremciuc Ghenadie
11