ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.10.2023

1re-136/23 — art. 264-1 al. 1 CP

HOTĂRÂRE
19.10.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264-1 al. 1 CP
Temei legal
art. 453 CPP
Citează această cauză
1re-136/23 — art. 264-1 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1re-136/23

1-21098590-01-1r/e-09082023

Curtea Supremă de Justiție

23 august 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte – Țurcan Antolie,

Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, admisibilitatea în principiu

a recursului în anulare declarat de către condamnatul Puiu Iurie, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 mai 2023, în privința lui

Puiu Iurie XXXXX, născut la XXXXX, domiciliat r-ul

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.02.2022 – 26.09.2022;

Instanța de recurs ordinar: 28.11.2022 – 12.05.2023;

Instanța de recurs în anulare: 09.08.2023 – 23.08.2023.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și în baza

acestei Legi i-a fost aplicată pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de

220 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

S-a dispus încasarea de la Puiu Iurie în beneficiul Statului cheltuieli judiciare în mărime de

22,83 lei.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

conducere categoria XXXXX, a condus automobilul de ,,XXXXX" cu n/î XXXX, pe str. Mira, s.

XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, prin ce a încălcat cerințele art. 14 lit. a)

Regulamentului Circulației Rutiere, fiind supus testării alcoolscopice s-a constatat concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,84 mg/l.

Astfel, acțiunile inculpatului Puiu Iurie au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal, conform indicilor calificativi – ,,conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Puiu Iurie să fie achitat de la

comiterea faptei imputate din motivul lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile sale.

În motivarea recursului a invocat că:

- la emiterea sentinței prima instanță s-a bazat pe declarațiile martorilor acuzării și actele

1

întocmite de colaboratorii de poliție însă acestea nu sunt suficiente pentru condamnarea sa.

- în acea seară într-adevăr a consumat băuturi alcoolice, însă nu a condus unitatea de

transport, se afla în mașină, deoarece dorea să doarmă, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat și nu se putea ține pe picioare, circumstanțe pot fi confirmate de martorii Mago Alexandr

și Ivanov Constantin cât și Puiu Iana.

- neîntemeiat i-a fost respinsă cererea privind audierea martorilor Mago Alexandr și Ivanov

Constantin, chiar dacă aceștia la acel moment se aflau peste hotare ulterior urmau să se prezinte

ulterior.

- de către inspectorul de poliție nu a fost întocmit proces-verbal de înlăturare a sa de la

conducerea vehiculului.

recursul declarat, cu menținerea sentinței contestate fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs ordinar a reținut că, careva probe noi

la examinarea cauzei în instanța de recurs nu au fost administrate, n-au fost audiate persoanele ce

au dat declarații în prima instanță și nu au fost formulate astfel de cereri. Însă, instanța de recurs

ținând cont că s-a contestat vinovăția inculpatului, solicitând achitarea sa, întru asigurarea

principiului contradictorialității, reglementat de art. 24 Cod de procedură penală, la solicitarea

procurorului, în baza art. 448 Cod de procedură penală, a cercetat suplimentar probele

administrate în prima instanță și anume:

Proces – verbal din 04.06.2021, privind constatarea infracțiuni (Vol. I, f.d.3); - Proces –

verbal din 03.06.2021 de cercetare la fața locului (Vol. I, f.d.5); - Proces-verbal din 04.06.2021 cu

privire la constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică

(Vol. I, f.d.6); - Tichetul cu rezultatul testării cu aparatul ,,Drager” și certificat din 29.10.2020,

potrivit căruia concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de Puiu Iurie, constituie 0,84 mg/l.

Conform certificatului din 28.12.2020 rezultă că, Nicu Serghei este admis la utilizarea

inclusiv a aparatului ,,Drager 6810" întru constatarea stării de ebrietate, aparat care conform

buletinului de verificare metrologică este valabil până la 28.12.2021 (Vol. I, f.d.7-8); - Buletin de

verificare metrologică din 17.05.2021, valabil până la 17.05.2022 (Vol. I, f.d.9); - Proces-verbal

din 04.06.2021 de înlăturare de la conducerea vehiculului și procesul – verbal de reținere a

mijlocului de transport (Vol. I, f.d.10-11); - Proces-verbal din 04.06.2021 de ridicare a obiectelor

și documentelor (Vol. I, f.d.13-15); - Proces-verbal din 04.06.2021 de audiere a martorului Nicu

Serghei (Vol. I, f.d.22); - Proces-verbal din 06.06.2021 de audiere a martorului Deceva Marina

(Vol. I, f.d.23); - Proces-verbal din 07.06.2021 de audiere a martorului Darmancev Dmitri (Vol. I,

f.d.24); - Proces-verbal din 07.06.2021 de audiere a martorului Bocicovar Dmitri (Vol. I, f.d.25); -

Materiale caracterizante în privința lui Puiu Iurie (Vol. I, f.d.28-59); - Proces-verbal din

04.06.2021 de audiere a bănuitului (Vol. I, f.d.68); - Proces-verbal din 04.06.2021 de audiere a

învinuitului (Vol. I, f.d.72); - Proces-verbal din 07.06.2021 de ridicare, cu anexă (Vol. I, f.d.85-

86); - Proces-verbal din 07.06.2021 de examinare a DVD - discului (Vol. I, f.d.87); - Proces-

verbal din 07.06.2021 de recunoaștere în calitate de probă și anexare la dosar (Vol. I, f.d.88); -

Proces-verbal din 18.06.2021 de prezentarea a materialelor cauzei penale pentru cunoștință (Vol.

I, f.d.98); - Declarațiile martorului Darmancev Dmitri (Vol. I, f.d.157-158); Declarațiile

martorului Bocicovar Dmitri (Vol. I, f.d.159-160); - Declarațiile martorului Deceva Marina (Vol.

I, f.d.166-168); - Declarațiile inculpatului Puiu Iurie (Vol. I, f.d.171-173);

Totodată, instanța de recurs ordinar a menționat că la depunerea recursului, cât și în

instanța de recurs ordinar, avocatul a solicitat audierea martorilor Mago Alexandr și Ivanov

Constantin, însă la examinarea cauzei în ordine de recurs se admit doar probe noi cu înscrisuri,

deci administrarea probelor cu martori nu este admisibilă. Astfel, a respins cererea avocatului,

formulată în recurs și în ședința de judecată cu privire la administrarea probelor noi cu martori,

instanța motivând că infracțiunea nu a fost săvârșită în prezența acestor martori, or, inculpatul a

invocat că, ,,el se afla singur în mașină".

Mai mult, instanța de recurs ordinar a constatat că prima instanță a admis demersul apărării

privind audierea martorilor Mago Alexandr și Ivanov Constantin și au fost amânate câteva ședințe

2

de judecată pentru a fi asigurată prezența acestor martori, însă nu s-a prezentat nic unul și nici nu a

asigurat prezența acestora partea apărării.

Verificând aspectele de drept, instanța de recurs ordinar a constatat că la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt că ,,Puiu Iurie deținând permis

de conducere categoria ,,XXXXX” cu nr. XXXXX, a condus automobilul de Volkswagen Passat

cu n/î XXXXX pe XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, prin ce a încălcat

cerințele art. 14 lit. a) RCR, constatându-se concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat este de

0,84 mg/l și de drept și just a făcut concluzia din probele administrate în cursul urmăririi penale

rezultă că fapta penală reținută în culpa lui Puiu Iurie, este cea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod

penal, conform indicilor calificativi: ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care

se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat” și just a fost stabilită și individualizată

pedeapsa pentru Puiu Iurie, fără a fi admise abateri de la criteriile de individualizare a pedepsei."

Mai mult ca atât, din materialele cauzei se desprinde că, Puiu Iurie în urma trecerii testării

cu aparatul ,,DRAGER" a semnat actele întocmite și nu a avut careva obiecții (Vol. I, f.d.6-7). În

urma oferirii declarațiilor în calitate de bănuit, Puiu Iurie a menționat că, ,,la data de 03.06.2021

pe la ora 22:00 aservit 200 g coniac și dorea deja să meargă la culcare, dar a observat că, i s-au

terminat țigările. Și, așa cum, dorea tare să fumeze s-a urcat la volanul automobilului care-i

aparține și a plecat spre cel mai apropiat bar. Aproximativ la ora 23:30 când se deplasa pe str.

XXXXX a fost stopat de colaboratorii de poliție, care i-au solicitat să prezinte actele la control. Și,

în timpul discuției au simțit miros de alcool și l-au întrebat dacă a servit băuturi alcoolice și el a

recunoscut că a servit și i-au propus să fie testat cu aparatul DRAGER și el a acceptat, rezultatul

fiind 0,84 mg/l." Cu acest rezultat a fost de acord și a refuzat să meargă la spital pentru prelevarea

probelor biologice. La fel, a indicat că, recunoaște vina integral (Vol. I, f.d.68).

Totodată, instanța de recurs ordinar a constatat că fiind audiat în calitate de învinuit Puiu

Iurie, ultimul a declarat că, ,,recunoaște vina integral și susține declarațiile date anterior (Vol. I,

f.d.72)."

Instanța de recurs ordinar a constatat că, la etapa urmăririi penale și în prima instanță Puiu

Iurie a fost reprezentat de avocatul Dimitrov Iurie (Vol. I, f.d.66, 151-203). Acesta din urmă fiind

prezent și la punerea sub învinuire a lui Puiu Iurie de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 2641

alin. (1) Cod penal (Vol. I, f.d.70-72).

La fel a menționat că când Puiu Iurie a făcut cunoștință cu materialele cauzei împreună cu

avocatul său, careva cereri s-au demersuri nu au depus iar cauza a fost remisă în instanța de

judecată (f.d.97- 100).

în anulare, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de recurs, cu dispunerea

remiterii cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată.

5.1. În motivarea recursului în anulare declarat a invocat că:

- nu a comis o astfel de infracțiune, ultimul nu a condus automobilul în stare de ebrietate,

doar a urcat în el pentru a dormi.

- decizia pronunțată de către instanța de recurs ordinar este ilegală deoarece cauza a fost

examinată în lipsa sa, nefiind citat legal la ședința de judecată. A fost examinată cauza în lipsa

apărătorului ales de el Carafizi Nicolai cu care avea încheiat un contract de reprezentare a apărării

pe cauza penală dată.

- instanța de recurs ordinar i-a încălcat unul din principiile fundamentale dreptul la apărare

și dreptul de a fi reprezentat de avocatul ales de sine.

- deși în decizie s-a menționat că a fost citat pentru ședința din 12.05.2023, ultimul nu a

cunoscut despre această ședință, polițistul de sector nu l-a contactat și nu l-a informat despre

ședința de judecată așa cum s-a invocat în decizie, mai mult apărătorul său Carafizi Nicolai a

solicitat amânarea ședinței de judecată, ultimul aflându-se într-o altă ședință de judecată, însă

instanța de apel a dispus examinarea cauzei în lipsa acestora cu prezența unui apărător garantat de

stat.

3

-a susținut că nu a dorit a fi reprezentat de către avocatul garantat de stat Palencu Victoria,

deoarece avea contract încheiat cu avocatul Carafizi Nicolai. Astfel, a considerat că i-a fost

încălcat dreptul la apărare.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul în anulare este

supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs este

obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art. art.431 și 432 Cod de

procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

În conformitate cu art. 432 alin.(2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, raportat la prevederile art.6

pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor

Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de

drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prevederile pct. 44) art.6 Cod de procedură penală determină ca viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, o încălcare esențială a

drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de

alte legi naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal reiterează că una din cerințele

esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată.

La caz, Colegiul penal atestă din textul recursului în anulare declarat, că recurentul invocă

afectarea deciziei instanței de recurs adoptate în prezenta cauză, de un viciu fundamental, exprimat

prin încălcarea art. 6§3 al Convenției – dreptul la un proces echitabil, susținând în acest sens că

instanța de recurs a încălcat procedura penală privind citarea inculpatului la ședințele de judecată

în instanța de recurs și examinarea cauzei în lipsa ultimului și a apărătorului său cât și încălcarea

dreptului la apărare de un avocat ales de inculpat.

Analizând hotărârea atacată prin prisma respectivelor critici, Colegiul penal menționează,

că aceste argumente sunt declarative și se combat prin materialele dosarului.

Conform materialelor dosarului, se constată că, cauza a fost examinată în lipsa inculpatului

Puiu Iurie și a apărătorului ales de acesta Carafizi Nicolai, deoarece ultimul solicita doar amânarea

ședințelor de judecată iar inculpatul nu se prezenta la ședințe.

Astfel, în ședința din 04 mai 2023 instanța a dispus antrenarea unui alt avocat din oficiu în

legătură cu absența nemotivată a avocatului Carafizi Nicolai, și a fost dispusă aducerea silită a

inculpatului prin încheierea din 04.05.2023 (Vol. II, f.d.18-22,29, 31-32).

Colegiu penal constată că, pentru data de 04 mai 2023, avocatului Carafizi Nicolai i-a fost

expediată citație, fapt ce se confirmă prin extrasul din email (Vol. II, f.d.8-9), ultimul însă a depus

cerere de recuzare a completului de judecată, fără a se mai prezenta la ședințe. Ședința dată fiind

amânată pentru 12 mai 2023, iar prin încheiere fiind dispusă aducerea silită a inculpatului și

desemnarea unui apărător din oficiu pentru examinarea cauzei stabilite pentru 12 mai 2023.

Totodată, se constată că la data de 04 mai 2023, prin intermediul poștei electronice

avocatul Carafizi Nicolai a fost citat repetat pentru ședința stabilită pentru 12 mai 2023, fapt ce se

confirmă prin extrasul din email din data de 04.05.2023 ora 10:14 min.. ( Vol. II, f.d.27-28), ca

4

ultimul să depună repetat cerere de amânare a ședinței, motivând că este antrenat la examinarea

altei cauze la Judecătoria Cahul, sediul central, fiind stabilită ședința anterior.

La fel se constată că la 12 mai 2023 de la Inspectoratul de Poliție Taraclia a parvenit

raportul ofițerului de poliție Isiumbeli, ca urmare a dispunerii de către instanța de recurs ordinar a

aducerii silite a inculpatului, prin care agentul de sector a menționat că, " întru executarea

aducerii silite a lui Puiu Iurie a luat legătura telefonică cu acesta și care i-a explicat că, la

moment se află în deplasare și că, îi este cunoscut faptul că, pentru data de 12 mai 2023 ora

09:45 este stabilită ședință de judecată la Curtea de Apel Cahul pentru examinarea recursului

depus de Puiu Iurie. Însă, el nu se va prezenta așa cum, avocatul său singur se va clarifica cu

această ședință de judecată, în legătură cu care fapt, colaboratorul de poliție indică că, este în

imposibilitate de a executa aducerea silită a lui Puiu Iurie (Vol. II, f.d.37,39)."

Astfel, se constată că, atât inculpatul Puiu Iurie, cât și avocatul Carafizi Nicolai au fost

legal citați la ședința de judecată din 12.05.2023, cu atât mai mult că, anterior ambii au fost

prezenți la ședințele de judecată precedente și nu poate fi invocată lipsa citării legale la ședințele

de judecată. Cu atât mai mult, Puiu Iurie cunoscând despre ședința de judecată nu a invocat un

motiv plauzibil pentru a justifica absența sa.

Conform art. 319 alin. (2) Cod procedură penală, partea prezentă la un termen de judecată

nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la vreunul dintre aceste termene.

Potrivit prevederilor art. 331 alin. (2) Cod procedură penală la luarea hotărârii privind

amânarea ședinței, președintele numește data, ora și locul ședinței, iar părțile și persoanele

prezente la această ședință sânt obligate să se prezinte la data numită fără a fi citate suplimentar.

Dispoziția art.447 alin.(1) Cod de procedură penală prevede că - judecarea recursului se

face cu citarea procurorului, avocatului și celorlalte părți. Participarea procurorului și a

avocatului în ședința instanței de recurs este obligatorie. Neprezentarea inculpatului, părții

vătămate, părții civile și părții civilmente responsabile legal citate, precum și a reprezentanților

lor nu împiedică examinarea recursului, însă dacă este necesar, instanța de recurs poate

recunoaște prezența lor obligatorie, informându-i despre aceasta. Prezența inculpatului aflat în

stare de arest este obligatorie, cu excepția cazului în care acesta refuză să fie escortat la ședință.

Astfel, la ședința de judecată din 12 mai 2023, inculpatul Puiu Iurie nu s-a prezentat și nu a

comunicat instanței motivul neprezentării, potrivit raportului polițistului prezentat ca urmare a

emiterii încheierii Curții de Apel privind aducerea silită a inculpatului, a fost comunicat că

inculpatul a susținut că - ,,cunoaște despre ședință și avocatul său se va clarifica cu ședința de

judecată", fapt ce confirmă că inculpatul a dat dovadă de indiferență față de cauza penală dată,

prin urmare instanța de recurs corect a decis examinarea cauzei în lipsa acestuia.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că criticile formulate de către condamnat,

referitor la încălcarea procedurii de citare a inculpatului și încălcare a dreptului la apărare nu pot fi

acceptate și contravin dispozițiilor Legii mai sus nominalizate, or, deși avocatul Carafizi Nicolai

contractat de către inculpat a solicitat prin cerere instanței de recurs amânarea ședinței de judecată

repetat pe acelaș motiv că, ,,se va afla în ședința de judecată", însă nu a prezentat nici o probă

plauzibilă privind imposibilitatea prezentării acestuia, instanța de recurs sesizând clar intenția

părții apărării de tergiversare a examinării cauzei.

Colegiul penal consideră că, decizia instanței de recurs privind examinarea cauzei în lipsa

inculpatului și a apărătorului contractat, nu afectează dreptul acesteia la un proces echitabil, în

contextul în care inculpatul de sine stătător a renunțat la prezența sa personală în ședință, iar în

instanța de recurs interesele lui Puiu Iurie a fost apărate de avocat desemnat din oficiu avocatul

Palencu Victoria, care a susținut pe deplin recursul declarat de inculpat.

De asemenea, Colegiul penal accentuează, că soluția respectivă a instanței de recurs vine în

concordanță și cu jurisprudența CtEDO, cauza Avramenco vs Moldova din 16 ianuarie 2007, care

în § 35 din hotărâre a statuat că nu poate fi admisă cerința reclamantului cu privire la constatarea

încălcării art.6§1 CtEDO, în contextul în care nu a prezentat motive întemeiate în privința lipsei

sale de la judecarea cauzei.

5

În concluzie, Colegiul penal atestă că în cauza deferită judecății, instanța de recurs nu a

admis careva erori sau vicii de procedură pentru a fi necesară intervenția instanței de recurs în

anulare în vederea remedierii acestora.

Totodată, Colegiul penal evidențiază că, dreptul la un proces echitabil, consfințit în art.6

din Convenție, coroborat cu accesul liber la justiție și prezumția nevinovăției - drepturi

fundamentale prevăzute în art. art. 20, 21 din Constituție, enunță și preeminența principiului

supremației dreptului. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței principiului supremației

dreptului este garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, că o soluție definitivă a

oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată.

Acest principiu statuează asupra faptului că nici o parte în proces nu este în drept să

solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi soluționări a cauzei după ce hotărârea a

devenit definitivă și irevocabilă, excepție făcând doar temeiurile stricte prevăzute de Lege.

În speță, hotărârea atacată nu este afectată de viciu fundamental și a căpătat putere de lucru

judecat (res judicata pro veritate habetur), ce produce o cauză de împiedicare a pornirii,

continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

De asemenea, se menționează că principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art.

6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Brumărescu vs România

din 28 octombrie 1999).

Mai mult ca atât, potrivit dispoziției art.4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea

procesului, conform Legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, doar în cazul

în care au apărut fapte noi, ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente și sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare stabilește că hotărârea contestată nu este afectată de

nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale și această hotărâre judecătorească

rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare

a repornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

În acest context, Colegiul penal a stabilit că la examinarea prezentului recurs în anulare, nu

s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la existența unui viciu

fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului

în anulare declarat de către condamnatului Puiu Iurie, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Puiu Iurie împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 mai 2023, în cauza penală în privința

lui Puiu Iuire XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 octombrie 2023.

Președinte Țurcan Antolie

Judecători Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-01
0,96
1re-69/22 — art. 264-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1re-69/22 1-21053742-01-1r/e-26052022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecătorii – Catan Liliana și
CSJ 2023-07-27
0,96
1re-79/2023 — art. 264-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1re-79/23 (1-21055335-01-1r/e-16052023) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 iunie 2023 mun. Chișinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în următoarea componență: președinte Ion Guzun judecăto
CSJ 2022-02-17
0,96
1re-170/21 — art. 264/1 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1re-170/2021 1-19197678-01-1r/e-23082021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 14 ianuarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena
CSJ 2023-06-15
0,96
1ra-1427/2022 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1427/2022 1-20098650-01-1ra-16092022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 30 mai 2023 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă : Preşedinte – Guzun Ion, Judecător
CSJ 2021-07-30
0,95
1ra-1182/2021 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1182/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisibilitatea în princi
Sursă