1re-136/23 — Art. 264-1 al. 1 CP

Prin sentința din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, Puiu Iurie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost aplicată pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 220 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. S-a dispus încasarea de la Puiu Iurie în beneficiul Statului cheltuieli judiciare în mărime de 22,83 lei. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Puiu Iurie deținând permis de conducere categoria XXXXX, a condus automobilul de ,,XXXXX" cu n/î XXXX, pe str. Mira, s. XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, prin ce a încălcat cerințele art. 14 lit. a) Regulamentului Circulației Rutiere, fiind supus testării alcoolscopice s-a constatat concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,84 mg/l. Astfel, acțiunile inculpatului Puiu Iurie au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi – ,,conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”.

Nefiind de acord cu sentința a declarat recurs inculpatul Puiu Iurie, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Puiu Iurie să fie achitat de la comiterea faptei imputate din motivul lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile sale. În motivarea recursului a invocat că: - la emiterea sentinței prima instanță s-a bazat pe declarațiile martorilor acuzării și actele 1 întocmite de colaboratorii de poliție însă acestea nu sunt suficiente pentru condamnarea sa. - în acea seară într-adevăr a consumat băuturi alcoolice, însă nu a condus unitatea de transport, se afla în mașină, deoarece dorea să doarmă, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și nu se putea ține pe picioare, circumstanțe pot fi confirmate de martorii Mago Alexandr și Ivanov Constantin cât și Puiu Iana. - neîntemeiat i-a fost respinsă cererea privind audierea martorilor Mago Alexandr și Ivanov Constantin, chiar dacă aceștia la acel moment se aflau peste hotare ulterior urmau să se prezinte ulterior. - de către inspectorul de poliție nu a fost întocmit proces-verbal de înlăturare a sa de la conducerea vehiculului.

Prin decizia din 12 mai 2023 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, a fost respins recursul declarat, cu menținerea sentinței contestate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs ordinar a reținut că, careva probe noi la examinarea cauzei în instanța de recurs nu au fost administrate, n-au fost audiate persoanele ce au dat declarații în prima instanță și nu au fost formulate astfel de cereri. Însă, instanța de recurs ținând cont că s-a contestat vinovăția inculpatului, solicitând achitarea sa, întru asigurarea principiului contradictorialității, reglementat de art. 24 Cod de procedură penală, la solicitarea procurorului, în baza art. 448 Cod de procedură penală, a cercetat suplimentar probele administrate în prima instanță și anume: Proces – verbal din 04.06.2021, privind constatarea infracțiuni (Vol. I, f.d.3); - Proces – verbal din 03.06.2021 de cercetare la fața locului (Vol. I, f.d.5); - Proces-verbal din 04.06.2021 cu privire la constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică (Vol. I, f.d.6); - Tichetul cu rezultatul testării cu aparatul ,,Drager” și certificat din 29.10.2020, potrivit căruia concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de Puiu Iurie, constituie 0,84 mg/l. Conform certificatului din 28.12.2020 rezultă că, Nicu Serghei este admis la utilizarea inclusiv a aparatului ,,Drager 6810" întru constatarea stării de ebrietate, aparat care conform buletinului de verificare metrologică este valabil până la 28.12.2021 (Vol. I, f.d.7-8); - Buletin de verificare metrologică din 17.05.2021, valabil până la 17.05.2022 (Vol. I, f.d.9); - Proces-verbal din 04.06.2021 de înlăturare de la conducerea vehiculului și procesul – verbal de reținere a mijlocului de transport (Vol. I, f.d.10-11); - Proces-verbal din 04.06.2021 de ridicare a obiectelor și documentelor (Vol. I, f.d.13-15); - Proces-verbal din 04.06.2021 de audiere a martorului Nicu Serghei (Vol. I, f.d.22); - Proces-verbal din 06.06.2021 de audiere a martorului Deceva Marina (Vol. I, f.d.23); - Proces-verbal din 07.06.2021 de audiere a martorului Darmancev Dmitri (Vol. I, f.d.24); - Proces-verbal din 07.06.2021 de audiere a martorului Bocicovar Dmitri (Vol. I, f.d.25); - Materiale caracterizante în privința lui Puiu Iurie (Vol. I, f.d.28-59); - Proces-verbal din 04.06.2021 de audiere a bănuitului (Vol. I, f.d.68); - Proces-verbal din 04.06.2021 de audiere a învinuitului (Vol. I, f.d.72); - Proces-verbal din 07.06.2021 de ridicare, cu anexă (Vol. I, f.d.85- 86); - Proces-verbal din 07.06.2021 de examinare a DVD - discului (Vol. I, f.d.87); - Proces- verbal din 07.06.2021 de recunoaștere în calitate de probă și anexare la dosar (Vol. I, f.d.88); - Proces-verbal din 18.06.2021 de prezentarea a materialelor cauzei penale pentru cunoștință (Vol. I, f.d.98); - Declarațiile martorului Darmancev Dmitri (Vol. I, f.d.157-158); Declarațiile martorului Bocicovar Dmitri (Vol. I, f.d.159-160); - Declarațiile martorului Deceva Marina (Vol. I, f.d.166-168); - Declarațiile inculpatului Puiu Iurie (Vol. I, f.d.171-173); Totodată, instanța de recurs ordinar a menționat că la depunerea recursului, cât și în instanța de recurs ordinar, avocatul a solicitat audierea martorilor Mago Alexandr și Ivanov Constantin, însă la examinarea cauzei în ordine de recurs se admit doar probe noi cu înscrisuri, deci administrarea probelor cu martori nu este admisibilă. Astfel, a respins cererea avocatului, formulată în recurs și în ședința de judecată cu privire la administrarea probelor noi cu martori, instanța motivând că infracțiunea nu a fost săvârșită în prezența acestor martori, or, inculpatul a invocat că, ,,el se afla singur în mașină". Mai mult, instanța de recurs ordinar a constatat că prima instanță a admis demersul apărării privind audierea martorilor Mago Alexandr și Ivanov Constantin și au fost amânate câteva ședințe 2 de judecată pentru a fi asigurată prezența acestor martori, însă nu s-a prezentat nic unul și nici nu a asigurat prezența acestora partea apărării. Verificând aspectele de drept, instanța de recurs ordinar a constatat că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt că ,,Puiu Iurie deținând permis de conducere categoria ,,XXXXX” cu nr. XXXXX, a condus automobilul de Volkswagen Passat cu n/î XXXXX pe XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, prin ce a încălcat cerințele art. 14 lit. a) RCR, constatându-se concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat este de 0,84 mg/l și de drept și just a făcut concluzia din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta penală reținută în culpa lui Puiu Iurie, este cea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat” și just a fost stabilită și individualizată pedeapsa pentru Puiu Iurie, fără a fi admise abateri de la criteriile de individualizare a pedepsei." Mai mult ca atât, din materialele cauzei se desprinde că, Puiu Iurie în urma trecerii testării cu aparatul ,,DRAGER" a semnat actele întocmite și nu a avut careva obiecții (Vol. I, f.d.6-7). În urma oferirii declarațiilor în calitate de bănuit, Puiu Iurie a menționat că, ,,la data de 03.06.2021 pe la ora 22:00 aservit 200 g coniac și dorea deja să meargă la culcare, dar a observat că, i s-au terminat țigările. Și, așa cum, dorea tare să fumeze s-a urcat la volanul automobilului care-i aparține și a plecat spre cel mai apropiat bar. Aproximativ la ora 23:30 când se deplasa pe str. XXXXX a fost stopat de colaboratorii de poliție, care i-au solicitat să prezinte actele la control. Și, în timpul discuției au simțit miros de alcool și l-au întrebat dacă a servit băuturi alcoolice și el a recunoscut că a servit și i-au propus să fie testat cu aparatul DRAGER și el a acceptat, rezultatul fiind 0,84 mg/l." Cu acest rezultat a fost de acord și a refuzat să meargă la spital pentru prelevarea probelor biologice. La fel, a indicat că, recunoaște vina integral (Vol. I, f.d.68). Totodată, instanța de recurs ordinar a constatat că fiind audiat în calitate de învinuit Puiu Iurie, ultimul a declarat că, ,,recunoaște vina integral și susține declarațiile date anterior (Vol. I, f.d.72)." Instanța de recurs ordinar a constatat că, la etapa urmăririi penale și în prima instanță Puiu Iurie a fost reprezentat de avocatul Dimitrov Iurie (Vol. I, f.d.66, 151-203). Acesta din urmă fiind prezent și la punerea sub învinuire a lui Puiu Iurie de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 2641 alin. (1) Cod penal (Vol. I, f.d.70-72). La fel a menționat că când Puiu Iurie a făcut cunoștință cu materialele cauzei împreună cu avocatul său, careva cereri s-au demersuri nu au depus iar cauza a fost remisă în instanța de judecată (f.d.97- 100).

Nefiind de acord cu decizia instanței de recurs, condamnatul Puiu Iurie a declarat recurs în anulare, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de recurs, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată. 5.1. În motivarea recursului în anulare declarat a invocat că: - nu a comis o astfel de infracțiune, ultimul nu a condus automobilul în stare de ebrietate, doar a urcat în el pentru a dormi. - decizia pronunțată de către instanța de recurs ordinar este ilegală deoarece cauza a fost examinată în lipsa sa, nefiind citat legal la ședința de judecată. A fost examinată cauza în lipsa apărătorului ales de el Carafizi Nicolai cu care avea încheiat un contract de reprezentare a apărării pe cauza penală dată. - instanța de recurs ordinar i-a încălcat unul din principiile fundamentale dreptul la apărare și dreptul de a fi reprezentat de avocatul ales de sine. - deși în decizie s-a menționat că a fost citat pentru ședința din 12.05.2023, ultimul nu a cunoscut despre această ședință, polițistul de sector nu l-a contactat și nu l-a informat despre ședința de judecată așa cum s-a invocat în decizie, mai mult apărătorul său Carafizi Nicolai a solicitat amânarea ședinței de judecată, ultimul aflându-se într-o altă ședință de judecată, însă instanța de apel a dispus examinarea cauzei în lipsa acestora cu prezența unui apărător garantat de stat. 3 -a susținut că nu a dorit a fi reprezentat de către avocatul garantat de stat Palencu Victoria, deoarece avea contract încheiat cu avocatul Carafizi Nicolai. Astfel, a considerat că i-a fost încălcat dreptul la apărare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul în anulare este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art. art.431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. În conformitate cu art. 432 alin.(2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, raportat la prevederile art.6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prevederile pct. 44) art.6 Cod de procedură penală determină ca viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal reiterează că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. La caz, Colegiul penal atestă din textul recursului în anulare declarat, că recurentul invocă afectarea deciziei instanței de recurs adoptate în prezenta cauză, de un viciu fundamental, exprimat prin încălcarea art. 6§3 al Convenției – dreptul la un proces echitabil, susținând în acest sens că instanța de recurs a încălcat procedura penală privind citarea inculpatului la ședințele de judecată în instanța de recurs și examinarea cauzei în lipsa ultimului și a apărătorului său cât și încălcarea dreptului la apărare de un avocat ales de inculpat. Analizând hotărârea atacată prin prisma respectivelor critici, Colegiul penal menționează, că aceste argumente sunt declarative și se combat prin materialele dosarului. Conform materialelor dosarului, se constată că, cauza a fost examinată în lipsa inculpatului Puiu Iurie și a apărătorului ales de acesta Carafizi Nicolai, deoarece ultimul solicita doar amânarea ședințelor de judecată iar inculpatul nu se prezenta la ședințe. Astfel, în ședința din 04 mai 2023 instanța a dispus antrenarea unui alt avocat din oficiu în legătură cu absența nemotivată a avocatului Carafizi Nicolai, și a fost dispusă aducerea silită a inculpatului prin încheierea din 04.05.2023 (Vol. II, f.d.18-22,29, 31-32). Colegiu penal constată că, pentru data de 04 mai 2023, avocatului Carafizi Nicolai i-a fost expediată citație, fapt ce se confirmă prin extrasul din email (Vol. II, f.d.8-9), ultimul însă a depus cerere de recuzare a completului de judecată, fără a se mai prezenta la ședințe. Ședința dată fiind amânată pentru 12 mai 2023, iar prin încheiere fiind dispusă aducerea silită a inculpatului și desemnarea unui apărător din oficiu pentru examinarea cauzei stabilite pentru 12 mai 2023. Totodată, se constată că la data de 04 mai 2023, prin intermediul poștei electronice avocatul Carafizi Nicolai a fost citat repetat pentru ședința stabilită pentru 12 mai 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din email din data de 04.05.2023 ora 10:14 min.. ( Vol. II, f.d.27-28), ca 4 ultimul să depună repetat cerere de amânare a ședinței, motivând că este antrenat la examinarea altei cauze la Judecătoria Cahul, sediul central, fiind stabilită ședința anterior. La fel se constată că la 12 mai 2023 de la Inspectoratul de Poliție Taraclia a parvenit raportul ofițerului de poliție Isiumbeli, ca urmare a dispunerii de către instanța de recurs ordinar a aducerii silite a inculpatului, prin care agentul de sector a menționat că, " întru executarea aducerii silite a lui Puiu Iurie a luat legătura telefonică cu acesta și care i-a explicat că, la moment se află în deplasare și că, îi este cunoscut faptul că, pentru data de 12 mai 2023 ora 09:45 este stabilită ședință de judecată la Curtea de Apel Cahul pentru examinarea recursului depus de Puiu Iurie. Însă, el nu se va prezenta așa cum, avocatul său singur se va clarifica cu această ședință de judecată, în legătură cu care fapt, colaboratorul de poliție indică că, este în imposibilitate de a executa aducerea silită a lui Puiu Iurie (Vol. II, f.d.37,39)." Astfel, se constată că, atât inculpatul Puiu Iurie, cât și avocatul Carafizi Nicolai au fost legal citați la ședința de judecată din 12.05.2023, cu atât mai mult că, anterior ambii au fost prezenți la ședințele de judecată precedente și nu poate fi invocată lipsa citării legale la ședințele de judecată. Cu atât mai mult, Puiu Iurie cunoscând despre ședința de judecată nu a invocat un motiv plauzibil pentru a justifica absența sa. Conform art. 319 alin. (2) Cod procedură penală, partea prezentă la un termen de judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la vreunul dintre aceste termene. Potrivit prevederilor art. 331 alin. (2) Cod procedură penală la luarea hotărârii privind amânarea ședinței, președintele numește data, ora și locul ședinței, iar părțile și persoanele prezente la această ședință sânt obligate să se prezinte la data numită fără a fi citate suplimentar. Dispoziția art.447 alin.(1) Cod de procedură penală prevede că - judecarea recursului se face cu citarea procurorului, avocatului și celorlalte părți. Participarea procurorului și a avocatului în ședința instanței de recurs este obligatorie. Neprezentarea inculpatului, părții vătămate, părții civile și părții civilmente responsabile legal citate, precum și a reprezentanților lor nu împiedică examinarea recursului, însă dacă este necesar, instanța de recurs poate recunoaște prezența lor obligatorie, informându-i despre aceasta. Prezența inculpatului aflat în stare de arest este obligatorie, cu excepția cazului în care acesta refuză să fie escortat la ședință. Astfel, la ședința de judecată din 12 mai 2023, inculpatul Puiu Iurie nu s-a prezentat și nu a comunicat instanței motivul neprezentării, potrivit raportului polițistului prezentat ca urmare a emiterii încheierii Curții de Apel privind aducerea silită a inculpatului, a fost comunicat că inculpatul a susținut că - ,,cunoaște despre ședință și avocatul său se va clarifica cu ședința de judecată", fapt ce confirmă că inculpatul a dat dovadă de indiferență față de cauza penală dată, prin urmare instanța de recurs corect a decis examinarea cauzei în lipsa acestuia. În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că criticile formulate de către condamnat, referitor la încălcarea procedurii de citare a inculpatului și încălcare a dreptului la apărare nu pot fi acceptate și contravin dispozițiilor Legii mai sus nominalizate, or, deși avocatul Carafizi Nicolai contractat de către inculpat a solicitat prin cerere instanței de recurs amânarea ședinței de judecată repetat pe acelaș motiv că, ,,se va afla în ședința de judecată", însă nu a prezentat nici o probă plauzibilă privind imposibilitatea prezentării acestuia, instanța de recurs sesizând clar intenția părții apărării de tergiversare a examinării cauzei. Colegiul penal consideră că, decizia instanței de recurs privind examinarea cauzei în lipsa inculpatului și a apărătorului contractat, nu afectează dreptul acesteia la un proces echitabil, în contextul în care inculpatul de sine stătător a renunțat la prezența sa personală în ședință, iar în instanța de recurs interesele lui Puiu Iurie a fost apărate de avocat desemnat din oficiu avocatul Palencu Victoria, care a susținut pe deplin recursul declarat de inculpat. De asemenea, Colegiul penal accentuează, că soluția respectivă a instanței de recurs vine în concordanță și cu jurisprudența CtEDO, cauza Avramenco vs Moldova din 16 ianuarie 2007, care în § 35 din hotărâre a statuat că nu poate fi admisă cerința reclamantului cu privire la constatarea încălcării art.6§1 CtEDO, în contextul în care nu a prezentat motive întemeiate în privința lipsei sale de la judecarea cauzei. 5 În concluzie, Colegiul penal atestă că în cauza deferită judecății, instanța de recurs nu a admis careva erori sau vicii de procedură pentru a fi necesară intervenția instanței de recurs în anulare în vederea remedierii acestora. Totodată, Colegiul penal evidențiază că, dreptul la un proces echitabil, consfințit în art.6 din Convenție, coroborat cu accesul liber la justiție și prezumția nevinovăției - drepturi fundamentale prevăzute în art. art. 20, 21 din Constituție, enunță și preeminența principiului supremației dreptului. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței principiului supremației dreptului este garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, că o soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată. Acest principiu statuează asupra faptului că nici o parte în proces nu este în drept să solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi soluționări a cauzei după ce hotărârea a devenit definitivă și irevocabilă, excepție făcând doar temeiurile stricte prevăzute de Lege. În speță, hotărârea atacată nu este afectată de viciu fundamental și a căpătat putere de lucru judecat (res judicata pro veritate habetur), ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. De asemenea, se menționează că principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Brumărescu vs România din 28 octombrie 1999). Mai mult ca atât, potrivit dispoziției art.4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform Legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, doar în cazul în care au apărut fapte noi, ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente și sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. La caz, instanța de recurs în anulare stabilește că hotărârea contestată nu este afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a repornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. În acest context, Colegiul penal a stabilit că la examinarea prezentului recurs în anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatului Puiu Iurie, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.art.456 alin.(1), 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Puiu Iurie împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 mai 2023, în cauza penală în privința lui Puiu Iuire XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 19 octombrie 2023. Președinte Țurcan Antolie Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 6