1re-79/2023 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-79/2023 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1re-79/23

(1-21055335-01-1r/e-16052023)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

președinte Ion Guzun

judecători Boris Talpă

Ghenadie Eremciuc

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

avocatul Vladislav Jian în comun cu condamnatul Pichin Valeriu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2023, în cauza penală

privindu-l pe

Pichin Valeriu XXXXX, XXXXX anul

nașterii, numărul de identificare: XXXXX,

domiciliat: or. XXXXX, str. XXXXX.

Termenii de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.04.2021- 08.07.2022;

Instanța de recurs: 03.08.2022-15.02.2023;

Instanța de recurs în anulare: 16.05.2023 – 21.06.2023.

Asupra recursului în anulare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă

Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (1 ) Cod penal la

de 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

S-a încasat din contul lui Pichin Valeriu în beneficiul statului Republica Moldova

cheltuielile judiciare în mărime de 18, 00 lei.

S-a soluționat soarta corpurilor delicte.

data de 22.01.2021 aproximativ la ora 22:05, fiind posesor al permisului de conducere

nr. XXXXX, cu categoriile „XXXXX" eliberat la 05.06.2017 de către autoritățile

Republicii Moldova, ce-i permite conducerea autovehiculelor, după ce a consumat

băuturi alcoolice, a urcat la volanul automobilului de model „Mercedes Vito 112 CDI",

cu numărul de înmatriculare XXXXX și, deplasându-se neadecvat pe traseul R-44 din

preajma sat. Vătămăneasa r-nul Călărași, a fost stopat de către inspectorii de patrulare

ai Batalionului nr. 3 din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică pentru

verificarea actelor. Tot atunci, inspectorii de patrulare din cadrul INSP al Batalionului

nr. 3, având bănuieli că conducătorul auto se află în stare de ebrietate, au solicitat lui

Pichin Valeriu să fie supus testării la alcool prin mijlocul tehnico-științific „Drager

Alcotest", în rezultatul căruia s-a stabilit că, conform „Drager Alcootest nr.8510 RO"

din 22.01.2021 ora 22:19 minute, concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de

Pichin Valeriu constituia 0,45 mg/l, care se referă (conform art.134/12 alin.(3) Cod

Penal) la stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Prin acțiunile sale intenționate,

Pichin Valeriu a ignorat prevederile Regulamentului de Circulație Rutieră aprobat prin

1

hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009 și anume pct.14 a)

care stipulează că: „Conducătorul de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în

stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub

influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției , fiind bolnav,

traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere".

Astfel, acțiunile lui Pichin Valeriu au fost încadrate în baza art. 2641 alin.(1) Cod

penal - conducerea mijlocului de transport de către persoana care se află în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

inculpatului Pichin Valeriu, a declarat recurs în termen, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Pichin Valeriu,

învinuit în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal să fie achitat.

3.1. În motivarea cererii de recurs a invocat că probele enumerate nu

demonstrează vinovăția inculpatului Pichin Valeriu în comiterea infracțiunii

incriminate, iar concluziile instanței se bazează pe o apreciere părtinitoare a probelor în

favoarea părții acuzării, ceea ce rezultă din următoarele:

- fiind audiat în cadrul ședinței judiciare martorul Cujbă Andrei a declarat că la

data și ora evenimentelor automobilul de model Mercedes Vito 112 CD1, cu numerele

de înmatriculare XXXXX, era condus de el, iar Pichin Valeriu se afla în automobil în

calitate de pasager, fapt confirmat și prin declarații martorului Cvasniuc Mihail;

- procesul-verbal de înlăturare de la conducerea mijlocului de transport a lui

Pichin Valeriu, care este unica probă pertinentă și concludentă ce demonstrează cine

era conducătorul mijlocului de transport, îl consideră lovit de nulitate absolută și care

nu poate fi pus la baza sentinței deoarece contravine art. 182/1 Cod de procedură

penală, acest proces-verbal a fost întocmit de către subofițerul superior de patrulare

Ivanov Victor în incinta IP Călărași. Iar acțiunea propriu-zisă de înlăturare a

conducătorului mijlocului de transport a fost efectuată de Ciorici Valeriu, iar primul

nici nu a participat la această acțiune procesuală, prin urmare acest act procesual a fost

întocmit de către o persoană care nu era competentă să în întocmească;

- la fel și procesul-verbal de constatare a faptului de conducere a mijlocului de

transport a fost întocmit de persoane care nu au fost prezente la fața locului, respectiv

nu au văzut nemijlocit cine era conducătorul mijlocului de transport, iar însuși

persoanele care au stopat mijlocul de transport - Severin Ion și Ciorici Valeriu, care au

fost audiați ca martori, nu au putut comunica cu certitudine cine se afla la volanul

mijlocului de transport;

- faptul că Pichin Valeriu nu se afla la volanul mijlocului de transport se confirmă

și prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 14.02.2022, prin care a fost menținută

hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02.07.2021, prin care a fost admisă

contestația lui Pichin Valeriu și anulat procesul-verbal cu privire la contravenție, prin

care Pichin Valeriu a fost sancționat pentru conducerea mijlocului de transport fără a

avea asupra sa permisul de conducere, din motivul că nu el se afla la volanul acestui

automobil.

Având în vedere cele expuse consideră că toate dubiile în probarea învinuirii

urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.

februarie 2022, recursul a fost respins ca nefondat și menținută sentința fără modificări.

4.1. Curtea a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt

și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea

dispozițiilor procesual-penale.

2

În primul rând instanța de recurs a atestat că, chiar dacă infracțiunea a fost comisă

la data de 22.01.2020, iar la momentul judecării cauzei în ordine de recurs data de

15.02.2023 au expirat doi ani si douăzeci si patru zile de la săvârșirea infracțiunii,

motiv pentru care Pichin Valeriu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, prin prisma prevederilor art. 389 alin. (4),

pct. 3) Cod de procedură penală urma să fie liberat de pedeapsa în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penala prevăzut de art. 60 alin. (l) lit.

a) Cod penal, însă, ținând cont de Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55

din 17.03.2020, privind declararea stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial Nr.

86 art. 96 la 17.03.2020, prin care în temeiul art. 66 lit. m) din Constituția Republicii

Moldova, al art. 12 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu

și de război, având în vedere declararea de către Organizația Mondială a Sănătății a

pandemiei de corona virus (COVID-19) la 11 martie 2020, s-a dispus instituirea de

către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică la 13 martie 2020 a codului

roșu la nivel național în legătură cu situația epidemiologică prin infecția cu COVID-19.

Astfel, conform art. 1 al Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din

17.03.2020 - s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe

perioada 17 martie -15 mai 2020.

Conform prevederilor art. 2 - pe perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în executare a

următoarelor măsuri, precum: 3) introducerea regimului de carantină și luarea altor

măsuri sanitaro-antiepidemice obligatorii; 4) stabilirea unui regim special de lucru

pentru toate entitățile.

Conform prevederilor art. 3, dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților

administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice,

precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Conform prevederilor art. 4, toate dispozițiile emise de Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova intră în vigoare din momentul emiterii.

Totodată, prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, nr. 1 din 18 martie 2020, în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 212/2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2 din Hotărîrea

Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, punctelor 6,7, 8 și 9 din

Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001, s-a dispus: Conform pct. 1 din Anexă,

compartimentul termene de procedură - pe durata stării de urgență termenele de

prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început

să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii

Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

Concomitent, conform pct. 10 sub pct. 7 din Anexă, compartimentul cauze penale

- pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală

sau procesul penal este suspendat potrivit prezentei hotărâri, prescripția răspunderii

penale se suspendă.

Prin urmare, curgerea prescripției conform prevederilor actelor nominalizate mai

sus, se reia din momentul expirării stării de urgență stabilite pe întreg teritoriul

Republicii Moldova, și anume din 16 mai 2020.

În astfel de circumstanțe, aplicarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal,

cu liberarea de pedeapsă penală a lui Pichin Valeriu , nu este oportună, or, în privința

ultimului termenul de prescripție expiră la data de 20.03.2023.

Instanța de recurs a conchis că, chiar dacă inculpatul Pichin Valeriu, nu a

3

recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 al. (1) Cod penal,

aceasta s-a confirmat prin următorul cumul de probe administrate la dosarul penal atât

la etapa urmăririi penale, cât și în instanța de fond, care au fost cercetate în cadrul

examinării în ordine de apel și anume:

- declarațiile martorului Severin Ion, declarațiile martorului Ciorici Valeriu,

declarațiile martorului Ivanov Victor, declarațiile martorului Snegur Alexandru,

declarațiile martorului Cujba Andrei, declarațiile martorului Cvasniuc Mihail,

declarațiile martorului Tihon Tudor, procesul-verbal de constatare a faptei de

conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 22.01.2021, cu

utilizarea mijlocului tehnico-științific „Drager Alcotest 8510 RO", ca rezultat al căruia

la învinuitul Pichin Valeriu s-a stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul

expirat de 0,45 mg/l ( f.d.9-10), procesele-verbale de ridicare si examinare a obiectului

din 28.01.2021 si 10.02.2021 prin care a fost ridicat de la angajatul INSP Ivanov

Victor și s-a examinat¬un DVD-R cu inscripția „Verbatium" pe care sunt imprimate

înregistrările audio-video din 22.01.2021 și anume circumstanțele în care inspectorii

de patrulare din cadrul SEMS a INSP au supus testării alcooscopice pe conducătorul

auto/învinuitului Pichin Valeriu, la care i s-a stabilit o concentrație a vaporilor de

alcool în aerul expirat de 0,45 mg/l.( f.d.18-19), mijloc material de probă: un DVD-R

cu inscripția „Verbatium", pe care sunt imprimate înregistrările audio-video din

22.01.2021 și anume circumstanțele în care inspectorii de patrulare din cadrul SEMS a

INSP au supus testării alcooscopice pe conducătorul auto/învinuitului Pichin Valeriu,

la care i s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,45 mg/l.(

f.d. 20), procesul-verbal de confruntare din 30.03.2021 efectuat între martorii Cujba

Andrei și Severin Ion, din care reiese că ambele părți și-au menținut poziția lor inițială.

(f.d. 44-45).

Instanța de recurs nu a reținut alegațiile recurentului precum că, nu a fost

demonstrate vinovăția inculpatului Pichin Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264/1 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta de conducere a mijlocului de transport

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat de către Pichin Valeriu a fost constatată

prin alcooltestul „Drager", unde, conform rezultatului, concentrația vaporilor de alcool

în aerul expirat constituie 0,45 mg/1, ceea ce conform art. 13412 alin. (3) din Codul

penal și Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.296 din 16.04.2009 „Cu privire la

aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei" se califică ca stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat și pentru care inculpatul a semnat și nu a indicat careva

dezacord cu rezultatul testului.

În acest sens, instanța de recurs a respins argumentele invocate de către recurent

în ceea ce privește întocmirea actelor procedurale de către o persoană neîmputernicită

în acest sens, or, martorul Severin Ion fiind audiat în instanța de judecată a declarat că,

de automobilul dat s-a apropiat colegul Ciorici Valeriu, care stătea pe bancheta din față,

dânsul se afla la volanul automobilului de serviciu, acesta a solicitat de la conducătorul

auto actele la control, din automobil a ieșit șoferul și încă patru persoane, văzând că au

ieșit atâtea persoane din automobilul „Mercedes Vito", s-a apropiat și dânsul de colegul

său. Afară fiind întuneric și pentru a nu crea situație de conflict, dânsul împreună cu

șoferul automobilului „Mercedes Vito", au plecat la IP Călărași. Între timp dânsul a

solicitat un alt echipaj de poliție din teritoriu IP Călărași pentru a preda și a documenta

cazul. Menționează că dânșii au dreptul de a efectua testarea alcooscopică, însă în

legătură cu faptul că dumnealor lucrează pe tot teritoriul Republicii Moldova, au

solicitat un alt echipaj de poliție din teritoriu al IP Călărași, pentru testarea

alcooscopică și documentarea cazului.

4

De asemenea, instanța de recurs nu a reținut argumentul avocatului referitor la

declarațiile martorului Cujba Andrei, care a declarat că de fapt el conducea automobilul

de model Mercedes Vito 112 CDI, cu nr. de înmatriculare CLAM811, dar nu de Pichin

Valeriu, acesta fiind pasager, or, instanța de fond corect a constatat că, inculpatul

Pichin Valeriu în cadrul urmăririi penale nu a contestat rezultatul testării aparatului

„Drager" și nu a avut careva obiecții, iar poziția că, la momentul stopării automobilului

la volan nu se afla Pichin Valeriu dar Cujba Andrei, a fost susținută doar de prietenii lui

Pichin Valeriu, care au fost depuse în vederea cizelării poziției de apărare a

inculpatului.

Analizând în ansamblu probele administrate, instanța de recurs nu a găsit

temeiuri pentru a pune la îndoială depozițiile martorilor Severin Ion, Ciorici Valeriu și

Ivanov Victor, dat fiind că ele sunt succesive și nu se contrazic, iar potrivit procesului

verbal de ridicare și examinare a obiectului din 28.01.2021 și 10.02.2021 a fost ridicat

de la angajatul INSP Ivanov Victor și s-a examinat un DVD-R cu inscripția „Verbatim"

pe care sunt imprimate înregistrările audio-video din 22.01.2021 și anume

circumstanțele în care inspectorii de patrulare din cadrul SEMS a INSP au supus

testării alcooscopice pe conducătorul auto/învinuitului Pichin Valeriu, la care i s-a

stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,45 mg/l.( f.d.18-19).

Totodată, instanța de recurs n-a constatat încălcarea drepturilor inculpatului în

instanța de fond și la urmărirea penală, iar argumentele apărării precum că instanța de

judecată a examinat unilateral probele acumulate, fiind luate în calcul doar probele

propuse de către acuzare, iar cele ale apărării fiind total ignorate, nu au fost reținute or,

partea apărării a făcut trimitere la noțiunea „probe" dar fără a concretiza care anume

probe prezentate de apărare nu au fost luate în considerație de către instanța de fond,

odată ce martorii apărării au declarat că, veneau de la zi de naștere din satul Horodiște

r-nul Călărași, unde au stat la masă, au cântat, însă la materialele cauzei nu se conține

nici o probă precum că, Cujba Andrei la momentul stopării, în cazul în care el se afla la

volan, era treaz, aceste declarații au fost făcute ulterior pornirii urmăririi penale în

privința lui Pichin Valeriu și care deja nu mai pot fi verificate, or, acestea urmau a fi

efectuate la momentul stopării și anume la data de 22.01.2021, ora 22:05.

Instanța de recurs a reținut, că inculpatul, considerându-se afectat într-un drept

prevăzut de lege, nu a contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite nici de către

de organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la

finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nici o

obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că acestea sunt legale.

În acest context, instanța de recurs a considerat nefondate argumentele părții

apărării referitor la faptul că, învinuirea adusă inculpatului Pichin Valeriu nu este

demonstrată prin probele anexate la dosar, iar instanța de fond și-a bazat sentința

preluând probele prezentate prin rechizitoriu. Or, ordonanța de învinuire cât și

rechizitoriul corespund rigorilor prevederilor art. 281, 296 CPP și art. 6 din CEDO:

care prevede că orice persoană acuzată de o infracțiune are ca minimum dreptul să fie

informată în cel mai scurt timp, într-o limbă pe care o înțelege și de o manieră detaliată

asupra naturii și cauzei acuzării împotriva sa. În acest context, Colegiul Penal a

subliniat că actul de învinuire cât și de sesizare a instanței corespund rigurozității

dispozițiilor legale ce impun ca învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă.

La stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului Pichin Valeriu, în

vederea corectării, reeducării, instanța de recurs a concluzionat că instanța de fond i-a

stabilit corect o măsură de pedeapsă prevăzute de lege în limitele prevăzute de art. 2641

alin. (1) Cod penal.

5

judecătorești au devenit irevocabile.

comun cu condamnatul Pichin Valeriu, declară recurs în anulare prin care solicită

casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de recurs, în

alt complet de judecată.

6.1. Recurenții invocă că motiv de declarare a recursului în anulare din punct

de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, cade sub incidența

noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

atacată și anume menținerea sentinței de condamnare în privința lui Pichin Valeriu în

baza art. 2641 alin. (1) Cod penal în condițiile în care a expirat termenul prescripției

tragerii la răspundere penală.

Sub aspectul dat menționează că:

- fapta incriminată lui Pichin Valeriu privind conducerea automobilului în stare de

ebrietate alcoolică grad avansat, a avut loc la data de 22.01.2021, cauza s-a examinat la

Curtea de Apel Chișinău în ordine de recurs, cu pronunțarea deciziei - la data de

15.02.2023;

- infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, în redacția Legii nr. 138

din 19.07.2018, prevede o sancțiune sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport;

- potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiuni ușoare se consideră

faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa

închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv;

- din textul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, rezultă că persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea

unei infracțiuni ușoare. (2) Prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la

data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată.

- la data pronunțării deciziei din 15 februarie 2023, termenul prescripției tragerii la

răspundere penală pentru infracțiunea prevăzută la art. 2641 alin. (1) Cod penal a

expirat, deoarece, începând cu 22 ianuarie 2021 până la 15 februarie 2023 s-a scurs un

termen mai mare de 2 ani.

În această ordine de idei, menționaeză faptul că menținerea unei sentințe de

condamnare după expirarea termenului de prescripție încalcă garanțiile dreptului la un

proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, și constituie un viciu fundamental care a

afectat hotărârea adoptată de această instanță.

raport cu materialele cauzei, instanța de recurs în anulare conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare este

supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs

este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze

admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art.

431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art. 6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare

6

în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Prevederile pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală determină ca viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată o

încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, instanța de recurs în anulare reiterează

că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia

din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub

incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat

hotărârea atacată.

Analizând argumentele expuse în conținutul recursului în anulare, prin care

recurenții susțin că prin menținerea unei sentințe de condamnare după expirarea

termenului de prescripție se prezumă încălcarea garanțiilor dreptului la un proces

echitabil, garantat de art. 6 CEDO, și constituie un viciu fundamental care a afectat

hotărârea adoptată de către instanța de apel, Colegiul menționează că simpla trimitere

la art. 6 CEDO și art. 4 din protocolul nr. 7 CEDO, dar fără a fundamenta contrarietatea

relevanțelor din hotărârile contestate cu dispozițiile normelor citate, nu identifică, în

mod rezonabil, nici o critică în aspectul viciului fundamental și nu echivalează cu un

argument.

Dacă ar proceda la examinarea recursului în anulare formulat de o asemenea

manieră, Curtea s-ar substitui autorului lui în invocarea argumentelor de viciu

fundamental, fapt care ar echivala, neîntemeiat, cu un control din oficiu, care este

impropriu procedurii recursului în anulare.

Astfel, referitor la neaplicarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal în

privința condamnatului Pichin Valeriu, la etapa examinării recursului în instanța de

apel, Colegiul atestă că aceasta a constituit, în primul rând, obiect de examinare în

instanța de recurs și asupra cărora instanța corect s-a expus prin argumente clare și

complete, invocate în pct. 4.1 din prezenta decizie, pe care instanța de recurs în

anulare, într-u repetarea inutilă a acestora, le preia.

În concluzie instanța de recurs în anulare statuează că în cauza deferită judecății,

instanța de recurs nu a admis careva erori sau vicii de procedură pentru a fi necesară

intervenția instanței de recurs în anulare în vederea remedierii acestora.

Totodată, instanța de recurs în anulare evidențiază că dreptul la un proces

echitabil, consfințit în art. 6 din Convenție, coroborat cu accesul liber la justiție și

prezumția nevinovăției - drepturi fundamentale prevăzute în art. art. 20, 21 din

Constituție, enunță și preeminența principiului supremației dreptului. Unul din

elementele fundamentale ale preeminenței principiului supremației dreptului este

garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, că o soluție definitivă a

oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată.

Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte în proces nu este în drept să

solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi soluționări a cauzei după ce

hotărârea a devenit definitivă și irevocabilă, excepție făcând doar temeiurile stricte

prevăzute de lege.

În speță, hotărârea atacată nu este afectată de viciu fundamental și a căpătat putere

de lucru judecat (res judicata pro veritate habetur), ce produce o cauză de împiedicare

a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

7

De asemenea, se menționează că principiul securității raporturilor juridice,

consfințit în articolul 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (hotărârea Brumărescu vs România din 28 octombrie 1999).

Mai mult ca atât, potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO,

redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate

fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare constată, că hotărârea contestată nu este

afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale și această

hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru judecat,

ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori

redeschiderii acesteia.

Instanța de recurs în anulare constată că, la examinarea prezentului recurs în

anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica

la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, fapt ce

impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul în comun cu

condamnatul, ca fiind vădit neîntemeiat.

art. 453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Vladislav Jian în

comun cu condamnatul Pichin Valeriu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 15 februarie 2023, în cauza penală privindu-l pe Pichin Valeriu

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă și pronunțată integral la 27 iulie 2023.

Președinte Ion Guzun

Judecător Boris Talpă

Judecător Ghenadie Eremciuc

8