1re-69/22 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-69/22 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-69/22

1-21053742-01-1r/e-26052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecătorii – Catan Liliana și Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat

de către avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului Gagauz Nicolai,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Gagauz Nicolai xxxxxx, născut la

xxxxxx xxxxxx, originar și domiciliat în

xxxxxx xxxxxx, xxxxxx xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.04.2021 – 18.05.2021;

Instanța de recurs: 11.06.2021 – 01.12.2021;

Instanța de recurs în anulare: 26.05.2022 – 20.10.2022.

A C O N S T A T A T

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gagauz Nicolai a fost

recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa de 140 (o sută patruzeci) ore muncă neremunerată în folosul

comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind

încasarea de la Gagauz Nicolai în beneficiul statului suma de 23,24 lei

(douăzeci și trei lei douăzeci și patru bani) cu titlu de cheltuieli judiciare.

Nicolai, la data de 20 martie 2021, în jurul orei 22:30, deținând permis de

conducere eliberat la data de 11.06.2018 cu categoriile de vehicule admise

”AM, A1, A2, B1, B” acționând în mod intenționat, conștientizând caracterul

social periculos al acțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de

ebrietate și al consecințelor care pot surveni în rezultatul acestor acțiuni,

încălcând prevederile art. 14 pct. a) RCR potrivit căruia „conducătorul de

vehicul îi este interzis să conducă mijlocul de transport în stare de ebrietate

care provoacă reducerea reacției și îi afectează capacitatea de conducere”,

1

intenționat s-a urcat la volanul automobilului de model „BMW X5” cu numărul

de înmatriculare „xxxxxx xxxxxx” și deplasându-se pe strada s. Moscovei,

r-nul Cahul a fost stopat și supus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager” de

către colaboratorii INSP.

Drept rezultat, s-a constat că concentrația de alcool în aerul expirat la

Găgăuz Nicolai constituie 1,00 mg/l, care în conformitate cu prevederile

art. 13412 Cod penal, se atestă ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Prin acțiunile sale intenționate, Găgăuz Nicolai, a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

casarea acesteia, cu remiterea la rejudecare a cauzei în aceeași instanță în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, atât în timpul urmăririi penale, cât

și la etapa de înaintare a învinuirii și la încetarea urmăririi penale, nu a

recunoscut vinovăția de cele ce i se incriminează, deoarece nu a săvârșit

această infracțiune.

A indicat că, dânsul dormea în automobilul său, iar când inspectorul

poliției de sector s-a apropiat de automobilul său și l-a trezit prin bătăi în

geam, doar atunci s-a trezit și a ieșit din automobil. Într-adevăr era în stare de

ebrietate, dar prietenii săi l-au dus în s. Moscovei, și au lăsat automobilul lângă

gospodăria lor, au ieșit din ea și sau dus la casa lor, iar pe el l-au lăsat să

doarmă în mașină pentru a se odihni, iar dimineața trecând starea de

ebrietate, să meargă acasă. Martorii pe caz nu au fost interogați, deși chiar și

în faza urmăririi penale a comunicat despre acest lucru avocatului său și

ofițerului de urmărire penală. A înaintat demers privind interogarea

martorilor în ședința de judecată, însă numele și prenumele lor v-a comunica

direct în instanță, deoarece se teme că până atunci ar putea fi influențați cu

scopul refuzului(respingeri) să depună declarații.

A menționat că, avocatul Chironachi Vladimir care îi apăra interesele, nu

i-a explicat că la data de 18.05.2021 semnează cererea privind recunoașterea

vinovăției, a fost dus în eroare spunându-i să semneze cerere scrisă personal

de el privind amânarea ședinței de judecată. Astfel, având încredere în

avocatul său a semnat cererea dată fără să o citească și să-și dea seama de

esența acesteia.

Respectiv a susținut că nu a dorit să închei un acord de recunoaștere a

vinovăției, deoarece nu a săvârșit vreo acțiune ilegală. Acest lucru este

evidențiat în mod clar de refuzul său de a recunoaște vinovăția atât în timpul

urmăririi penale, cât și la etapa de înaintare a învinuirii și la cea de finalizare a

urmăririi penale. În legătură cu acest fapt, declară cu toată responsabilitatea

că nu a calomniat sub influența acțiunilor avocatului Chironachi Vladimir, deși

în realitate nu a săvârșit nici o infracțiune.

Mai mul, a indicat că, nu posedă limba de stat în măsura

corespunzătoare, o înțelege puțin, dar nu se poate exprima fluent. Declarațiile

sale din cadrul instanței de fond au fost indicate în procesul-verbal precum și

înregistrate pe reportofon. Ascultând înregistrarea este evident faptul că

2

înțelege foarte rău judecătorul și răspunde incorect la întrebări. În acest sens

a susținut că i s-a încălcat dreptul la interpret. Mai mult nu a fost asigurat cu

interpret nici la etapa urmăririi penale nici la înaintarea învinuirii. Solicită ca

instanța de recurs să țină cont de încălcările admise.

A menționat că, martorii indicați în sentință sunt colaboratorii de poliție

și se aflau în îndeplinirea obligațiilor sale de serviciu. Astfel, a considerat

inacceptabil de pus la baza sentinței doar declarațiile acestor „martori

polițiști” și presupusa sa recunoaștere a vinovăției, deoarece nu există nici o

dovadă obiectivă, ce real dovedește săvârșirea infracțiunii de către acesta.

contestat sentința cu recurs, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care inculpatul Gagauz Nicol să fie achitat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal, din motiv că acțiunile acestuia nu

întrunesc elementele infracțiunii

În motivarea recursului a indicat că, inculpatul nici la etapa urmăririi

penale și nici la înaintarea învinuirii nu a recunoscut infracțiunea imputată,

deoarece nu a săvârșit-o. El doar dormea în automobilul său fiind adus în

s. Moscovei de prietenii săi, pe care partea apărării a solicitat să fie audiați în

instanța de apel în calitate de martori.

A indicat că, în cadrul urmăriri penale inculpatului i s-a încălcat dreptul

la interpret, dat fiind că ultimul nu cunoaște limba de stat în măsură deplină,

nu poate să se exprime fluent. Aceste circumstanțe se confirmă prin

declarațiile inculpatului din carul ședinței de judecată indicate în

procesul-verbal al ședinței de judecată și înregistrate pe reportofon, precum și

prin declarațiile acestuia de la urmărirea penală. Și anume când inculpatul cu

colaboratorii de poliție discuta în limba rusă, iar acțiunile de urmărire penală

cu participarea avocatului Chironachi Vladimir au fost efectuate în limba de

stat.

Partea apărării a indicat că, în proces-verbal din 20.03.2021 privind

constatarea stării de ebrietate întocmit de colaboratorul de poliție al IP Cahul,

Gaidaenco Eric, de către Gagauz Nicolai sunt făcute mențiuni în limba rusă. În

procesul-verbal de ridicare a documentelor din 21.03.2021, întocmit de

același colaborator de poliție, la fel toate mențiunile făcute de Gagauz Nicolai

sunt în limba rusă. Însă când la caz a intervenit avocatul Chironachi Vladimir,

toate acțiunile și mențiunile în procesele-verbale erau făcute în limba de stat.

Și anume la fila dosarului nr. 32 se regăsește ordonanța de recunoaștere în

calitate de bănuit a lui Gagauz Nicolai care este întocmit în limba de stat,

careva mențiuni cu referire la interpret lipsesc, care i-ar fi adus la cunoștință

lui Gagauz Nicolai acuzația înaintată. La fila dosarului nr. 33, informația

privind explicarea drepturilor și obligațiilor bănuitului la fel a fost întocmită

în limba de stat. Fila dosarul nr. 34 procesul-verbal de audiere a bănuitului

este întocmit în limba de stat, iar în conținutul acestuia se regăsește

mențiunea făcută de inculpat în limba de stat la indicația avocatului

Chironachi Vladimir „Profitind de dreptirile procesoare in calitate de bonuit la

moment refus să faca reia declarație”, greșelile gramaticale indicate

demonstrează faptul că Gagauz Nicolai nu cunoaște limba de stat.

3

În continuare, avocatul a indicat actele procesual penale în prezenta

cauză, întocmite în limba de stat, care în opinia acestuia au fost întocmite cu

încălcarea drepturilor lui Gagauz Nicolai, și anume a dreptului de a cunoaște

de ce este bănuit/învinuit, și să fie informat în limba pe care o înțelege, despre

conținutul bănuielii/învinuirii și despre încadrarea juridică a faptelor

infracționale incriminate.

La fel, a menționat că, deși la faza de urmărire penală mențiunile în

actele procesual penale au fost scrise cu greșeli gramaticale evidente, cererea

adresată instanței de fond privind recunoașterea vinovăției și examinarea

cauzei în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală, a

fost întocmită corect din punct de vedere gramatical și caligrafic, fiind scrisă

de avocatul Chironachi Vladimir precum că din numele lui Gagauz Nicolai,

semnată de acesta și exprimă voința acestuia. Or, la caz, instanța de fond nu

trebuia să accepte această cerere deoarece a fost scrisă de avocatul Chironachi

Vladimir și doar semnată de Gagauz Nicolai, contrar prevederilor

art. 3641 Cod de procedură penală, care prevede întocmirea de către inculpat

personal a unui înscris autentic prin care recunoaște vina.

Subsidiar, a invocat că, inculpatul nu a dorit examinarea cauzei în

procedură simplificată după cum era indicat în cererea din 18 mai 2021,

deoarece nu a săvârșit careva acțiuni ilegale, or acesta nu și-a recunoscut

vinovăția nici la faza de urmărire penală și nici la înaintarea învinuirii.

Instanța de fond a purces la examinarea cauzei fără a concretiza dacă

inculpatul susține sau nu respectiva cerere, astfel cauza urma să fie examinată

în procedură generală cu audierea tuturor martorilor.

Partea apărării a menționat că, martorii audiați în prezenta cauză penală

la faza de urmărire penală sunt colaboratori ai Inspectoratului de Poliție Cahul

și se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv declarațiile lor

precum și presupusa recunoaștere a vinovăției nu pot constitui probe

pertinente pentru pronunțarea unei sentințe de condamnare. Mai mult, după

cum rezultă din materialele cauzei martorul Gaidaenco Eric este cointeresat

direct în soluționarea acestei cauze penale, or după cum a invocat acest

martor a ridicat permisul de conducere a inculpatului cu încălcarea

prevederilor codului de procedură penală, lipsindu-l de avocat și interpret la

întocmirea respectivului act procedural.

Partea apărării, a indicat că în prezenta cauză, de către organul de

urmărire penală și de către procuror au fost admise mai multe încălcări

procesuale. Astfel, a solicitat constatarea încălcării drepturilor fundamentale

ale inculpatului în cadrul instrumentării cauzei penale, și anume dreptul la

apărare și la interpret, cu excluderea din materialele cauzei penale a actelor

procesuale indicate de acesta în cererea de apel, ca fiind întocmite contrar

prevederilor codului de procedură penală.

01 decembrie 2020, recursurile declarate de către avocatul Covaliov Vitali în

numele inculpatului și de către inculpatul Gagauz Nicolai au fost respinse ca

nefondate, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate.

5.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat că, în

cadrul ședinței preliminare, la soluționarea cererilor și demersurilor

4

apărătorul inculpatului avocatul Chironachi Vladimir a înaintat instanței

cerere din partea inculpatului Gagauz Nicolai privind examinarea cauzei în

procedură specială în conformitate cu art. 364/1 Cod de procedură penală

invocând că, inculpatul recunoaște în totalitate fapta incriminată în

rechizitoriu.

Instanța de recurs a menționat că, respectiva cerere a fost susținută și

semnată de inculpat, privind examinarea cauzei pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, ultimul fiind de acord cu judecarea

cauzei conform acestei proceduri, prin cerere întocmită în scris a declarat că

recunoaște în totalitate fapta imputată în rechizitoriu și nu solicită

administrarea de noi probe.

Astfel, cererea în cauză, a fost pusă în discuție în prezența inculpatului

Gagauz Nicolai și părților care s-au expus, acuzatorul de stat și apărătorul

pledând pentru admiterea cererii și examinarea cauzei în procedură

simplificată.

Instanța de recurs a evidențiat că, cererea menționată a fost admisă de

către instanță și dispusă examinarea cauzei în procedură simplificată în

conformitate cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, fapt

consemnat în procesul-verbal al ședinței de judecată.

Prin urmare, instanța de recurs a stabilit că, în corespundere cu

prevederile art. 364/1 alin. (1) Cod de procedură penală, inculpatul a fost

preîntâmpinat de răspundere penală conform art. 312 - 313 Cod penal și

depunând jurământului potrivit art. 108 Cod de procedură penală a declarat

că la 20 martie 2021, în jurul orei 22:30 a băut 2 pahare cu vin și fiind în stare

de ebrietate a condus automobilul de model ”BMWX5” cu numărul de

înmatriculare „xxxxxx xxxxxx” și deplasându-se pe strada s. Moscovei r-nul Cahul

a fost stopat și supus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager” de către

colaboratorii INSP, fiind stabilită o alcoolemie de 1,00 mg/l, de cele comise

regretă.

Totodată, instanța de recurs a evidențiat că, pe lângă declarațiile

inculpatului date în ședința de judecată și acceptate de către acesta, instanța

de fond a verificat și alte materiale acumulate la etapa urmăririi penale care

confirmă declarațiile inculpatului, precum și vinovăția lui Gagauz Nicolai de

comiterea faptei imputate.

Astfel, în desfășurarea deciziei, instanța de recurs a stabilit că instanța

de fond a cercetat următoarele probe:

- procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

rezonabile privitor la o infracțiune comisă din 22 martie 2021;

- tichetul Drager test nr. 2528 din 20 martie 2021;

- procesul-verbal privind constatare faptei de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică din 20 martie 2021;

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 22 martie 2021;

- declarațiile martorului Gaidaenco Eric;

- declarațiile martorului Șcaroi Cristian;

- declarațiile martorului Cîrjeu Ghenadie.

Instanța de recurs, verificând materialele cauzei, a concluzionat că

instanța de fond întemeiat a constatat fapta și corect a încadrat juridic

5

acțiunile inculpatului Gagauz Nicolai ca urmare a recunoașterii depline și

necondiționate a vinovăției în fapta imputată prin rechizitoriu și probatoriul

administrat ce a servit obiect de cercetare judecătorească.

Instanța de recurs a apreciat critic poziția recurenților precum că

inculpatul a fost dus în eroare de avocatul Chironachi Vladimir în momentul

întocmirii cererii privind recunoașterea vinovăției deoarece primul nu a

recunoscut fapta incriminată nici la o etapă a urmăririi penale.

Totodată, instanța de recurs a stabilit că, potrivit materialului probator

administrat pe caz, inculpatul Gagauz Nicolai și-a recunoscut integral

vinovăția în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond depunând

declarațiile benevole în ce privește circumstanțele săvârșirii faptei imputate,

împrejurările căreia expuse de el coroborează întru-tot cu ansamblul probelor

administrate în prezenta cauză, cărora instanța de fond le-a dat o apreciere

obiectivă conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al concludenții, utilității, pertinenței, veridicității și coroborării

reciproce.

Sub acest aspect instanța de recurs a respins argumentul inculpatului

precum că nu a înțeles conținutul cererii din 18 mai 2021 întocmită de

avocatul Chironachi Vladimir fiind convins că semnează o cerere de amânare,

or potrivit declarațiilor inculpatului Gagauz Nicolai, ultimul fiind audiat sub

jurământ a declarat circumstanțele cauzei în limba de stat suficient de explicit,

fapt ce exclude versiunea atât a inculpatului precum și a avocatului Covaliov

Vitali precum că inculpatul nu posedă limba de stat.

La fel, instanța de recurs a stabilit că, ulterior în ședința de judecată din

data de 27 aprilie 2021, inculpatul la fel a răspuns în limba română precum că

„a primit rechizitoriul cu lista drepturilor si obligațiilor, vorbește în limba

română, cu materialele dosarului a făcut cunoștință (f.d. 74)”.

În confirmarea faptului că inculpatul posedă limba în care s-a desfășurat

procesul penal, instanța de recurs a reținut și înregistrările audio unde

inculpatul personal în limba română răspunde la întrebările judecătorului,

careva voci care ia-r fi dictat ce să zică nu se aud, respectiv decade argumentul

inculpatului că avocatul i-ar fi dictat declarațiile și celelalte răspunsuri date în

fața instanței de fond.

Tot în acest context, instanța de recurs a apreciat drept irelevantă

poziția recurenților cu referire la încălcarea dreptului la interpret, or

inculpatul Gagauz Nicolai nu a invocat faptul necunoașterii limbii române nici

la etapa urmării penale, nici în cardul examinării cauzei în instanța de

judecată, or această poziție a recurenților a fost expusă cu scopul de eschivare

a inculpatului de la răspundere penală în contextul vicierii anchetei penale

prin neasigurarea interpretului.

Totodată, instanța de recurs a apreciat declarative argumentele apărării

cu privire la viciile admise în cadrul instrumentării cauzei penale prin

neasigurarea dreptului la interpret și apărare, solicitând anularea

respectivelor acte procesuale, or la caz inculpatul Gagauz Nicolai posedă limba

în care s-a desfășurat acțiunile procesuale precum și în care a fost examinată

cauza penală în instanța de judecată, fapt confirmat prin declarațiile ultimului

din cadrul ședinței de judecată care erau coerente și explicite. Mai mult

6

inculpatul în instanța de recurs a declarat că înțelege limba româna, la

momentul înaintării învinuirii și rechizitoriului a cunoscut fapta ce i se

incriminează.

Instanța de recurs a apreciat drept evaziv și argumentul inculpatului

Gagauz Nicolai precum că la examinarea prezentei cauze penale i s-a încălcat

dreptul la interpret menționând doar faptul că nu a fost asigurat cu interpret

la etapa urmării penale, la momentul înaintării învinuirii și finisarea urmăririi

penale, trecând în tăcere etapa dezbaterilor judiciare, or în cadrul dezbaterilor

judiciare inculpatul a răspuns la întrebări în limba în care s-a desfășurat

procesul, faptul necunoașterii limbii de stat nu a fost invocat, iar ultimul în

ședința de judecată din 27 aprilie 2021 a indicat că vorbește limba română.

La fel, instanța de recurs a reținut relevant că inculpatul în recursul său

nu a invocat faptul că i s-a încălcat dreptul la apărare, prin urmare concluzia

avocatului care a intervenit în instanța de recurs, precum că inculpatului i s-a

încălcat dreptul la apărare este nejustificată și declarativă, dat fiind că

acțiunile procesuale au fost petrecute în prezența apărătorului Chironachi

Vladimir ales personal de către inculpat, cu participarea căruia au fost

efectuate toate acțiunile procesuale.

Instanța de recurs nu a reținut nici versiunea inculpatului precum că la

momentul în care s-au apropiat colaboratorii de automobil, ultimul dormea în

automobil și nu se deplasa, fiind în stare de ebrietate, această versiune fiind

înaintată abia în instanța de recurs. Or, din materialele cauzei se atestă că

inculpatul nu a invocat astfel de obiecții nici într-un act procesual unde ar fi în

drept să facă mențiuni, fiind regăsite doar mențiunile cu referire că se

folosește de dreptul de a nu da declarații, indicate de altfel în limba română.

Prin urmare, instanța de recurs a concluzionat că, instanța de fond

justificat a examinat cauza în procedură simplificată în contextul existenței

cererii inculpatului Gagauz Nicolai care a solicitat acest fapt, recunoscând vina

de fapta imputată, ceia ce s-a confirmat și prin declarațiile acestuia unde

ultimul a descris circumstanțele cazului în limba de stat

Astfel, instanța de recurs a evidențiat că, prima instanță corect a

examinat și a acceptat cererea inculpatului Gagauz Nicolai, privind judecarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând

că, din probele administrate rezultă că, fapta inculpatului Gagauz Nicolai, este

stabilită și există suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a

permite stabilirea unei pedepse, după cum o cer prevederile art. 364/1 alin.

(4) Cod de procedură penală, și corect a stabilit că acțiunile inculpatului

întrunesc elementele infracțiunii în baza cărora acesta a fost recunoscut

vinovat.

Instanța de recurs a menționat că, argumentele invocate de recurent

privind nevinovăția lui Gagauz Nicolai, nu au suport probatoriu și contravin

probelor administrate, iar nerecunoașterea vinovăției de către Gagauz Nicolai

nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există cererea acestuia privind

examinarea cauzei în procedură simplificată, recunoscând fapta imputată și

declarațiile acestuia din cadrul instanței de judecată, care în ansamblu, din

punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpatului Gagauz Nicolai în săvârșirea infracțiunii incriminate.

7

Cu referire la individualizarea și stabilirea pedepsei penale inculpatului

Gagauz Nicolai, instanța de recurs a menționat că, instanța de fond justificat a

aplicat prevederile art. art. 7, 61, 75, 78 Cod penal, fiind reținut scopul

pedepsei penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale acestuia. Sub acest aspect, fiind reținut și

faptul că măsura și mărimea pedepsei stabilite inculpatului Gagauz Nicolai

este una justificată și corectă, fiind stabilită în limitele prevăzute de art. 264/1

alin. (1) Cod penal.

contestă decizia instanței de recurs din 01 decembrie 2021 cu recurs în

anulare, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Gagauz Nicolai să fie achitat de sub învinuirea înaintată

deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de

art. 264/1 alin. (1) Cod penal.

Indică faptul că, toate împrejurările și circumstanțele menționate în

ordonanța de punere sub învinuire nu se regăsesc în suportul probatoriu,

deoarece de către Găgăuz Nicolai nu a fost întreprinsă nici o acțiune ilegală și

faptele invocate nu au avut loc în realitate, învinuirea fiind bazată doar pe

presupuneri și dubiile în probarea acesteia nu au fost înlăturate.

Menționează că, învinuirea înaintă lui Găgăuz Nicolai conține expresii

generale, fără o motivare prin prisma normelor legale care ar fi fost încălcate

de către Găgăuz Nicolai fapt care ar fi dus la săvârșirea faptei incriminate. Or,

în ordonanța de punere de sub învinuire nu a fost indicat modul de săvârșire a

infracțiunii, aceasta nu a fost motivată și nu conține informații suficiente cu

privire la învinuire, fapt ce afectează esența dreptului la apărare.

Partea apărării indică că, în procesul-verbal cu privire la constatarea

faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică

din 20 martie 2021 lipsește ora începerii și finalizării acțiunii, nu sunt descrise

amănunțit faptele constatate, precum și măsurile luate în cadrul efectuării

acțiunii, lipsește mențiunea privind efectuarea în cadrul realizării acțiunii, a

fotografierii, filmării și altele.

La fel, invocând prevederile art. 63 cod de procedură penală, partea

apărării menționează că înaintarea învinuirii lui Găgăuz Nicolai a fost

efectuată cu depășirea termenului legal, or calitatea de bănuit în privința lui

Găgăuz Nicolai a expirat de drept la data de 03 aprilie 2021 deoarece prin

încheierea Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 24 martie 2022, în privința

bănuitului Găgăuz Nicolai a fost aplicată măsura preventivă sub formă de

ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, iar

prin faptul că acesta a fost recunoscut în calitate de învinuit abia la

09 aprilie 2021, organul de urmărire penală a menținut calitatea de bănuit

peste termenul de 10 zile (art. 63 alin. (2) Cod de procedură penală) și astfel a

admis o ingerință în garanțiile prevăzute de art. 22 Cod de procedură penală.

8

În desfășurarea recursului în anulare, partea apărării indică la nulitatea

actelor procedurale întocmite în privința lui Găgăuz Nicolai deoarece acestea

au fost întocmite în limba de stat, iar Găgăuz Nicolai este vorbitor de limba

rusă și acestuia nu i-a fost asigurat dreptul la interpret precum și nu i-au fost

prezentate respectivele acte traduse în limba pe care acesta o cunoaște.

Partea apărării menționează că, sentința de condamnare urmează a fi

una clară și accesibilă pentru persoana inculpată care are dreptul de a

cunoaște exact încadrarea juridică a faptelor sale, pentru săvârșirea cărora a

fost condamnat. Or, în speță lipsește încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului și nu este clar dacă în cadrul examinării cauzei a fost confirmată

vinovăția în săvârșirea faptei penale pentru care a fost condamnat și anume în

așa mod cum este formulat în actul de învinuire.

Susține că, prevederile art. 113 Cod penal obligă instanțele de judecată

să califice juridic acțiunile inculpaților, motiv din care în coroborare cu

normele procesual-penale, demonstrează obligativitatea instanței de judecată

de a încadra juridic acțiunile inculpatului în sentința pronunțată, fapt care în

prezenta speță nu a fost realizat de către instanța de judecată.

declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de

drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea

Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare

este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul

articol sau este declarat repetat.

În sensul art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental în

cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, reprezintă

încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Astfel, una dintre cerințele primordiale pentru declararea recursului în

anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de

drept comise în cadrul procedurii precedente, care să cadă sub incidența

noțiunii de viciu fundamental.

Potrivit art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, în coroborare cu

art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, în cazul în care se constată că

acesta este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune

inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat,

este precedată de verificarea temeiurilor de casare invocate de parte, în

raport cu actele dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este

9

conform legii, fără a prezenta vreo carență de natură să-l afecteze și să

genereze desființarea acestuia.

Prezintă relevanță și specificarea că instanța de recurs în anulare la

această etapă a procedurilor nu declanșează un control asupra fondului

cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu verifică

argumentele care nu au fost obiect de cercetare în cadrul etapelor precedente

de judecare a cauzei, ci verifică dacă în hotărârile adoptate nu a fost admis

vreun viciu fundamental de natură să determine casarea soluției devenite

irevocabile, adoptate pe caz.

Așadar, analizând argumentele recursului în anulare declarat, prin

prisma sensului atribuit de legislația procesuală penală a noțiunii de viciu

fundamental, Colegiul penal consideră că titularul cererii de recurs în anulare

nu a adus argumente care s-ar încadra în acest concept și care ar afecta

hotărârile atacate.

Reieșind din textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal

constată că recurentul invocă în calitate de viciu fundamental care a afectat

decizia contestată, faptul că instanțele de fond neîntemeiat l-au condamnat pe

Găgăuz Nicolai în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, deoarece probele

administrate la materialele cauzei penale nu demonstrează vinovăția acestuia

în săvârșirea infracțiunii incriminate, acestea fiind nule prin prisma art. 251

Cod de procedură penală, precum și faptul că a fost încălcat dreptul la un

proces echitabil prin încălcarea dreptului la interpret.

Însă cu referire la aceste argumente, Colegiul penal reține că atât prima

instanță cât și instanța de recurs, au remarcat că analizând fiecare probă sub

aspectul admisibilității ei, nu s-a constatat nici un temei legal pentru a declara

inadmisibile probele administrate de partea acuzării, precum și nici careva

încălcări de procedură ce atrag nulitatea actelor de procedură, în sensul

prevăzut de art. 251 Cod de procedură penală.

Mai mult, Colegiul penal constată că argumentele recurentului cu privire

la încălcarea termenului de menținere în calitate de bănuit, nici nu au fost

invocate în instanța de recurs.

Prin urmare, reieșind din semnificația juridică atribuită noțiunii de viciu

fundamental, se menționează că argumentele invocate de avocatul Covaliov

Vitali în numele condamnatului Gagauz Nicolai, pe care acesta le încadrează în

conceptul de „viciu fundamental”, nu sunt incidente la caz și nu pot servi temei

de admitere a recursului în anulare, or, din materialele dosarului rezultă cert

motivele pentru care instanțele de judecată au optat pentru soluția adoptată.

Or, modalitatea de apreciere a probelor în modul propus de către

apărare nu se încadrează în noțiunea de viciu fundamental care ar constitui

temei de intervenire în procedura precedentă.

Potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea

hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei.

Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a

circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a instanței

judecătorești, și invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii

10

probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune

condamnatul este una lipsită de orice suport juridic, și nu constituie în sine un

viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă.

Colegiul penal reține că, instanța de recurs a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect

concluzionând în privința vinovăției condamnatului Gagauz Nicolai în fapta

incriminată, și just fiind încadrate acțiunile acestuia în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal.

Totodată, Colegiul penal reține că, atât la faza de urmărire penală cât și

la cea de examinare a cauzei penale în prima instanță, Gagauz Nicolai a fost

asistat de avocatul Chironachi Vladimir care i-a acordat primului asistență

juridică în baza contractului (f.d. 31), respectiv Gagauz Nicolai a fost asistat de

către un avocat ales de către acesta.

La acest capitol, Colegiul penal reține că, Convenția CEDO stipulează că

statul contractant nu poate fi considerat răspunzător pentru toate deficiențele

unui avocat numit din oficiu sau ales de acuzat (Lagerblom împotriva Suediei,

pct. 56; Kamasinski împotriva Austriei, pct. 65). Datorită independenței

baroului în raport cu statul, conduita apărării revine în esență inculpatului și

avocatului acestuia: Statul contractant nu are obligația de a interveni decât în

cazul în care este evidentă incapacitatea avocatului din oficiu de a oferi o

asistență efectivă sau în cazul în care este informat suficient cu privire la

aceasta în altă manieră (Kamasinski împotriva Austriei, pct. 65; Imbrioscia

împotriva Elveției, pct. 41; Daud împotriva Portugaliei, pct. 38).

Astfel, Colegiul penal conchide că, conduita apărării ca atare, în afară de

circumstanțe speciale, nu poate angaja răspunderea statului în temeiul

Convenție. Or, la caz, în cadrul ședinței instanței de recurs Gagauz Nicolai a

comunicat că înțelege limba română, dar nu se poate exprima, totodată de

către instanță fiind constatat și faptul că în prima instanță, în ședința de

judecată din data de 27.04.2021, Gagauz Nicolai fiind asistat de avocat ales de

către acesta, a răspuns în limba română precum că a primit rechizitoriul cu

lista de drepturi și obligații, vorbește în limba română și că a făcut cunoștință

cu materialele cauzei.

Subsidiar, Colegiul penal constată că, argumentele recurentului cu

privire la încălcarea dreptului la interpret sunt declarative. Or, acestea nu

justifică prezența erorii de drept comise în cadrul procedurii precedente, care

să cadă sub incidența noțiunii de viciu fundamental.

Mai mult, esența criticilor aduse în recursul în anulare au constituit

obiect al examinării în cadrul instanței de recurs, asupra cărora instanța s-a

expus, motivându-și detaliat soluția potrivit pct. 5-5.1. al prezentei decizii.

Colegiul penal menționează faptul că principiul securității raporturilor

juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor

să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Roșca vs Republica Moldova

nr. 6267/02, § 24, din 22 martie 2005; Mitropolia Basarabiei și Parohia

Nașterea Maicii Domnului vs Republica Moldova, nr. 65637/10, din

11

01 octombrie 2019), iar potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO,

redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului

respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze

hotărârea pronunțată.

Prin urmare, Colegiul penal constată, că hotărârea contestată nu este

afectată de un careva viciu fundamental, fiind în conformitate cu prevederile

legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă

capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii,

continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

Așadar, Colegiul penal conchide că la examinarea prezentului recurs în

anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce

ar indica la prezența unui viciu fundamental în cauză care ar afecta hotărârea

irevocabilă, iar existența unei alte păreri a părții apărării asupra

circumstanțelor cauzei și probatoriului administrat la dosar, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cazului.

În atare circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului

în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul

Covaliov Vitali în numele condamnatului Gagauz Nicolai, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 decembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Gagauz Nicolai xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 01 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Catan Liliana

Guzun Ion

12