1re-69/22 — art. 264-1 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 264-1 alin. 1 CP
1re-69/22 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1re-69/22 1-21053742-01-1r/e-26052022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecătorii – Catan Liliana și Guzun Ion, examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului Gagauz Nicolai, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Gagauz Nicolai xxxxxx, născut la xxxxxx xxxxxx, originar și domiciliat în xxxxxx xxxxxx, xxxxxx xxxxxx. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 12.04.2021 – 18.05.2021; Instanța de recurs: 11.06.2021 – 01.12.2021; Instanța de recurs în anulare: 26.05.2022 – 20.10.2022.
A C O N S T A T A T
Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 18 mai 2021, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gagauz Nicolai a fost recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 140 (o sută patruzeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea de la Gagauz Nicolai în beneficiul statului suma de 23,24 lei (douăzeci și trei lei douăzeci și patru bani) cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, Gagauz Nicolai, la data de 20 martie 2021, în jurul orei 22:30, deținând permis de conducere eliberat la data de 11.06.2018 cu categoriile de vehicule admise ”AM, A1, A2, B1, B” acționând în mod intenționat, conștientizând caracterul social periculos al acțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate și al consecințelor care pot surveni în rezultatul acestor acțiuni, încălcând prevederile art. 14 pct. a) RCR potrivit căruia „conducătorul de vehicul îi este interzis să conducă mijlocul de transport în stare de ebrietate care provoacă reducerea reacției și îi afectează capacitatea de conducere”, 1 intenționat s-a urcat la volanul automobilului de model „BMW X5” cu numărul de înmatriculare „xxxxxx xxxxxx” și deplasându-se pe strada s. Moscovei, r-nul Cahul a fost stopat și supus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager” de către colaboratorii INSP. Drept rezultat, s-a constat că concentrația de alcool în aerul expirat la Găgăuz Nicolai constituie 1,00 mg/l, care în conformitate cu prevederile art. 13412 Cod penal, se atestă ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Prin acțiunile sale intenționate, Găgăuz Nicolai, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Inculpatul Gagauz Nicolai a contestat sentința cu recurs, solicitând casarea acesteia, cu remiterea la rejudecare a cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată. În motivarea recursului a indicat că, atât în timpul urmăririi penale, cât și la etapa de înaintare a învinuirii și la încetarea urmăririi penale, nu a recunoscut vinovăția de cele ce i se incriminează, deoarece nu a săvârșit această infracțiune. A indicat că, dânsul dormea în automobilul său, iar când inspectorul poliției de sector s-a apropiat de automobilul său și l-a trezit prin bătăi în geam, doar atunci s-a trezit și a ieșit din automobil. Într-adevăr era în stare de ebrietate, dar prietenii săi l-au dus în s. Moscovei, și au lăsat automobilul lângă gospodăria lor, au ieșit din ea și sau dus la casa lor, iar pe el l-au lăsat să doarmă în mașină pentru a se odihni, iar dimineața trecând starea de ebrietate, să meargă acasă. Martorii pe caz nu au fost interogați, deși chiar și în faza urmăririi penale a comunicat despre acest lucru avocatului său și ofițerului de urmărire penală. A înaintat demers privind interogarea martorilor în ședința de judecată, însă numele și prenumele lor v-a comunica direct în instanță, deoarece se teme că până atunci ar putea fi influențați cu scopul refuzului(respingeri) să depună declarații. A menționat că, avocatul Chironachi Vladimir care îi apăra interesele, nu i-a explicat că la data de 18.05.2021 semnează cererea privind recunoașterea vinovăției, a fost dus în eroare spunându-i să semneze cerere scrisă personal de el privind amânarea ședinței de judecată. Astfel, având încredere în avocatul său a semnat cererea dată fără să o citească și să-și dea seama de esența acesteia. Respectiv a susținut că nu a dorit să închei un acord de recunoaștere a vinovăției, deoarece nu a săvârșit vreo acțiune ilegală. Acest lucru este evidențiat în mod clar de refuzul său de a recunoaște vinovăția atât în timpul urmăririi penale, cât și la etapa de înaintare a învinuirii și la cea de finalizare a urmăririi penale. În legătură cu acest fapt, declară cu toată responsabilitatea că nu a calomniat sub influența acțiunilor avocatului Chironachi Vladimir, deși în realitate nu a săvârșit nici o infracțiune. Mai mul, a indicat că, nu posedă limba de stat în măsura corespunzătoare, o înțelege puțin, dar nu se poate exprima fluent. Declarațiile sale din cadrul instanței de fond au fost indicate în procesul-verbal precum și înregistrate pe reportofon. Ascultând înregistrarea este evident faptul că 2 înțelege foarte rău judecătorul și răspunde incorect la întrebări. În acest sens a susținut că i s-a încălcat dreptul la interpret. Mai mult nu a fost asigurat cu interpret nici la etapa urmăririi penale nici la înaintarea învinuirii. Solicită ca instanța de recurs să țină cont de încălcările admise. A menționat că, martorii indicați în sentință sunt colaboratorii de poliție și se aflau în îndeplinirea obligațiilor sale de serviciu. Astfel, a considerat inacceptabil de pus la baza sentinței doar declarațiile acestor „martori polițiști” și presupusa sa recunoaștere a vinovăției, deoarece nu există nici o dovadă obiectivă, ce real dovedește săvârșirea infracțiunii de către acesta.
Avocatul Covaliov Vitali în numele inculpatului Gagauz Nicolai a contestat sentința cu recurs, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Gagauz Nicol să fie achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal, din motiv că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii În motivarea recursului a indicat că, inculpatul nici la etapa urmăririi penale și nici la înaintarea învinuirii nu a recunoscut infracțiunea imputată, deoarece nu a săvârșit-o. El doar dormea în automobilul său fiind adus în s. Moscovei de prietenii săi, pe care partea apărării a solicitat să fie audiați în instanța de apel în calitate de martori. A indicat că, în cadrul urmăriri penale inculpatului i s-a încălcat dreptul la interpret, dat fiind că ultimul nu cunoaște limba de stat în măsură deplină, nu poate să se exprime fluent. Aceste circumstanțe se confirmă prin declarațiile inculpatului din carul ședinței de judecată indicate în procesul-verbal al ședinței de judecată și înregistrate pe reportofon, precum și prin declarațiile acestuia de la urmărirea penală. Și anume când inculpatul cu colaboratorii de poliție discuta în limba rusă, iar acțiunile de urmărire penală cu participarea avocatului Chironachi Vladimir au fost efectuate în limba de stat. Partea apărării a indicat că, în proces-verbal din 20.03.2021 privind constatarea stării de ebrietate întocmit de colaboratorul de poliție al IP Cahul, Gaidaenco Eric, de către Gagauz Nicolai sunt făcute mențiuni în limba rusă. În procesul-verbal de ridicare a documentelor din 21.03.2021, întocmit de același colaborator de poliție, la fel toate mențiunile făcute de Gagauz Nicolai sunt în limba rusă. Însă când la caz a intervenit avocatul Chironachi Vladimir, toate acțiunile și mențiunile în procesele-verbale erau făcute în limba de stat. Și anume la fila dosarului nr. 32 se regăsește ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit a lui Gagauz Nicolai care este întocmit în limba de stat, careva mențiuni cu referire la interpret lipsesc, care i-ar fi adus la cunoștință lui Gagauz Nicolai acuzația înaintată. La fila dosarului nr. 33, informația privind explicarea drepturilor și obligațiilor bănuitului la fel a fost întocmită în limba de stat. Fila dosarul nr. 34 procesul-verbal de audiere a bănuitului este întocmit în limba de stat, iar în conținutul acestuia se regăsește mențiunea făcută de inculpat în limba de stat la indicația avocatului Chironachi Vladimir „Profitind de dreptirile procesoare in calitate de bonuit la moment refus să faca reia declarație”, greșelile gramaticale indicate demonstrează faptul că Gagauz Nicolai nu cunoaște limba de stat. 3 În continuare, avocatul a indicat actele procesual penale în prezenta cauză, întocmite în limba de stat, care în opinia acestuia au fost întocmite cu încălcarea drepturilor lui Gagauz Nicolai, și anume a dreptului de a cunoaște de ce este bănuit/învinuit, și să fie informat în limba pe care o înțelege, despre conținutul bănuielii/învinuirii și despre încadrarea juridică a faptelor infracționale incriminate. La fel, a menționat că, deși la faza de urmărire penală mențiunile în actele procesual penale au fost scrise cu greșeli gramaticale evidente, cererea adresată instanței de fond privind recunoașterea vinovăției și examinarea cauzei în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală, a fost întocmită corect din punct de vedere gramatical și caligrafic, fiind scrisă de avocatul Chironachi Vladimir precum că din numele lui Gagauz Nicolai, semnată de acesta și exprimă voința acestuia. Or, la caz, instanța de fond nu trebuia să accepte această cerere deoarece a fost scrisă de avocatul Chironachi Vladimir și doar semnată de Gagauz Nicolai, contrar prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, care prevede întocmirea de către inculpat personal a unui înscris autentic prin care recunoaște vina. Subsidiar, a invocat că, inculpatul nu a dorit examinarea cauzei în procedură simplificată după cum era indicat în cererea din 18 mai 2021, deoarece nu a săvârșit careva acțiuni ilegale, or acesta nu și-a recunoscut vinovăția nici la faza de urmărire penală și nici la înaintarea învinuirii. Instanța de fond a purces la examinarea cauzei fără a concretiza dacă inculpatul susține sau nu respectiva cerere, astfel cauza urma să fie examinată în procedură generală cu audierea tuturor martorilor. Partea apărării a menționat că, martorii audiați în prezenta cauză penală la faza de urmărire penală sunt colaboratori ai Inspectoratului de Poliție Cahul și se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv declarațiile lor precum și presupusa recunoaștere a vinovăției nu pot constitui probe pertinente pentru pronunțarea unei sentințe de condamnare. Mai mult, după cum rezultă din materialele cauzei martorul Gaidaenco Eric este cointeresat direct în soluționarea acestei cauze penale, or după cum a invocat acest martor a ridicat permisul de conducere a inculpatului cu încălcarea prevederilor codului de procedură penală, lipsindu-l de avocat și interpret la întocmirea respectivului act procedural. Partea apărării, a indicat că în prezenta cauză, de către organul de urmărire penală și de către procuror au fost admise mai multe încălcări procesuale. Astfel, a solicitat constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale inculpatului în cadrul instrumentării cauzei penale, și anume dreptul la apărare și la interpret, cu excluderea din materialele cauzei penale a actelor procesuale indicate de acesta în cererea de apel, ca fiind întocmite contrar prevederilor codului de procedură penală.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 decembrie 2020, recursurile declarate de către avocatul Covaliov Vitali în numele inculpatului și de către inculpatul Gagauz Nicolai au fost respinse ca nefondate, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate. 5.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat că, în cadrul ședinței preliminare, la soluționarea cererilor și demersurilor 4 apărătorul inculpatului avocatul Chironachi Vladimir a înaintat instanței cerere din partea inculpatului Gagauz Nicolai privind examinarea cauzei în procedură specială în conformitate cu art. 364/1 Cod de procedură penală invocând că, inculpatul recunoaște în totalitate fapta incriminată în rechizitoriu. Instanța de recurs a menționat că, respectiva cerere a fost susținută și semnată de inculpat, privind examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ultimul fiind de acord cu judecarea cauzei conform acestei proceduri, prin cerere întocmită în scris a declarat că recunoaște în totalitate fapta imputată în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe. Astfel, cererea în cauză, a fost pusă în discuție în prezența inculpatului Gagauz Nicolai și părților care s-au expus, acuzatorul de stat și apărătorul pledând pentru admiterea cererii și examinarea cauzei în procedură simplificată. Instanța de recurs a evidențiat că, cererea menționată a fost admisă de către instanță și dispusă examinarea cauzei în procedură simplificată în conformitate cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, fapt consemnat în procesul-verbal al ședinței de judecată. Prin urmare, instanța de recurs a stabilit că, în corespundere cu prevederile art. 364/1 alin. (1) Cod de procedură penală, inculpatul a fost preîntâmpinat de răspundere penală conform art. 312 - 313 Cod penal și depunând jurământului potrivit art. 108 Cod de procedură penală a declarat că la 20 martie 2021, în jurul orei 22:30 a băut 2 pahare cu vin și fiind în stare de ebrietate a condus automobilul de model ”BMWX5” cu numărul de înmatriculare „xxxxxx xxxxxx” și deplasându-se pe strada s. Moscovei r-nul Cahul a fost stopat și supus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager” de către colaboratorii INSP, fiind stabilită o alcoolemie de 1,00 mg/l, de cele comise regretă. Totodată, instanța de recurs a evidențiat că, pe lângă declarațiile inculpatului date în ședința de judecată și acceptate de către acesta, instanța de fond a verificat și alte materiale acumulate la etapa urmăririi penale care confirmă declarațiile inculpatului, precum și vinovăția lui Gagauz Nicolai de comiterea faptei imputate. Astfel, în desfășurarea deciziei, instanța de recurs a stabilit că instanța de fond a cercetat următoarele probe: - procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă din 22 martie 2021; - tichetul Drager test nr. 2528 din 20 martie 2021; - procesul-verbal privind constatare faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 20 martie 2021; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 22 martie 2021; - declarațiile martorului Gaidaenco Eric; - declarațiile martorului Șcaroi Cristian; - declarațiile martorului Cîrjeu Ghenadie. Instanța de recurs, verificând materialele cauzei, a concluzionat că instanța de fond întemeiat a constatat fapta și corect a încadrat juridic 5 acțiunile inculpatului Gagauz Nicolai ca urmare a recunoașterii depline și necondiționate a vinovăției în fapta imputată prin rechizitoriu și probatoriul administrat ce a servit obiect de cercetare judecătorească. Instanța de recurs a apreciat critic poziția recurenților precum că inculpatul a fost dus în eroare de avocatul Chironachi Vladimir în momentul întocmirii cererii privind recunoașterea vinovăției deoarece primul nu a recunoscut fapta incriminată nici la o etapă a urmăririi penale. Totodată, instanța de recurs a stabilit că, potrivit materialului probator administrat pe caz, inculpatul Gagauz Nicolai și-a recunoscut integral vinovăția în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond depunând declarațiile benevole în ce privește circumstanțele săvârșirii faptei imputate, împrejurările căreia expuse de el coroborează întru-tot cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, cărora instanța de fond le-a dat o apreciere obiectivă conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al concludenții, utilității, pertinenței, veridicității și coroborării reciproce. Sub acest aspect instanța de recurs a respins argumentul inculpatului precum că nu a înțeles conținutul cererii din 18 mai 2021 întocmită de avocatul Chironachi Vladimir fiind convins că semnează o cerere de amânare, or potrivit declarațiilor inculpatului Gagauz Nicolai, ultimul fiind audiat sub jurământ a declarat circumstanțele cauzei în limba de stat suficient de explicit, fapt ce exclude versiunea atât a inculpatului precum și a avocatului Covaliov Vitali precum că inculpatul nu posedă limba de stat. La fel, instanța de recurs a stabilit că, ulterior în ședința de judecată din data de 27 aprilie 2021, inculpatul la fel a răspuns în limba română precum că „a primit rechizitoriul cu lista drepturilor si obligațiilor, vorbește în limba română, cu materialele dosarului a făcut cunoștință (f.d. 74)”. În confirmarea faptului că inculpatul posedă limba în care s-a desfășurat procesul penal, instanța de recurs a reținut și înregistrările audio unde inculpatul personal în limba română răspunde la întrebările judecătorului, careva voci care ia-r fi dictat ce să zică nu se aud, respectiv decade argumentul inculpatului că avocatul i-ar fi dictat declarațiile și celelalte răspunsuri date în fața instanței de fond. Tot în acest context, instanța de recurs a apreciat drept irelevantă poziția recurenților cu referire la încălcarea dreptului la interpret, or inculpatul Gagauz Nicolai nu a invocat faptul necunoașterii limbii române nici la etapa urmării penale, nici în cardul examinării cauzei în instanța de judecată, or această poziție a recurenților a fost expusă cu scopul de eschivare a inculpatului de la răspundere penală în contextul vicierii anchetei penale prin neasigurarea interpretului. Totodată, instanța de recurs a apreciat declarative argumentele apărării cu privire la viciile admise în cadrul instrumentării cauzei penale prin neasigurarea dreptului la interpret și apărare, solicitând anularea respectivelor acte procesuale, or la caz inculpatul Gagauz Nicolai posedă limba în care s-a desfășurat acțiunile procesuale precum și în care a fost examinată cauza penală în instanța de judecată, fapt confirmat prin declarațiile ultimului din cadrul ședinței de judecată care erau coerente și explicite. Mai mult 6 inculpatul în instanța de recurs a declarat că înțelege limba româna, la momentul înaintării învinuirii și rechizitoriului a cunoscut fapta ce i se incriminează. Instanța de recurs a apreciat drept evaziv și argumentul inculpatului Gagauz Nicolai precum că la examinarea prezentei cauze penale i s-a încălcat dreptul la interpret menționând doar faptul că nu a fost asigurat cu interpret la etapa urmării penale, la momentul înaintării învinuirii și finisarea urmăririi penale, trecând în tăcere etapa dezbaterilor judiciare, or în cadrul dezbaterilor judiciare inculpatul a răspuns la întrebări în limba în care s-a desfășurat procesul, faptul necunoașterii limbii de stat nu a fost invocat, iar ultimul în ședința de judecată din 27 aprilie 2021 a indicat că vorbește limba română. La fel, instanța de recurs a reținut relevant că inculpatul în recursul său nu a invocat faptul că i s-a încălcat dreptul la apărare, prin urmare concluzia avocatului care a intervenit în instanța de recurs, precum că inculpatului i s-a încălcat dreptul la apărare este nejustificată și declarativă, dat fiind că acțiunile procesuale au fost petrecute în prezența apărătorului Chironachi Vladimir ales personal de către inculpat, cu participarea căruia au fost efectuate toate acțiunile procesuale. Instanța de recurs nu a reținut nici versiunea inculpatului precum că la momentul în care s-au apropiat colaboratorii de automobil, ultimul dormea în automobil și nu se deplasa, fiind în stare de ebrietate, această versiune fiind înaintată abia în instanța de recurs. Or, din materialele cauzei se atestă că inculpatul nu a invocat astfel de obiecții nici într-un act procesual unde ar fi în drept să facă mențiuni, fiind regăsite doar mențiunile cu referire că se folosește de dreptul de a nu da declarații, indicate de altfel în limba română. Prin urmare, instanța de recurs a concluzionat că, instanța de fond justificat a examinat cauza în procedură simplificată în contextul existenței cererii inculpatului Gagauz Nicolai care a solicitat acest fapt, recunoscând vina de fapta imputată, ceia ce s-a confirmat și prin declarațiile acestuia unde ultimul a descris circumstanțele cazului în limba de stat Astfel, instanța de recurs a evidențiat că, prima instanță corect a examinat și a acceptat cererea inculpatului Gagauz Nicolai, privind judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând că, din probele administrate rezultă că, fapta inculpatului Gagauz Nicolai, este stabilită și există suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse, după cum o cer prevederile art. 364/1 alin. (4) Cod de procedură penală, și corect a stabilit că acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii în baza cărora acesta a fost recunoscut vinovat. Instanța de recurs a menționat că, argumentele invocate de recurent privind nevinovăția lui Gagauz Nicolai, nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate, iar nerecunoașterea vinovăției de către Gagauz Nicolai nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există cererea acestuia privind examinarea cauzei în procedură simplificată, recunoscând fapta imputată și declarațiile acestuia din cadrul instanței de judecată, care în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Gagauz Nicolai în săvârșirea infracțiunii incriminate. 7 Cu referire la individualizarea și stabilirea pedepsei penale inculpatului Gagauz Nicolai, instanța de recurs a menționat că, instanța de fond justificat a aplicat prevederile art. art. 7, 61, 75, 78 Cod penal, fiind reținut scopul pedepsei penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Sub acest aspect, fiind reținut și faptul că măsura și mărimea pedepsei stabilite inculpatului Gagauz Nicolai este una justificată și corectă, fiind stabilită în limitele prevăzute de art. 264/1 alin. (1) Cod penal.
Avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului Gagauz Nicolai, contestă decizia instanței de recurs din 01 decembrie 2021 cu recurs în anulare, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gagauz Nicolai să fie achitat de sub învinuirea înaintată deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 264/1 alin. (1) Cod penal. Indică faptul că, toate împrejurările și circumstanțele menționate în ordonanța de punere sub învinuire nu se regăsesc în suportul probatoriu, deoarece de către Găgăuz Nicolai nu a fost întreprinsă nici o acțiune ilegală și faptele invocate nu au avut loc în realitate, învinuirea fiind bazată doar pe presupuneri și dubiile în probarea acesteia nu au fost înlăturate. Menționează că, învinuirea înaintă lui Găgăuz Nicolai conține expresii generale, fără o motivare prin prisma normelor legale care ar fi fost încălcate de către Găgăuz Nicolai fapt care ar fi dus la săvârșirea faptei incriminate. Or, în ordonanța de punere de sub învinuire nu a fost indicat modul de săvârșire a infracțiunii, aceasta nu a fost motivată și nu conține informații suficiente cu privire la învinuire, fapt ce afectează esența dreptului la apărare. Partea apărării indică că, în procesul-verbal cu privire la constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 20 martie 2021 lipsește ora începerii și finalizării acțiunii, nu sunt descrise amănunțit faptele constatate, precum și măsurile luate în cadrul efectuării acțiunii, lipsește mențiunea privind efectuarea în cadrul realizării acțiunii, a fotografierii, filmării și altele. La fel, invocând prevederile art. 63 cod de procedură penală, partea apărării menționează că înaintarea învinuirii lui Găgăuz Nicolai a fost efectuată cu depășirea termenului legal, or calitatea de bănuit în privința lui Găgăuz Nicolai a expirat de drept la data de 03 aprilie 2021 deoarece prin încheierea Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 24 martie 2022, în privința bănuitului Găgăuz Nicolai a fost aplicată măsura preventivă sub formă de ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, iar prin faptul că acesta a fost recunoscut în calitate de învinuit abia la 09 aprilie 2021, organul de urmărire penală a menținut calitatea de bănuit peste termenul de 10 zile (art. 63 alin. (2) Cod de procedură penală) și astfel a admis o ingerință în garanțiile prevăzute de art. 22 Cod de procedură penală. 8 În desfășurarea recursului în anulare, partea apărării indică la nulitatea actelor procedurale întocmite în privința lui Găgăuz Nicolai deoarece acestea au fost întocmite în limba de stat, iar Găgăuz Nicolai este vorbitor de limba rusă și acestuia nu i-a fost asigurat dreptul la interpret precum și nu i-au fost prezentate respectivele acte traduse în limba pe care acesta o cunoaște. Partea apărării menționează că, sentința de condamnare urmează a fi una clară și accesibilă pentru persoana inculpată care are dreptul de a cunoaște exact încadrarea juridică a faptelor sale, pentru săvârșirea cărora a fost condamnat. Or, în speță lipsește încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și nu este clar dacă în cadrul examinării cauzei a fost confirmată vinovăția în săvârșirea faptei penale pentru care a fost condamnat și anume în așa mod cum este formulat în actul de învinuire. Susține că, prevederile art. 113 Cod penal obligă instanțele de judecată să califice juridic acțiunile inculpaților, motiv din care în coroborare cu normele procesual-penale, demonstrează obligativitatea instanței de judecată de a încadra juridic acțiunile inculpatului în sentința pronunțată, fapt care în prezenta speță nu a fost realizat de către instanța de judecată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele raționamente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. În sensul art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, reprezintă încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Astfel, una dintre cerințele primordiale pentru declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept comise în cadrul procedurii precedente, care să cadă sub incidența noțiunii de viciu fundamental. Potrivit art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, în coroborare cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat, este precedată de verificarea temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este 9 conform legii, fără a prezenta vreo carență de natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia. Prezintă relevanță și specificarea că instanța de recurs în anulare la această etapă a procedurilor nu declanșează un control asupra fondului cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu verifică argumentele care nu au fost obiect de cercetare în cadrul etapelor precedente de judecare a cauzei, ci verifică dacă în hotărârile adoptate nu a fost admis vreun viciu fundamental de natură să determine casarea soluției devenite irevocabile, adoptate pe caz. Așadar, analizând argumentele recursului în anulare declarat, prin prisma sensului atribuit de legislația procesuală penală a noțiunii de viciu fundamental, Colegiul penal consideră că titularul cererii de recurs în anulare nu a adus argumente care s-ar încadra în acest concept și care ar afecta hotărârile atacate. Reieșind din textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal constată că recurentul invocă în calitate de viciu fundamental care a afectat decizia contestată, faptul că instanțele de fond neîntemeiat l-au condamnat pe Găgăuz Nicolai în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, deoarece probele administrate la materialele cauzei penale nu demonstrează vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate, acestea fiind nule prin prisma art. 251 Cod de procedură penală, precum și faptul că a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin încălcarea dreptului la interpret. Însă cu referire la aceste argumente, Colegiul penal reține că atât prima instanță cât și instanța de recurs, au remarcat că analizând fiecare probă sub aspectul admisibilității ei, nu s-a constatat nici un temei legal pentru a declara inadmisibile probele administrate de partea acuzării, precum și nici careva încălcări de procedură ce atrag nulitatea actelor de procedură, în sensul prevăzut de art. 251 Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal constată că argumentele recurentului cu privire la încălcarea termenului de menținere în calitate de bănuit, nici nu au fost invocate în instanța de recurs. Prin urmare, reieșind din semnificația juridică atribuită noțiunii de viciu fundamental, se menționează că argumentele invocate de avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului Gagauz Nicolai, pe care acesta le încadrează în conceptul de „viciu fundamental”, nu sunt incidente la caz și nu pot servi temei de admitere a recursului în anulare, or, din materialele dosarului rezultă cert motivele pentru care instanțele de judecată au optat pentru soluția adoptată. Or, modalitatea de apreciere a probelor în modul propus de către apărare nu se încadrează în noțiunea de viciu fundamental care ar constitui temei de intervenire în procedura precedentă. Potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei. Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a instanței judecătorești, și invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii 10 probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune condamnatul este una lipsită de orice suport juridic, și nu constituie în sine un viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă. Colegiul penal reține că, instanța de recurs a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect concluzionând în privința vinovăției condamnatului Gagauz Nicolai în fapta incriminată, și just fiind încadrate acțiunile acestuia în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal. Totodată, Colegiul penal reține că, atât la faza de urmărire penală cât și la cea de examinare a cauzei penale în prima instanță, Gagauz Nicolai a fost asistat de avocatul Chironachi Vladimir care i-a acordat primului asistență juridică în baza contractului (f.d. 31), respectiv Gagauz Nicolai a fost asistat de către un avocat ales de către acesta. La acest capitol, Colegiul penal reține că, Convenția CEDO stipulează că statul contractant nu poate fi considerat răspunzător pentru toate deficiențele unui avocat numit din oficiu sau ales de acuzat (Lagerblom împotriva Suediei, pct. 56; Kamasinski împotriva Austriei, pct. 65). Datorită independenței baroului în raport cu statul, conduita apărării revine în esență inculpatului și avocatului acestuia: Statul contractant nu are obligația de a interveni decât în cazul în care este evidentă incapacitatea avocatului din oficiu de a oferi o asistență efectivă sau în cazul în care este informat suficient cu privire la aceasta în altă manieră (Kamasinski împotriva Austriei, pct. 65; Imbrioscia împotriva Elveției, pct. 41; Daud împotriva Portugaliei, pct. 38). Astfel, Colegiul penal conchide că, conduita apărării ca atare, în afară de circumstanțe speciale, nu poate angaja răspunderea statului în temeiul Convenție. Or, la caz, în cadrul ședinței instanței de recurs Gagauz Nicolai a comunicat că înțelege limba română, dar nu se poate exprima, totodată de către instanță fiind constatat și faptul că în prima instanță, în ședința de judecată din data de 27.04.2021, Gagauz Nicolai fiind asistat de avocat ales de către acesta, a răspuns în limba română precum că a primit rechizitoriul cu lista de drepturi și obligații, vorbește în limba română și că a făcut cunoștință cu materialele cauzei. Subsidiar, Colegiul penal constată că, argumentele recurentului cu privire la încălcarea dreptului la interpret sunt declarative. Or, acestea nu justifică prezența erorii de drept comise în cadrul procedurii precedente, care să cadă sub incidența noțiunii de viciu fundamental. Mai mult, esența criticilor aduse în recursul în anulare au constituit obiect al examinării în cadrul instanței de recurs, asupra cărora instanța s-a expus, motivându-și detaliat soluția potrivit pct. 5-5.1. al prezentei decizii. Colegiul penal menționează faptul că principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Roșca vs Republica Moldova nr. 6267/02, § 24, din 22 martie 2005; Mitropolia Basarabiei și Parohia Nașterea Maicii Domnului vs Republica Moldova, nr. 65637/10, din 11 01 octombrie 2019), iar potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Prin urmare, Colegiul penal constată, că hotărârea contestată nu este afectată de un careva viciu fundamental, fiind în conformitate cu prevederile legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. Așadar, Colegiul penal conchide că la examinarea prezentului recurs în anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la prezența unui viciu fundamental în cauză care ar afecta hotărârea irevocabilă, iar existența unei alte păreri a părții apărării asupra circumstanțelor cauzei și probatoriului administrat la dosar, nu poate servi temei pentru reexaminarea cazului. În atare circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Covaliov Vitali în numele condamnatului Gagauz Nicolai, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Gagauz Nicolai xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 01 decembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 12
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.