1ra-317/21 — art.264 al.3 CP

1ra-317/21 — art.264 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-317/22

1-18209013-01-1ra-02032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Pitel Anatolie în numele inculpatului Mitioglo Ivan,

împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021,

în cauza penală de învinuire a lui

Mitioglo Ivan xxxxx, născut la xxxxx, originar din or.

xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 19.12.2018 – 27.05.2019;

instanța de apel: 17.02.2020 – 10.11.2021;

instanța de recurs: 02.03.2022 – 08.11.2022.

Asupra motivelor recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

A C O N S T A T A T :

Mitioglo Ivan a fost recunoscut vinovat în baza art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal

și condamnat cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală - 3 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen - 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune - 3 ani.

S-a încasat din contul lui Mitioglo Ivan în beneficiul părții vătămate, Chiriac

Eugenia, prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei.

S-a încasat din contul lui Mitioglo Ivan în beneficiul Statului cheltuielile

judiciare pentru efectuarea expertizei, în sumă de 1 440 lei.

a săvârșit încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care duce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau

a sănătății în următoarele circumstanțe: La 10.08.2018, aproximativ ora 04:30

min. cet. Mitioglo Ivan, a.n. 1985, aflându-se la volanul autovehiculul tractor de

model „xxxxx”, cu numărul de înmatriculare xxxxx și semiremorca de model ’’x”

cu numărul de înmatriculare xxxxx, se deplasa pe traseul M3 din direcția loc.

Răzeni, r-nul Ialoveni, spre mun. Chișinău. În timpul deplasării conducătorul

auto, Mitioglo Ivan, nu a manifestat prudență sporită la trafic, n-a ținut

1

permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care

trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație

și a modalităților de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile pct.

45 a Regulamentului Circulației Rutiere (RCR), care prevede că: 1) conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea in conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră. 2) In cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, la fel a ignorat

prevederile pct. 34 lit. b) al Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) care prevede

că: în caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în funcțiune

avertizorul de avarie și, neschimbând banda de circulație, să reducă viteza și să

oprească, la fel, a ignorat prevederile pct. 47 alin. (2) lit.a) RCR, care indică că:

Limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sunt: pentru

camioane la care masa maximă autorizată depășește 3500 kg, precum și

autoturisme și camioane cu masa maximă autorizată ce nu depășește 3500 care

tractează o remorcă, este de 70km/h; pct. 10 alin.(l) lit.b) al RCR care stipulează,

că Persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute

cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a

conduce în siguranță vehiculul pe drum, și art. 22 din Legea nr. 131 din 07.06.07

„Privind siguranța traficului rutier", care în alin.(4) stipulează că; participanții la

trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluiența și

siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic în

apropiere de intrarea în loc. Trăisteni, s-a ciocnit cu automobilul de model ”xxxxx”

cu numerele de înmatriculare xxxxx, care staționa pe banda I a traseului M3, în

aceeași direcție.

În rezultatul impactului, cet. Chiriac Eugenia, care se afla pe locul

conducătorului automobilului ’’XXXX” cu numerele de înmatriculare TMU potrivit

raportului de expertiză judiciară nr. 201802D2332 din 05.11.2018, i-au fost

cauzate: traumă cranio - cerebrală manifestată prin contuzie cerebrală gravă,

hemoragie subarohnodiană, edem cerebral traumatic; traumă vertebro medulară

închisă manifestată prin contuzia regiunii cervicale a maduvei spinării, protruzie

de disc C6 - C7; traumă toracică manifestată prin fractura claviculei mea medie

pe dreapta, volet costal pe dreapta III, IV, V, fractura coastelor II, pe dreapta,

fractura corpului vertebral Th , contuzie pulmonară bilaterală, hemipareza pe

dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol

pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă.

Acțiunile inculpatului Mitioglo Ivan au fost încadrate juridic de către prima

instanță în baza art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal, după indicii calificativi – ”adică

încălcarea regulilor de securitate a circulației de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”.

în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul principal, Rusu Olesea, de către avocatul

Barbacar Anatolie în numele părții vătămate Chiriac Eugenia și de către avocatul

Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Mitioglo Ivan.

3.1. În apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău,

Oficiul principal, Rusu Olesea, s-a solicitat casarea parțială a sentinței primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

2

instanță, prin care, în conformitate cu art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal,

inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani.

În motivarea apelului, acuzare a menționat că pedeapsa stabilită

inculpatului Mitioglo Ivan pentru comiterea infracțiunii incriminate, este prea

blândă. Mai mult, acuzarea a considerat că aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal în privința inculpatului, contravine prevederilor art. 2 alin. (2), art. 75 alin.

(1) Cod penal. Astfel, prima instanță, prin aplicarea unei pedepse neprivative de

libertate, a diminuat acel factor de prevenire a comiterii unor asemenea

infracțiuni de către alte persoane sau chiar de către inculpatul Mitioglo Ivan. Or,

pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectare

condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea

condamnatului, cît și a altor persoane.

3.2. În apelul declarat de către avocatul Barbacar Anatolie în numele părții

vătămate Chiriac Eugenia s-a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie excluse prevederile art.

90 Cod penal și să fie admisă integral acțiunea civilă depusă.

În motivarea apelului, s-a invocat că inculpatul Mitioglo Ivan a avut un

comportament neglijent vis-a-vis de acțiunile sale, a refuzat de a–i compensa

benevol cheltuielile pentru tratament, a recuperării prejudiciului cauzat în urma

acțiunilor infracționale. Partea vătămată Chiriac Eugenia pînă în prezent se

deplasează cu dificultate, a pregătit setul de acte pentru a-i fi acordat grad de

invaliditate, i-au fost cauzate majore suferințe psihice, prejudiciul moral fiind

estimat la suma de 600 000 lei.

3.3. În apelul declarat de către avocatul Pavalatii Alexandru în numele

inculpatului Mitioglo Ivan s-a solicitat casarea parțială a sentinței primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod

penal, Mitioglo Ivan să nu fie privat de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În susținerea solicitărilor sale, apărarea a menționat că inculpatul nu are

antecedente penale, la evidența medicului narcolog/psihiatru nu se află, a

recunoscut vina și s-a căit sincer în cele comise, iar careva circumstanțe agravante

în privința sa, nu au fost reținute.

La fel, a indicat că inculpatul intenționează să recupereze prejudiciul

cauzat, însă la moment nu a fost posibil din motiv că discuțiile se duceau cu fiul

părții vătămate care dorea doar banii pe automobil.

În continuare a enunțat că inculpatul Mitioglo Ivan este angajat în calitate

de șofer de camion, permisul de conducere este unica sursă de existență, are doi

copii minori la întreținere, soția este în concediu de maternitate, circumstanțe

care la părerea apărării sunt de drept excepționale și permit aplicarea art. 79 Cod

penal.

2021 a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Pavalatii

Alexandru în numele inculpatului Mitioglo Ivan; au fost admise apelurile declarate

de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul principal, Rusu Olesea,

și de către avocatul Barbacar Anatolie în numele părții vătămate Chiriac Eugenia;

casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 27 mai 2019,

și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

după cum urmează: Lui Mitioglo Ivan, recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal i s-a stabilit o pedeapsă

de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

3

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În rest, sentința

a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de

acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței și utilității lor, a reținut indubitabil vina inculpatului

Mitioglo Ivan în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. a) Cod

penal.

În continuare, cu privire la solicitarea avocatului Pavalatii Alexandru de a-

i aplica inculpatului Mitioglo Ivan prevederile art. 79 Cod penal, instanța de apel

a enunțat că, la caz, aceste prevederi legale sunt inaplicabile, din motiv că careva

circumstanțe atenuante excepționale nu au fost constatate, iar argumentele

invocate în apel, îi permit inculpatului Mitioglo Ivan de a duce un mod de viață

decent și de a-și cîștiga existența și prin alte genuri de muncă ce nu necesită

permis de conducere.

Cât privește numirea tipului și măsurii de pedeapsă stabilită inculpatului

Mitioglo Ivan, instanța de apel a reiterat că prima instanță nu a aplicat

corespunzător prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal, considerent din

care apelul acuzatorului de stat și al avocatului în numele părții vătămate,

urmează a fi admis în această parte.

Așadar, ținând cont de prevederile Legii nominalizate, de recunoașterea

vinovăției de către inculpat, de judecarea cauzei în baza probelor administrate la

faza urmării penale, precum și de faptul că Mitioglo Ivan a avut un comportament

indiferent după comiterea infracțiunii, nu a acordat nici un ajutor material părții

vătămate Chiriac Eugenia, instanța de apel a reținut că prima instanță

neîntemeiat și nejustificat a considerat rezonabil de aplicat în privința lui Mitioglo

Ivan prevederile art. 90 Cod penal, și anume, suspendarea executării pedepsei cu

închisoarea pe un termen de probațiune de 3 ani.

Referitor la solicitarea avocatului Barbacar Anatolie în numele părții

vătămate Chiriac Eugenia, privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 600

000 lei, instanța de apel a reținut că din cererea de apel rezultă doar faptul că

părții vătămate Chiriac Eugenia i-a fost cauzat un prejudiciu moral, însă, careva

probe certe și pertinente care ar permite instanței evaluarea/stabilirea sumei

exacte a despăgubirilor, nu au fost prezentate. Astfel, instanța de apel a

considerat justă concluzia primei instanțe de admitere parțială a solicitării părții

vătămate privind recuperarea prejudiciului moral, cu dispunerea încasării de la

inculpatul Mitioglo Ivan în beneficiul lui Chiriac Eugenia a prejudiciului moral

rezultat în urma săvîrșirii infracțiunii în sumă de 100 000 lei, care reprezintă o

justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit de către ultima.

ordinar de către avocatul Pitel Anatolie în numele inculpatului Mitioglo Ivan, prin

care, invocându-se temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

Întru fundamentarea solicitărilor înaintate, apărarea a menționat că instanța

de apel, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă privativă de libertate, a ignorat

faptul că cauza a fost examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire

penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul

a colaborat activ cu organul de urmărire penală întru elucidarea tuturor

circumstanțelor, a manifestat căință activă, precum și că lipsesc circumstanțele

agravante.

4

Cât privește argumentul instanței de apel precum că inculpatul a avut un

comportament indiferent după comiterea infracțiunii și nu a acordat nici un ajutor

material părții vătămate, recurentul a indicat că inculpatul a încercat de

nenumărate ori să-i restituie părții vătămate prejudiciul moral în sumă de 100

000 lei, însă ultima nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova, mai mult, partea

vătămată pretindea la suma de 600 000 lei în calitate de prejudiciu moral.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că

soluția instanței de apel, referitor la categoria și mărimea pedepsei stabilite

inculpatului corespunde prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal și art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, fiind argumentată suficient prin prisma

principiilor și criteriilor de individualizare a pedepsei. În consecință, consideră că

pedeapsa aplicată este una echitabilă.

penal lărgit ajunge la concluzia admiterii acestuia, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest

articol.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și

numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, casează parțial hotărârea

atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează

situația condamnatului.

Subsidiar, prevederile art. art. 410 alin. (1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct.

8), 419 Cod de procedură penală, stipulează că instanța de apel, judecând apelul,

este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar rejudecarea

cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în prima instanță. Decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției respective.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă că

apărarea a indicat drept temei pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, în cazurile când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței. Însă, în esență, din conținutul recursului ordinar declarat,

rezultă că recurentul critică decizia instanței de apel privitor la excluderea

aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, din

considerentul că concluzia instanței de apel, în această parte, este greșită,

întrucât în speță sunt prezente circumstanțe care denotă raționalitatea dispunerii

suspendării executării pedepsei cu închisoare.

Analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele recursului

declarat și circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

5

apel la stabilirea modului de executarea a pedepsei aplicate inculpatului Mitioglo

Ivan, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 75 Cod penal, care

prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

În acest sens, instanța de recurs ordinar remarcă că, criteriile generale de

individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii, prevăzute de Codul penal,

de care instanța de judecată trebuie să țină seama la stabilirea felului, duratei ori

a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.

Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că persoanei declarate vinovate

trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în

baza căreia persoana a fost condamnată.

Subsecvent, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții

Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care nu

sunt careva impedimente.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților,

cât și din partea altor persoane.

Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul penal lărgit statuează

că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții

ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane.

Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege,

fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu

este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Potrivit dispozițiilor art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei

cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța

de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va

ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea

poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune.

În acest sens, Colegiul penal lărgit amintește că raționamentul de aplicare

a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul

acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a

infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul

își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi:

conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul

6

infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul

procesului.

Față de considerentele enunțate, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța

de apel la individualizarea pedepsei inculpatului nu a ținut cont în măsură

deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei și de toate

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

Așa fiind, instanța de recurs ordinar conchide că deși instanța de apel

întemeiat a stabilit că inculpatului Mitioglo Ivan urmează a-i fi aplicată pedeapsa

închisorii, reținând în acest sens că fapta prejudiciabilă face parte din infracțiunile

în domeniul transportului, care la momentul actual prezintă un pericol sporit în

Republica Moldova, deoarece un număr major de accidente rutiere se comit ca

urmare a conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate. Totuși, ținând

cont de circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea, precum și de

personalitatea inculpatului care a solicitat examinarea cauzei în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a colaborat activ cu organul de

urmărire penală, are la întreținere doi copii minori, s-a căit de cele comise, se

caracterizează pozitiv la locul de trai (f. d. 88, Vol. I), la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află, a comis o infracțiune pentru prima dată, prezența

circumstanțelor atenuante și lipsa celor agravante, Colegiul penal lărgit conchide

că în prezenta speță scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea reală a

acesteia, deoarece din materialele dosarului rezultă că inculpatul a manifestat

suficientă responsabilitate și regret, conștientizând asupra celor săvârșite.

Întru fundamentarea expunerilor sale, instanța de recurs remarcă, că

potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal infracțiunea comisă de inculpat prevăzută la

art. 264 alin. (3) Cod penal, face parte din categoria celor grave, săvârșită din

imprudență, fapt ce permite aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în speță.

Concomitent, Colegiul penal lărgit reiterează că potrivit materialelor cauzei

penale, prin cererea din 26 mai 2022 (f. d. 120, Vol. II), înaintată de către avocatul

Pitel Anatolie în numele inculpatului Mitioglo Ivan s-a solicitat anexarea la propria

cerere de recurs din 13 ianuarie 2022 a copiei tranzacției de împăcare din 25 mai

2022 încheiate între inculpatul Mitioglo Ivan și partea vătămată, Chiriac Eugenia

(f. d. 121, Vol. II). Potrivit tranzacției de împăcare vizate, în scopul soluționării

laturii civile pe cale amiabilă de stingere a obligațiilor pecuniare, s-a convenit ca

inculpatul Mitioglo Ivan să-i achite părții vătămate, Chiriac Eugenia, în cinci

tranșe a câte 30 000 lei, în total, suma de 150 000 lei. În rezultatul semnării

prezentei tranzacții, partea vătămată sau reprezentantul acesteia s-a obligat să

retragă recursul declarat la Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei

Colegiului penala al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021. Or, prin

încheierea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 01 iunie 2022 a fost

încetată procedura de judecare a recursului ordinar declarat de către avocatul

Barbacar Anatolie în numele părții vătămate Chiriac Eugenia (f.d. 124-127, Vol.

II).

În contextul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit concluzionează că

odată cu încheierea tranzacției de împăcare din 25 mai 2022 între inculpatul

Mitioglo Ivan și partea vătămată, Chiriac Eugenia, ce a avut drept urmare

retragerea recursului ordinar declarat de către avocatul Barbacar Anatolie în

numele părții vătămate Chiriac Eugenia, ultima nu mai are careva pretenții

materiale față de inculpat, fapt ce favorizează aplicarea, la caz, a prevederilor art.

90 Cod penal.

În viziunea instanței de recurs ordinar, conglomeratul împrejurărilor

evidențiate permit a concluziona că în speță este rațional de a stabili inculpatului

o pedeapsă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată

7

a executării pedepsei pe un termen de probă, or, nu au fost identificate careva

impedimente pentru aplicarea acestor prevederi, fiind cert că scopul legii penale

poate fi realizat și fără executarea reală a pedepsei închisorii.

În astfel de condiții, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiul la care se

referă recurentul, este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept,

fapt ce determină necesitatea admiterii recursului, casarea deciziei instanței de

apel, în partea modului de executare a pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această

parte și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în temeiul art. 90 Cod penal, să

se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, stabilită

inculpatului Mitioglo Ivan, pentru o perioadă de probațiune de 3 ani. În rest,

dispozițiile hotărârii contestate, urmând a fi menținute.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Pitel Anatolie în

numele inculpatului Mitioglo Ivan.

Se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Mitioglo Ivan xxxxx, în latura

penală, în partea modului de executare a pedepsei, cu rejudecarea cauzei în

această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

Mitioglo Ivan xxxxx se consideră condamnat în baza art. 264 alin. (3), lit. a)

Cod penal, la pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei)

ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii, stabilită lui Mitioglo Ivan xxxxx, pentru o perioadă

de probațiune de 3 (trei) ani.

Mitioglo Ivan xxxxx urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința

acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau dacă nu

execută pedeapsa cu închisoare în baza altor hotărâri judecătorești.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8