1ra-753/2023 — art. 183 alin. 2 CP

1ra-753/2023 — art. 183 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-753/2023

1-21126877-01-1ra-16052023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Ion Guzun

judecători Boris Talpă

Anatolie Țurcan

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2022 de către

avocatul Bria Constantin, în numele inculpatului

Cerneavschi Vladimir XXXXX, născut la

XXXXX, originar din r. XXXXX, s. XXXXX și

domiciliat în mun. XXXXX, str. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.08.2021 – 30.11.2021;

Instanța de apel: 20.12.2021 – 21.12.2022;

Instanța de recurs: 16.05.2023 – 27.06.2023.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

Penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

2021, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art. 3641

Cod de procedură penală, Cerneavschi Vladimir a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 183 alin. (2) Cod Penal la de 2 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita activități în domeniul construcției pe un termen de 1 an.

În conformitate cu art. 90 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicată lui Cerneavschi Vladimir pe o perioadă de probațiune de

2 ani și nu va fi executată dacă condamnatul în perioada de probațiune nu va săvârși o

nouă infracțiune și va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, totodată, obligându-l pe

Cerneavschi Vladimir să nu-și schimbe domiciliul, fără consimțământul organului

competent.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul succesorului părții

vătămate, Moscovciuc Eugenia, avocatul Kovali Vladimir în partea încasării

prejudiciului moral și s-a dispus încasarea de la Cerneavschi Vladimir în folosul lui

Moscovciuc Eugenia suma de 150 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de reprezentantul succesorului

părții vătămate, Moscovciuc Eugenia, avocatul Kovali Vladimir în partea încasării

indemnizației unice, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța în ordinea procedurii civile.

1

S-a dispus încasarea de la Cerneavschi Vladimir în folosul statului cheltuielile

judiciare în sumă de 16 258 lei

Vladimir, exercitând în baza ordinului cu privire la angajare nr. XXXXX din

05.09.2019, semnat de către directorul ÎM „XXXXX" SRL, c/f XXXXX, Andrei

Cavcaliuc, funcția de maistru în construcție, fiind numit prin ordinul nr. 18-D/19 din

05.09.2019, responsabil de efectuarea lucrărilor de construcție și asigurarea realizării

lor la nivelul de calitate corespunzător prevederilor Legii nr. 721 din 02.02.1996

„privind calitatea în construcții", la obiectul din mun. Chișinău, str. Bucovinei 7, fiind

în baza acestui ordin, conform prevederilor art. 124 din Codul Penal, persoană care

gestionează o organizație comercială, adică căreia, în organizația indicată sau într-o

subdiviziune a acesteia, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin numire, alegere

sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice,

exprimate în angajamentul, conform art. 11 din Legea nr. 186 din 10.07.2008

„securității și sănătății în muncă", pentru a se ocupa de activitățile de protecție și

prevenire a riscurilor profesionale din unitate (locul de muncă), fapt confirmat și prin

certificatul de calificare profesională nr. 04313 din 06.09.2019, prin care s-a constatat

că, Cerneavschi Vladimir a frecventat cursul de instruire în domeniul securității și

sănătății în muncă, corespunzător nivelului unu de pregătire, cu durata de 8 ore și a

susținut examenul de certificare a competențelor profesionale la data de 06.09.2019,

revenindu-i conform art. 9 alin. (2) din Codul muncii și pct. 9 lit. a), d1), f), h) și î)

din contractul individual de muncă nr. 17/19 din 05.09.2019, sarcina să-și

îndeplinească conștiincios obligațiile de muncă prevăzute de contractul individual de

muncă, să respecte disciplina muncii, să respecte cerințele de protecție și igienă a

muncii, să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre orice

situație care prezintă pericol pentru viața și sănătatea oamenilor sau pentru

integritatea patrimoniului angajatorului, să îndeplinească alte obligații prevăzute de

legislația în vigoare, de contractul colectiv de muncă și de convențiile colective,

contrar ordinului nr. 18-D/19 din 05.09.2019, potrivit căruia era obligat să asigure

salariaților din subordine dreptul la un loc de muncă, în condițiile prevăzute de

standardele de stat privind organizarea, protecția și igiena muncii, de contractul

colectiv de muncă și convențiile colective, la informare deplină și veridică despre

condițiile de muncă și cerințele față de protecția și igiena muncii la locul de muncă,

dar având și obligația să asigure salariaților condițiile de muncă corespunzătoare

cerințelor de protecție și igienă a muncii și să asigure salariații cu utilaj, instrumente,

documentație tehnică și alte mijloace necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de

muncă, contrar prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 186-XVI din

10.07.2008 și anume, art.9 alin.(1), potrivit căruia „angajatorul este obligat să asigure

securitatea și sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele ce țin de activitatea

desfășurată", art.10 alin.(1), potrivit căruia, „în cadrul responsabilităților sale,

angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protecția securității și sănătății

lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării și

instruirii, precum și pentru asigurarea organizării și a mijloacelor necesare", contrar

prevederilor alin.(4) lit.a) și b) al aceluiași articol, potrivit cărora, „fără a aduce

atingere celorlalte dispoziții ale prezentei legi și ținând seama de natura activităților

2

din unitate, angajatorul este obligat să evalueze riscurile profesionale, în special la

alegerea echipamentelor de lucru, a substanțelor sau a preparatelor chimice utilizate,

precum și la amenajarea locurilor de muncă și să asigure, ulterior evaluării prevăzute

la lit.a) și în funcție de necesități, aplicarea de către angajator a măsurilor de

prevenire, precum și a metodelor de producție și de lucru care să ducă la

îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și să fie

integrate în toate activitățile unității respective și la toate nivelurile ierarhice", contrar

art.13 lit.a) și b), potrivit cărora, „Angajatorul are și alte obligații și anume, să fie în

posesia unei evaluări a riscurilor profesionale, inclusiv a celor referitoare la grupurile

sensibile la riscuri specifice, să decidă care sunt măsurile de protecție ce urmează a fi

luate și, în caz de necesitate, care este echipamentul de protecție ce poate fi utilizat",

contrar prevederilor art.13 lit.k), potrivit căruia, „angajatorul este obligat să asigure

informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor

profesionale la care aceasta ar putea fi expusă la locul de muncă, precum și asupra

măsurilor de protecție și prevenire necesare", contrar prevederilor art.14 alin.(1) lit.a),

potrivit căruia, „angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca

lucrătorii și/sau reprezentanții acestora din unitate să primească toate informațiile

necesare privind riscurile profesionale, precum și activitățile și măsurile de protecție

și prevenire atât la nivelul unității, în general, cât și la nivelul fiecărui tip de post de

lucru și/sau de funcție, în particular" și contrar prevederilor art.17 alin.(1) lit.a) și b),

potrivit cărora, „angajatorul trebuie să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să

primească o instruire suficientă, adecvată, teoretică și practică în domeniul securității

și sănătății în muncă, în special sub formă de informații, instrucțiuni și/sau lecții la

angajare, care include instruirea introductiv-generală și instruirea la locul de muncă și

în cazul schimbării locului de muncă, transferului sau permutării", contrar

sbpct.5),7),8),9) ale pct.4 din Regulamentul privind modul de organizare a

activităților de protecție a lucrărilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor

profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.95 din 05.02.2009, potrivit cărora,

„activitățile de protecție și prevenire desfășurate în cadrul unității prin modalitățile

prevăzute la punctul 3 din prezentul Regulament sunt următoarele: asigurarea unității

cu materialele necesare informării și instruirii lucrătorilor în domeniul securității și

sănătății în muncă: cărți, broșuri, ghiduri, afișe, filme etc., elaborarea instrucțiunilor

de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților

desfășurate și ale locurilor de muncă/posturilor de lucru, asigurarea fiecărui lucrător

cu instrucțiuni de securitate și sănătate în muncă, inclusiv cu instrucțiuni privind

acordarea primului ajutor în caz de accidentare în muncă, asigurarea informării și

instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă", contrar

prevederilor pct.50-53, potrivit cărora „instruirea lucrătorilor în domeniul securității

și sănătății în muncă cuprinde următoarele faze: 1) instruirea la angajare: a) instruirea

introductiv-generală; b) instruirea la locul de muncă; 2) instruirea periodică.. .fiecare

angajator are obligația să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri

adecvate.. .durata fiecărei faze de instruire depinde de specificul activității economice

și de riscurile profesionale, precum și de activitățile de protecție și prevenire la

nivelul unității, care va fi nu mai mică de 1 oră.... rezultatul instruirii lucrătorilor în

domeniul securității și sănătății în muncă se consemnează, în mod obligatoriu, în Fișa

personală de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, conform anexei

3

nr.5 la prezentul Regulament, care se va păstra de către conducătorul locului de

muncă", contrar pct.81 din același act normativ potrivit căruia, „la constatarea stării

de pericol grav și imediat de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de

securitate: oprirea echipamentului de lucru și/sau activității, evacuarea lucrătorilor

din zona periculoasă, anunțarea serviciilor specializate, anunțarea conducătorilor

ierarhic superiori, eliminarea cauzelor care au condus la apariția stării de pericol grav

și imediat" și contrar pct.118 și pct.119 din Hotărârea Guvernului nr.80 din

09.02.2012 privind cerințele minime de Securitate și sănătate pentru șantierele

temporare sau mobile, potrivit cărora, „căderile de la înălțime trebuie să fie prevenite

cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de protecție solide,

suficient de înalte și având cel puțin o bordură, o mână curentă și protecție

intermediară, sau cu un mijloc alternativ echivalent. Lucrările la înălțime nu pot fi

efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor de muncă corespunzătoare

sau cu ajutorul echipamentelor de protecție colectivă, cum sânt balustradele,

platformele ori plasele de prindere", fără un instructaj minim de actualizare a

cunoștințelor în domeniul sănătății și igienei în muncă, inclusiv fără o evaluare a

riscului persistent de cădere de la înălțime, fără o amenajare și dotare din punct de

vedere tehnic și organizatoric corespunzător a locului de muncă, astfel încât să

prevină căderea de la înălțime a lucrătorilor, a admis inițierea și purcederea efectuării

lucrărilor de șlefuire a pereților la înălțime pe șantierul de construcție de pe str.

Bucovinei nr. 7, mun. Chișinău, de către chituitorul Moscovciuc Oleg, angajat în

funcția dată în baza contractului individual de muncă nr. XXXXX din 02.09.2019.

Urmare a inacțiunilor enumerate, constatate și prin conținutul Raportului de

expertiză judiciară nr. 851-853 din 20.07.2021, întocmit de către Centrul Național de

Expertize Judiciare din cadrul Ministerului Justiției, potrivit căruia, „La data de

13.09.2019, organizarea și desfășurarea procesului tehnologic de executare a

lucrărilor de șlefuire a peretelui pe șantierul de construcție a blocului de pe str.

XXXXX, nr. X, mun. XXXXX, efectuate de angajatul Î.M. „XXXXX S.R.L,

chituitorul Moscovciuc Oleg, nu corespund normelor tehnice de protecție a muncii la

efectuarea lucrărilor la înălțime; La data de 13.09.2019, locul de muncă unde s-au

efectuat lucrările de șlefuire a peretelui pe șantierul de construcție a blocului de pe

str. XXXXX, nr. x, mun. XXXXX, nu a fost amenajate și dotate din punct de vedere

tehnic și organizatoric, astfel încât să prevină căderea de la înălțime a lucrătorilor,

prin ce de către persoanele cu funcții de răspundere, conducătorul locului de muncă și

conducătorul de lucrări, nu s-au respectat cerințele prevăzute de pct. 118 și pct. 119 al

Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 80 din 09.02.2012 privind cerințele

minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile; La data

producerii accidentului de muncă din 13.09.2019 nu s-au respectat: (a) De către

conducătorul locului de muncă și conducătorul de lucrări: cerințele prevăzute de

pct.118 și pct.119 a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.80 din 09.02.2012

privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau

mobile și cerințele prevăzute de art.9 alin.(1) și art.13 lit.b) capitolul III al Legii

Nr.186 din 10.07.2008 securității și sănătății în muncă. Între nerespectările cerințelor

normelor securității, muncii, menționate în concluzia nr.6 și producerea accidentului

de muncă din 13.09.2019, există legătură de cauzalitate directă; Eliminarea sau

reducerea riscului de accidentare al accidentului de muncă mortal, suferit la data de

4

13.09.2019 de angajatul Î.M. „XXXXX" S.R.L, chituitorul Moscovciuc Oleg, putea fi

prevăzută prin amenajarea și dotarea din punct de vedere tehnic și organizatoric

corespunzătoare a locului de muncă, astfel încât să prevină căderea de la înălțime a

lucrătorilor; Din persoanele cu funcții de răspundere din cadrul Î.M. „XXXXX"

S.R.L. responsabile de îndeplinirea cerințelor regulamentelor de securitate a muncii și

de producerea accidentului de muncă mortal, suferit la data de 13.09.2019 de

angajatul Î.M. „XXXXX" S.R.L, chituitorul Moscovciuc sunt: conducătorul locului

de muncă și conducătorul de lucrări (angajatorul)", la 13.09.2019, aproximativ la ora

08:50 min., salariatul Moscovciuc Oleg, în timp ce se afla la locul de muncă, pe

adresa mun. XXXXX, str. XXXXX și efectua lucrări de șlefuire a pereților la nivelul

4 al construcției, cu un aparat electric care nu se afla la balanța Î.M. „XXXXX"

S.R.L., neavând cunoștințele speciale de utilizare a acestuia în procesul tehnologic de

efectuare a lucrărilor de construcție la înălțime și în lipsa echipamentului individual

de protecție, precum și urmare a neasigurării locului de muncă cu balustrade de

protecție solide, suficient de înalte și având cel puțin o bordură, o mână curentă și

protecție intermediară, sau cu un mijloc alternativ echivalent, a căzut în gol de la

înălțimea de aproximativ 10 m.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201902C2006 din

30.12.2019, s-a stabilit că, „decesul lui Moscovciuc Oleg, a.n. XXXXX, a survenit, cu

mai mult de 24 ore de la momentul examinării medico-legale (14.09.2019 ora 11.25)

în rezultatul hemoragiilor intracerebrale și trunchiul cerebral ca consecință a traumei

cranio-cerebrale deschise. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat

următoarele leziuni corporale: excoriație în regiunea capului, revărsate sanguine în

țesuturile moi pericraniene, revărsate sanguine în mușchii temporali bilateral, fractura

oaselor bolții și bazei craniului, sânge în ventriculii cerebrali, revărsate sanguine

intracerebrale și trunchiul cerebral, excoriații la nivelul trunchiului, fractura sternului,

fractura claviculei drepte, fracturi costale dreapta cu revărsate sanguine în țesuturile

moi adiacente fracturilor, contuzia pulmonilor, revărsate sanguine retroperitoniale pe

dreapta, echimoză, excoriații la nivelul membrelor superioare și inferioare - leziuni

corporale, ce au fost produse intravital, în aceeași perioadă de timp, sau într-o

perioadă scurtă de timp unele față de altele, prin acțiunea traumatică a unui corp (-uri)

contondent (-e) dur(-e) sau la lovirea de un asemenea corp (uri), posibil în timpul și

circumstanțele indicate, au legătură cauzală directă cu survenirea decesului și în

comun se califică ca vătămare corporală gravă".

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Cerneavschi Vladimir în baza

art. 183 alin. (2) Cod penal - încălcarea de către o persoană care gestionează o

organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală a tehnicii securității, a

igienei industriale sau a altor reguli de protecție a muncii, dacă această încălcare a

provocat din imprudență decesul unei persoane.

interesele succesorului victimei Moscovciuc Eugenia prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care acțiunea civilă în partea prejudiciului moral să fie

admisă integral.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

5

- cel mai important criteriu de stabilire a cuantumului compensației pecuniare

este gravitatea prejudiciului moral pentru persoana vătămată. Stabilirea gravității

prejudiciului semnifică acordarea unei despăgubiri substanțiale, care să reflecte, pe de

o parte, acest prejudiciu și, pe de altă parte, să reprezinte o posibilitate concretă de

atenuare a suferințelor îndurate de persoana vătămată. Un alt criteriu pentru stabilirea

cuantumului despăgubirilor destinat compensării prejudiciului moral este criteriul

echității. Acest criteriu presupune că cuantumul despăgubirilor destinate reparării

prejudiciului moral trebuie să fie just, echitabil și nu exagerat;

- aprecierea corectă a despăgubirilor material destinate compensării prejudiciului

moral cauzat prin infracțiune rămâne a fi dificilă, chiar mai dificilă decât luare în sine

a hotărârii de a acorda despăgubiri bănești, deoarece instanțele de judecată trebuie să

țină cont de faptul că sumele de bani pe care le acordă cu titlu de prejudiciu moral să

aibă efecte compensatorii, aceste sume nu trebuie să fie excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificate pentru persoanele vătămate, sumele de bani

acordate trebuie să poată fi calificate numai ca despăgubiri. De ceea, de cele mai

multe ori, drept premisă și garanție în acest sens sunt calitățile personale și

profesionale ale judecătorilor, care au sarcina de a aprecia impactul prejudiciului

moral în viața personală și socială a persoanei vătămate;

- în speță, instanța de judecată a subapreciat suferințele, durerile prin care au

trecut și trec părinții în etate care au pierdut un copil în vârstă de 33 ani și care au

pierdut și speranța la viață și la siguranța bătrâneții.

decembrie 2022, a fost admis apelul declarat, casată sentința parțial și pronunță o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță:

Acțiunea civilă înaintată de avocatul Vladimir Kovali în interesele succesorului

victimei Moscovciuc Eugenia, privind încasarea prejudiciului moral în mărime de

500 000 lei, s-a admis parțial și s-a încasat de la Cerneavschi Vladimir în beneficiul

lui Moscovciuc Eugenia suma de 250 000 (două sute cincizeci mii) lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

În rest, dispozițiile sentinței s-au menținut.

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

reținute în sarcina inculpatului Cerneavschi Vladimir încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 183 alin. (2) Cod Penal - încălcarea de către o

persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație

nestatală a tehnicii securității, a igienei industriale sau a altor reguli de protecție a

muncii, dacă această încălcare a provocat din imprudență decesul unei persoane.

În cadrul cercetării judecătorești, reprezentantul succesorului părții vătămate,

Moscovciuc Eugenia, avocatul Kovali Vladimir a înaintat o acțiune civilă prin care a

solicitat încasarea de la inculpatul Cerneavschi Vladimir în beneficiul succesorului

părții vătămate Moscovciuc Eugenia a indemnizației unice în mărime de 202 275 lei

și a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei.

La acest capitol instanța de apel a reținut că, potrivit art. 2036 alin. (1) Cod

Civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce

6

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute

de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin plata de despăgubiri.

Potrivit art. 2037 alin. (1) Cod Civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că, despăgubirile pentru daune morale

se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se

stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. Prin urmare, o dată cu stabilirea

vinovăției inculpatului cu certitudine s-a stabilit faptul că părțile civile au avut de

suferit ca urmare a faptelor infracționale îndreptate împotriva lor.

La determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat

să ia în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor

psihice sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective care certifică acest fapt,

îndeosebi: - importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor

(viața, sănătatea, libertatea, inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial,

onoarea, demnitatea și reputația profesională etc.); - nivelul (gradul) suportării de

către persoana vătămată a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate,

pricinuirea vătămării corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor), pierderea sau

limitarea capacității de muncă etc.); - felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei

care a cauzat prejudiciul, în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este

necesară prezența ei. Instanțele judecătorești, la determinarea mărimii prejudiciului

moral în echivalent bănesc, sînt în drept să ia în considerație și alte circumstanțe

probatoare prin actele pricinii, în particular, situația familială și materială a persoanei

care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părții vătămate.

Instanța de apel a notat că, repararea prejudiciului moral reprezintă satisfacții

echitabile destinate a compensa material suferințele fizice ale părții vătămate, ca

urmare a acțiunilor infracționale ale făptuitorului. Cu referire la cuantumul

prejudiciului moral solicitat, acesta nu este supus unor criterii legale prestabilite, ci

determinarea lui în concret este lăsată la libera apreciere a instanței de judecată.

Totodată s-a reținut că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui

prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii: consecințele negative suferite de

cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care

au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele

vătămări, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială,

având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o

reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără justă

cauză.

În absența unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă

a prejudiciului moral, acesta se stabilește în raport cu consecințele negative suferite

de persoană, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori,

intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost

afectată situația familială, profesională și socială. În cuantificarea prejudiciului moral

aceste condiții sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă

7

corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs reclamantului, astfel încât să nu

se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Criteriul general evocat în jurisprudența CEDO constă în aceea că, despăgubirile

trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă

reputației, având în vedere totodată gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite,

intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. În situația daunelor morale, datorită

naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă,

întinderea despăgubirilor realizându-se prin apreciere raportată la elementele de fapt.

Instanța de apel a reținut că, prin acțiunea civilă înaintată de reprezentantul

succesorului părții vătămate, Moscovciuc Eugenia, avocatul Kovali Vladimir s-a

solicitat încasarea de la inculpatul Cerneavschi Vladimir în beneficiul succesorului

părții vătămate Moscovciuc Eugenia a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei.

În acest sens, instanța de apel reține că, acțiunile infracționale comise de

inculpatul Cerneavschi Vladimir și anume încălcarea de către o persoană care

gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală a

tehnicii securității, a igienei industriale sau a altor reguli de protecție a muncii, au

provocat din imprudență decesul victimei Moscovciuc Oleg.

Tot în acest context, instanța de apel reține că, victima Moscovciuc Oleg a fost

fiul reclamantei, acesteia fiindu-i pricinuite suferințe psihice incomensurabile, dictate

de pierderea fiului Moscovciuc Oleg.

Așadar, cu referire la prejudiciul moral solicitat de către succesorul legal al

părții vătămate Moscovciuc Eugenia, instanța de apel a reținut că, victima a fost fiul

reclamantei, că într-adevăr suferințele psihice cauzate în urma pierderii unui copil

sunt incomensurabile, orice sumă de bani neputând duce la refacerea integrală a stării

psihice și stării de existență generală a reclamantei, în forma existentă până la

evenimentele din 13 septembrie 2019.

În acest sens, instanța de apel apreciat că suma stabilită de instanța de fond în

cuantum de 150 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral nu este echitabilă, deoarece

instanța de fond nu a evaluat în deplină măsură consecințele negative suferite de

reclamanta în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura

în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute

consecințele comiterii acestei infracțiuni, măsura în care i-a fost afectată situația

familială, profesională și socială.

Astfel, instanța de apel a constatat că, în urma acțiunilor infracționale ale

inculpatului Cerneavschi Vladimir succesorului legal al părții vătămate Moscovciuc

Eugenia i-au fost create suferințe psihice incomensurabile, dânsa fiind mama victimei

Moscovciuc Oleg, respectiv, suferințele psihice cauzate succesorului legal al părții

vătămate nu pot fi cuantificate, orice sumă de bani neputând duce la refacerea

integrală a integrității fizice și psihice a acesteia.

Din aceste considerente, instanța de apel considerat că, stabilirea cuantumului

prejudiciului moral în mărime de 250 000 lei este una justă și echitabilă, ca urmare a

evenimentelor care au produs suferințe psihice incomensurabile și care în esență sunt

de natură perpetuă, iar pretențiile reclamantei privind încasarea prejudiciului moral în

sumă de 500 000 lei, ca fiind excesiv de mare, luându-se în considerare și de vârsta,

poziția socială și economică a inculpatului.

8

Constantin în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În susținerea recursului indică că:

- instanța de apel nu a prezentat nici un argument suplimentar constatărilor din

sentință, ce ar justifica casarea acesteia. Mai mult, se constată că argumentele aduse

de către prima instanță la soluționarea acțiunii civile în partea reparării prejudiciului

moral cauzat prin infracțiune, sunt mult mai desfășurate, fiind bazate pe criterii

neluate în considerare de către însăși instanța de apel;

- prin decizia instanței de apel, inculpatului Cerneavschi Vladimir i-a fost lezat

în mod substanțial dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CoEDO, în

particular sub aspectul încălcării dreptului ultimei de a dispune de o hotărâre motivată

în privința sa;

- suma de 150 000 lei, dispusă prin sentință de a fi încasată de la Cerneavschi

Vladimir în beneficiul lui Moscovciuc Eugenia, este corespunzătoare practicii

judiciare însăși a Curții Supreme de Justiție la judecarea cauzelor în baza art. 183

alin. (2) Cod penal.

solicită dispunerea inadmisibilității acestuia ca vădit neîntemeiat, considerând că

suma 250000,00 lei încasată de la inculpat în folosul succesorului victimei

Moscovciuc Eugenia, cu titlu de prejudiciu moral, este unul justificat în conformitate

cu prevederile art. 2036 și 2037 Cod Civil.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs dispozițiile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul

nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatului, invocând doar dezacordul

cu cuantumul despăgubirii pentru prejudiciului moral cauzat succesorului părții

vătămate și stabilit de către instanța de judecată, din care motiv va fi supusă

verificării hotărârea judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile în partea

stabilirii prejudiciului moral.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate de

recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

9

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Cu referire la prejudiciul moral încasat în beneficiul succesorului victimei,

Colegiul reține că legiuitorul a acordat prerogative instanței de judecată de a aprecia

și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi încasat. Or, art. 2037 alin.

(1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, expres prevede

că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care

compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Ținând cont de aceste

împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu

se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs menționează că

despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin

faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În subsidiar, instanța de recurs conchide că, pronunțându-se asupra cerințelor de

încasare a prejudiciului moral, instanța de apel a ținut cont pe deplin de faptul că la

determinarea cuantumului prejudiciului moral cauzat prin infracțiune se ia obligatoriu

în considerație principiul general al echității și faptul că suma nu trebuie să fie vădit

disproporționată cu sumele acordate în spețe similare.

Mai mult suma de 250 000 lei dispusă spre încasare din contul inculpatului nu

este exorbitantă, nefiind în contradicție cu art. 41 CoEDO și prin ea nu se urmărește

scopul îmbogățirii ilicite, or succesorul legal al părții vătămate Moscovciuc Eugenia

și-a pierdut un fiu în urma acțiunilor infracționale ale lui Ceranevschi Vladimir și

această pierdere este perpetuă și iremediabilă.

Despre faptul că, hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, Colegiul reiterează despre statuările Curții Europene referitoare la

exigențele de motivare a unei hotărâri judecătorești, apreciate în coroborare cu

echitatea procesului în general, unde Curtea a evidențiat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a proceda la o

examinare corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor din dosar, care

urmează a fi luate în considerație într-un mod adecvat. Totuși, deși art. 6 § 1 obligă

instanțele de a prezenta motive în susținerea hotărârilor sale, norma nu poate fi

înțeleasă întru a obliga să fie adus un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se

vedea Van de Hurk v. the Netherlands, 19 April 1994, §§ 59 și 61, Series A no. 288,

și Burg and Others v. France (dec.), ECHR 2003-II). Extinderea obligației de a

motiva poate depinde în special de natura deciziei și urmează a fi apreciată în lumina

circumstanțelor fiecărei spețe în parte (a se vedea Ruiz Torija v. Spain and Hiro

Balani v. Spain, hotărîri din 9 decembrie 1994, § 29 și § 27, respectiv, Series A nos.

303-A și 303-B, respectiv, și Helle vs. Finland, 19 decembrie 1997, Reports 1997

VIII, § 55).

Respectiv, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare

argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică această obligație de a

prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei.

Prin urmare, din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că

instanța a motivat prin mai multe argumente soluționarea acțiunii civile înainte.

10

Având în vedere cele expuse, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în decizia sa lipsesc, iar

motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări

inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiali supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezenta erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat decizia atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar

recursul declarat urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bria Constantin, în

numele inculpatului Cerneavschi Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2022, în cauza penală privindu-l pe

Cerneavschi Vladimir XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă și pronunțată integral la 27 iulie 2023.

Președinte Ion Guzun

Judecător Boris Talpă

Judecător Anatolie Țurcan

11