1ra-1672/2021 — Art. 264 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 aprilie 2021, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cernenchi Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa de 140 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. De asemenea, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Șarai Valeriu, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Cernenchi Vladimir în beneficiul părții vătămate suma de 6343,74 lei, cu titlu de cheltuieli pentru tratament medical, 1000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat de infracțiune, în total suma de 22343,74 lei. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. 1 La fel, a fost admisă solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Cernenchi Vladimir în beneficiul statului suma de 320 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cernenchi Vladimir, la 20.11.2020, aproximativ la ora 17:35, conducând automobilul de model "Toyota Corolla" cu n/î xxxxxxxx, deplasându-se pe str. Ion Pelivan, din direcția str. Nicolae Costin, în direcția str. Suceava, în preajma imobilului nr. 22/1, mun. Chișinău, exprimând neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine, nu a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehicul la momentul respectiv, nu a luat în considerare starea lucrurilor în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție al participanților la el împotriva accidentelor și consecinței acestora, nu a ținut cont permanent de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, prin ce a ignorat Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulației rutiere (RCR), emisă în scopul executării prevederilor art. 37 din Legea nr. 131-XVI din 07.06.2007, privind siguranța traficului rutier și anume: prevederile pct. 3 al Regulamentului circulației rutiere, în conformitate cu care, participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, pct. 10 alin. (1) lit. b) al Regulamentului circulației Rutiere, în conformitate cu care, persoana care conduce un vehicul trebuie: ...b) să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum pct. 11 lit. f) al Regulamentului circulației rutiere, potrivit cărora, la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului; prevederile pct. 45 al Regulamentului circulației rutiere, potrivit cărora conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; articolul 32 din Legea nr. 131- XVI din 07.06.2007, privind siguranța traficului rutier, care în alin. (4) stipulează: participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic, art. 33 alin. (3) lit. a) din aceeași Lege, conform căruia: conducătorul de autovehicul este obligat să cunoască și să respecte Regulamentul circulației rutiere și drept urmare, observând pietonul angajat în traversarea carosabilului și dispunând de posibilitate tehnică de evitare a accidentului de circulație, nu a redus viteza sau nu s-a oprit, în rezultat, 2 tamponând pietonul Șarai Valeriu, care traversa partea carosabilă pe trecere nedirijată pentru pietoni, de la stânga spre dreapta relativ deplasării mijlocului de transport, cauzând acestuia vătămări corporale medii, manifestate prin fractura platoului tibial drept, fractura fibulei drepte, edem posttraumatic și echimoză la nivelul gambei drepte, plăgi contuze la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, fapt consemnat în Raportul de expertiză judiciară nr. 202002D2276 din 14.12.2020. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Cernenchi Vladimir, în baza art. 264 alin. (l) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății pietonului Șarai Valeriu.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către partea vătămată Șarai Valeriu, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cernenchi Vladimir să-i fie aplicată o pedeapsă complimentară cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 2 ani și încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate suma de 100000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - prin neaplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul a conduce mijloace de transport, nu poate atinge scopul pedepsei și nu restabilește echitatea socială, or Cernenchi Vladimir nu a manifestat intenția de a încerca să-și ceară scuze până la ședința de judecată, sau să încerce să contribuie material; - la stabilirea pedepsei, instanța de judecată nu a dat o apreciere obiectivă a circumstanțelor speței, și anume că inculpatul a tamponat un pieton care circula regulamentar; - prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă a caracterului prejudiciului moral pe care l-a avut de suferit, admițând doar suma de 15 000 lei. După accident a stat foarte mult timp acasă, este pensionar, soția sa este invalidă de gradul II, piciorul nu se v-a mai restabili cum a fost, nu poate munci, astfel suma de 100 000 lei este una echitabilă în raport cu paguba materială și morală pricinuită.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, a fost admis parțial apelul declarat și casată sentința în latura civilă, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului Cernenchi Vladimir în beneficiul părții vătămate Șarai Valeriu, suma de 3845,38 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul Cernenchi Vladimir a săvârșit anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, la 3 stabilirea pedepsei a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului în coroborare cu prevederile art. 61 Cod penal, însă, prima instanță a omis să ofere o apreciere corespunzătoare argumentelor ce vizează acțiunea civilă înaintată. Instanța de apel a indicat că la stabilirea pedepsei s-a ținut cont că a fost săvârșită o infracțiune mai puțin gravă, inculpatul Cernenchi Vladimir se caracterizează pozitiv, se bucură de autoritate și respect, se căiește în cele comise, lipsa circumstanțelor agravante și prezența circumstanței atenuante - săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, nu a fost anterior tras la răspundere penală, iar potrivit cazierului contravențional - din data de 03.11.2019 nu a admis careva încălcări contravenționale, astfel, prima instanță, prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, întemeiat și justificat a stabilit pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute de dispoziția art. 264 alin. (1) Cod penal. Astfel, instanța de apel a conchis, ținând cont de personalitatea inculpatului Cernenchi Vladimir că echitabilă și proporțională va fi neaplicarea în privința acestuia a pedepsei complementare privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că partea vătămată Șarai Valeriu a fost supusă suferințelor atât fizice cât și psihice, având un impact ireversibil asupra sănătății fizice și psihice a persoanei, motiv din care în speță este rațional de a încasa din contul inculpatului Cernenchi Vladimir în beneficiul părții vătămate Șarai Valeriu a prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei. De asemenea, instanța de apel a indicat că prin sentința primei instanțe inculpatul Cernenchi Vladimir a fost obligat să achite în beneficiul părții vătămate suma de 6343,74 lei, cu titltu de cheltuieli pentru tratament medical, însă, din momentul pronunțării sentinței până la data depunerii cererii, partea vătămată a suportat cheltuieli pentru tratament medical suplimentar în sumă de 3845,38 lei, ce urmează să fie încasate din contul inculpatului Cernenchi Vladimir.

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: 4.1. Avocatul Timofeevici Ion în numele părții vătămate Șarai Valeriu, care fără a indica vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au pătruns suficient în esența cauzei, or la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont de circumstanțele speței, că inculpatul Cernenchi Vladimir a tamponat un pieton ce se deplasa regulamentar, vina fiind în totalitate recunoscută de inculpat, iar astfel aplicarea unei pedepse fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, nu poate atinge scopul pedepsei și nu restabilește echitatea socială; 4 - contrar prevederilor art. 2 Cod penal, nu a fost asigurată protecția drepturilor părții vătămate; - la individualizarea pedepsei nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul nu și-a manifestat intenția de a-și cere iertare de la partea vătămată, sau să încerce să contribuie material la recuperarea prejudiciilor cauzate (moral și material) pe parcursul întregului proces penal; - instanțele de judecată nu au apreciat obiectiv caracterul prejudiciului moral suferit de partea vătămată și au admis pretențiile lui doar în mărime de 30000 lei, or nu s-a luat în consideră că partea vătămată nu poate restabili nervii și sănătatea fizică și psihică afectate ca urmare a accidentului produs, iar astfel suma de 100000 lei nu este una exorbitantă; - partea vătămată este pensionar, soția sa este invalid de gradul 2, pentru a se întreține el mai era nevoit să muncească, piciorul nu i se va restabili pe deplin, pe parcurs o să mai aibă de suferit alte intervenții chirurgicale, iar cheltuielile pentru tratament medical sunt foarte mari. De asemenea, acesta a suferit de depresii, manifestate prin gânduri că nu va mai putea merge și că o să rămână deficiențe locomotorii la bătrânețe, precum și faptul că soția sa este invalidă l-au pus în dificultate de nedescris; - reeducarea efectivă a inculpatului Cernenchi Vladimir, neaplicându-i o pedeapsă complimentară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, ar contravine atât scopului legii penale în vederea neadmiterii pe viitor a cărorva încălcări a ordinii de drept și nici nu va constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși comportamente similare celui manifestat de inculpat; 4.2. Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cernenchi Vladimir, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a expus motivat pe argumentele inculpatului; - decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, bazată pe aprecierea eronată a tuturor probelor, cauza fiind examinată unilateral; - instanța de apel nu era în drept să mai încaseze suplimentar cu titlu de prejudiciu material suma de 3845,38 lei, ori aceste cheltuieli nu au fost solicitate în prima instanță; - instanța de apel nu a argumentat suficient soluția de încasare a sumei de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral de la inculpat, or prima instanță în partea cuantumului prejudiciului moral a dispus motivat încasarea unei sume echitabile de 15000 lei, iar instanța de apel nu a luat în considerare că inculpatul este pensionar și are o pensie foarte mică, nu are alte surse de venit și nu va fi în stare să achite o sumă de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral, pentru el fiind o sumă exagerat de mare. 5

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. Astfel, indică că soluția instanței de apel referitor la categoria și mărimea pedepsei stabilite este în conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod penal. În acest sens, a indicat că instanța de apel just a menținut sentința primei instanțe în latura penală și în latura pedepsei și a argumentat suficient soluția. Totodată, menționează că în latura civilă, soluția instanței de apel este justificată, or dispunerea încasării sumelor în prezenta speță, a fost în strictă conformitate cu prevederile art. 2037 Cod civil. La fel, notează că la aprecierea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a ținut cont de circumstanțele cauzei, în special de caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către partea vătămată Șarai Valeriu, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, și care va avea efect compensatoriu pentru partea vătămată, precum și va realiza scopul reeducării și corijării inculpatului. 5.1. La recursul ordinar declarat de avocatul Timofeevici Ion în numele părții vătămate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, care pledează pentru respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Timofeevici Ion în numele părții vătămate Șarai Valeriu: În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs nu invocă vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar își manifestă dezacordul cu individualizarea pedepsei stabilite, precum și cu soluția instanței de 6 apel în latura civilă, critici ce cad sub incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că alegațiile invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. Cu referire la criticile recurentului precum că "atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au pătruns suficient în esența cauzei, or la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont de circumstanțele speței, că inculpatul Cernenchi Vladimir a tamponat un pieton ce se deplasa regulamentar, vina fiind recunoscută de inculpat dar nu și-a cerut iertare, iar astfel aplicarea unei pedepse fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, nu poate atinge scopul pedepsei și nu restabilește echitatea socială", Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, or din decizia instanței de apel, rezultă că la individualizarea pedepsei s-a luat în considerare că prima instanță a ținut cont de personalitatea inculpatului, care pentru prima oară a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, lipsa circumstanțelor agravante, nu a fost tras nici la răspundere penală și nici la răspundere contravențională, a comis o infracțiune din imprudență, și-a recunoscut vina, a chemat ambulanța, a fost de acord să acopere cheltuielile de tratament (f.d. 122), și din materialele cauzei rezultă că a încercat să contacteze partea vătămată, dar ultima, potrivit declarațiilor din prima instanță, a refuzat să discute cu inculpatul la indicația avocatului său (f.d. 123). Astfel, se reține că instanțele de judecată au luat în considerare circumstanțele relevante cauzei la individualizarea pedepsei de 140 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, care a fost stabilită inculpatului Cernenchi Vladimir în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea în deplină măsură a prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, și reducerea cu o treime a limitelor pedepsei cu muncă neremunerată prevăzute în sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal (pedeapsa de 140 ore fiind stabilită între noile limite minime reduse cu o treime, adică de la 120 ore și până la 160 ore de muncă neremunerată), precum și a criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, fiind ținut cont și de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului Cernenchi Vladimir, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Mai mult, Colegiul penal notează, că potrivit sancțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, aplicarea pedepsei complementare de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport este facultativă și nu este obligatorie, fiind un drept discreționar a instanței de judecată, care în dependență de circumstanțele particulare ale speței, poate să o aplice, însă în speță, având în vedere argumentele expuse supra, ținând cont de personalitatea inculpatului Cernenchi Vladimir instanța de apel just a 7 conchis, că echitabilă și proporțională va fi neaplicarea în privința acestuia a pedepsei complementare privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Ce ține de criticile recurentului, precum că: "instanțele de judecată nu au apreciat obiectiv caracterul prejudiciului moral suferit de partea vătămată și au admis pretențiile lui doar în mărime de 30000 lei, or nu s-au luat în considerare că partea vătămată nu poate restabili sănătatea fizică și psihică urmare a accidentului propus, soția sa este invalidă de gradul 2, pe parcurs o să aibă de suferit intervenții chirurgicale, iar cheltuielile pentru tratament sunt mari, iar suma de 100000 lei nu este una exorbitantă", Colegiul penal consideră că nu le poate accepta, or acestea reprezintă opinia subiectivă a recurentului, în condițiile în care se atestă că toate aceste circumstanțe invocate de recurent au fost luate în considerare de instanța de apel la evaluarea prejudiciului moral suportat de partea vătămată în prezenta speță, fiind puse pe balanță cu personalitatea inculpatului și circumstanțele comiterii infracțiunii în prezenta speță, și astfel corect a conchis că suma de 30000 lei cu titlu prejudiciu moral va constitui o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată și nu va fi o povară excesiv de mare pentru inculpat. 6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cernenchi Vladimir: În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de inculpat. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal atestă că temeiul de recurs și motivele invocate de recurent în argumentarea recursului nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, Colegiul penal notează că temeiul de recurs invocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor indicate de acesta, în prezenta speță nu s-a confirmat, or prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate de inculpatul Cernenchi Vladimir, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d. 53-55, vol. II). La fel, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casare parțială a sentinței primei instanțe în latura civilă prin care s-a dispus încasarea din contul inculpatului Cernenchi Vladimir în beneficiul părții vătămate Șarai Valeriu suma de 3845,38 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Astfel, ce ține de critica recurentului, că "instanța de apel nu era în drept să mai încaseze suplimentar cu titlu de prejudiciu material suma de 3845,38 lei, ori aceste cheltuieli nu au fost solicitate în prima instanță" Colegiul penal o respinge ca neîntemeiată, or potrivit materialelor cauzei, partea civilă în instanța de apel a depus 8 o cerere de concretizare a pretențiilor sale (f.d. 146-147), cu anexarea bonurilor confirmative, iar instanța de apel, corect, conform prevederilor art. 221 alin. (3) Cod de procedură penală, ce stipulează că " Dacă este necesar, partea civilă își poate concretiza pretențiile", a admis această cerere. Mai mult, se reține că, CtEDO în hotărârea sa din cauza Tonchev vs Bulgaria din 19.11.2009, a statuat că dacă sistemul intern permite reclamanților să introducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se asigure că aceștia se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute de art. 6 CEDO. La fel, în privința alegațiilor recurentului în privința "soluției instanței de apel de încasare cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 30000 lei de la inculpat, nefiind luat în considerare că inculpatul este pensionar și nu are alte surse de venit, pentru el fiind o sumă exagerat de mare" Colegiul penal consideră că nu le poate accepta, or acestea reprezintă opinia subiectivă a recurentului, în condițiile în care se atestă că toate aceste circumstanțe invocate de recurent au fost luate în considerare de instanța de apel la evaluarea prejudiciului moral suportat de partea vătămată în prezenta speță, fiind puse pe balanță cu personalitatea inculpatului și circumstanțele comiterii infracțiunii în prezenta speță, cu suferințele fizice și psihice suportate de partea vătămată, și astfel suma de 30000 lei cu titlu prejudiciu moral va constitui o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată și nu va fi o povară excesiv de mare pentru inculpat. În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei. 6.3. Astfel, Colegiul penal, având în vedere veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale, care s-a expus detaliat asupra chestiunilor esențiale invocate inclusiv în recursurile ordinare declarate în speță, și în virtutea corectitudinii acestei motivări și pentru a evita repetări inutile, conchide că o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursurile declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 9 DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Timofeevici Ion în numele părții vătămate Șarai Valeriu și de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cernenchi Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe Cernenchi Vladimir Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 ianuarie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 10