1ra-2133/2021 — Art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 decembrie 2020, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cernețchi Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul din data de 28.03.2019-parte vătămată Cojuhari Vladimir) și în baza acestei norme, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cernețchi Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul din data de 26.04.2019- parte vătămată Țopa Oleg) și în baza acestei norme, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, s-a cumulat parțial pedeapsa stabilită, fiindu-i stabilit definitiv 2 (doi) ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, lui Cernețchi Oleg s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin încheierea Judecătoriei Briceni din 18 iulie 2016, nr. 13- 1 21-1352-14062016, pedeapsa stabilită prin încheierea Judecătoriei Briceni din 06 iunie 2011, de 3 (trei) ani 9 (nouă) luni 10 (zece) zile, stabilindu-i inculpatului definitiv, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a admis acțiunea civilă înaintată de Cojuhari Vladimir și s-a încasat de la Cernețchi Oleg în contul părții vătămate Cojuhari Vladimir, prejudiciul cauzat în urma comiterii infracțiunii în sumă de 21 000 (douăzeci și unu mii) lei. S-a admis acțiunea civilă înaintată de Țopa Oleg și s-a încasat de la Cernețchi Oleg în contul părți vătămate Țopa Oleg, prejudiciul material cauzat în urma comiterii infracțiunii, în sumă de 5 000 (cinci mii) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat că, Cernețchi Oleg, la data de 28.03.2019, aproximativ la orele 15:45, utilizând numărul de telefon xxxxxxxxxxx a apelat la compania de construcții SRL „Astercom- Grup” pe numărul xxxxxxxxxxx, apelul fiind preluat de Dragoste Silvia, ce activează în funcția de manager de vânzări în cadrul companiei menționate. În cadrul discuției telefonice nominalizate Cernețchi Oleg, prin inducerea în eroare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, s-a prezentat ca fiind persoana cu numele „Sergiu”, colaborator al Centrului Național Anticorupție (CNA), solicitând de la Dragoste Silvia să discute cu Cojuhari Vladimir, directorul companiei de construcții SRL „Astercom-Grup”. Din motiv că ultimul era ocupat, Dragoste Silvia nu a putut să asigure realizarea convorbirii solicitate și i-a comunicat lui Cernețchi Oleg, că îi va transmite lui Cojuhari Vladimir despre apelul său. Astfel, tot în aceiași zi, Dragoste Silvia i-a comunicat lui Cojuhari Vladimir că a fost telefonat de o persoană cu numele „Sergiu” colaborator al CNA și i-a transmis numărul de contact lăsat de către ultimul. Atunci în acel moment, aproximativ la orele 17:55, Cojuhari Vladimir, utilizând numărul de telefon xxxxxxxxxxx a apelat persoana cu numele „Sergiu”, colaborator al CNA, la numărul de telefon xxxxxxxxxxx. În cadrul discuției telefonice purtate Cernețchi Oleg Ion inducându1 în eroare pe Cojuhari Vladimir, i-a comunicat că se numește „Sergiu” este colaborator al CNA și recent au fost împreună la o sărbătoare. Tot în acea discuție, i- a cerut lui Cojuhari Vladimir, să-l primească în audiență pe un prieten de-al său cu numele „Oleg” pentru ai oferi o consultație, la care Cojuhari Vladimir a fost de acord. Ulterior, tot la 28.03.2019 contactându-se în prealabil în scopul stabilirii locului și timpului întâlnirii, aproximativ la orele 18:10 min., în oficiul companiei de construcții SRL „AstercomGrup” amplasat în mun. Chișinău, str. Mihai Viteazul 19/2, a intrat Cernețchi Oleg, prezentându-se că este din partea persoanei cu numele „Sergiu”, colaborator al CNA, după care la propunerea lui Cojuhari Vladimir, au 2 mers în biroul de serviciu al ultimului, unde în cadrul discuțiilor Cernețchi Oleg, prin inducerea în eroare a lui Cojuhari Vladimir, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și părților actului juridic anulabil, încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul dolosiv și viclean al acestuia, sub pretextul că urmează să-i fie efectuată o intervenție chirurgicală a coloanei vertebrale, a solicitat de la Cojuhari Vladimir, ajutor prin împrumutul mijloacelor bănești, astfel determinându-l pe ultimul, a dobândit ilicit mijloace bănești în sumă de 21 000 lei MDL, prin ce a cauzat părții vătămate Cojuhari Vladimir, un prejudiciu material considerabil. Astfel, Cernețchi Oleg, prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit infracțiunea de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii și părților actului juridic anulabil, încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul dolosiv și viclean, care a produs daune considerabile, infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal. Tot el, folosind aceiași metodă de înșelăciune, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă orientată spre atingerea scopului prestabilit, aproximativ la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie anului 2019, utilizând numărul de telefon xxxxxxxxxxx, l-a contactat pe Țopa Oleg, care activează în calitate de administrator al companiei de construcție SRL „Constil-Grup”, însă apelul nu a fost preluat de către ultimul. Ulterior Țopa Oleg, observând apelul nepreluat, a telefonat la numărul de telefon xxxxxxxxxxx. Răspunzându-i la apel Cernețchi Oleg, i-a comunicat lui Țopa Oleg că la moment se află într-o ședință și va reveni ulterior cu un apel. Astfel, la data de 13.04.2019 Țopa Oleg, a fost contactat la numărul de telefon xxxxx de către Cernețchi Oleg pe aplicația „Viber” de la numărul de telefon xxxxxxxxxxx, fiind preluat apelul, ultimul eronat s-a prezentat ca fiind persoana cu numele „Sergiu”, colaborator al CNA, comunicându-i că dânșii se cunosc și anterior l-a ajutat să rezolve o întrebare. Tot în acea discuție, i-a comunicat că la moment se află peste hotare în deplasare de serviciu, solicitându-i de la Țopa Oleg, la revenirea în R.M., o întâlnire cu dânsul și cu un prieten de-al său, în scopul oferirii unei consultații, la care Țopa Oleg, a fost de acord. La 14.04.2019 aproximativ la orele 16:00 min., Țopa Oleg, din nou a fost apelat pe aplicația „Viber”, de către Cernețchi Oleg, ultimul prezentându-se „Sergiu”, colaborator al CNA, comunicându-i că la moment se află în deplasare peste hotarele R.M. și dacă este posibil să se întâlnească cu un prieten de-al său, pentru ai oferi o consultație, la care Țopa Oleg, la fel a fost de acord. Ulterior, la data de 24.04.2019, Cernețchi Oleg, deja folosind număr de telefon 3 062124367 la contactat pe Țopa Oleg, unde în cadrul discuției i-a comunicat că este din partea persoanei cu numele „Sergiu” colaborator al CNA, convenind să se întâlnească la cafeneaua „Morpho” amplasată în mun.Chișinău, str. București 96. Tot în acea zi, ajungând la locul întâlnirii preconizate, Cernețchi Oleg, prin inducerea în eroare a lui Țopa Oleg, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și părților actului juridic anulabil, încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul dolosiv și viclean al acestuia, comunicându-i că urmează sa fie efectuată o intervenție chirurgicală la spitalul „Medpark” și are nevoie de mijloace bănești, l-a determinat pe Țopa Oleg, să-i împrumute o sumă bănească în valoare de 5 000 lei MDL. La data de 26.04.2019, Cernețchi Oleg, aflându-se la intrare în spitalul „Medpark” amplasat în mun. Chișinău, str. Andrei Doga 24, s-a întâlnit cu Țopa Oleg, în urma căruia a dobândit ilicit mijloace bănești în sumă de 5 000 lei MDL, prin ce i-a cauzat părții vătămate Țopa Oleg, un prejudiciu material considerabil. Astfel, Cernețchi Oleg, prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit infracțiunea de escrocherie, adică ,,dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii și părților actului juridic anulabil, încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul dolosiv și viclean, care a produs daune considerabile”, infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Mihalache Iurie în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă non- privativă de libertate. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat că: - instanța a aplicat o sancțiune extrem de severă; - instanța nu a luat în considerație faptul că inculpatul și-a recunoscut vinovăția integral; - instanța trebuia să aplice în privința inculpatului dispozițiile articolelor 78, 79 Cod penal; - la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată urma să țină cont de prevederile articolelor 7, 75 Cod penal; - acțiunile inculpatului nu au prezentat un pericol sporit pentru societate; - instanța urma să efectueze delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil, prin luarea în considerație a două aspecte de maximă importanță: 1) atitudinea făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor; 2) prezența disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa 4 angajamentele.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Mihalache Iurie în numele inculpatului și menținută sentința fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul cu partea vătămată Țopa Oleg) – escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a persoanei prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii și părților actului juridic anulabil, încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul dolosiv și viclean, care a produs daune considerabile și art. 190 alin. (1) Cod penal (episodul cu partea vătămată Cojuhari Vladimir) – escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii și părților actului juridic anulabil, încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul dolosiv și viclean, care a produs daune considerabile. Instanța de apel a statuat că acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de articolele 190 alin. (1), 190 alin. (1) Cod penal, sentința nu a fost contestată în această parte, de către părțile la proces, ci în partea individualizării pedepsei penale. Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului, instanța de apel a constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La argumentele avocatului Mihalache Iurie, potrivit căruia instanța de fond în mod eronat nu a reținut circumstanța atenuantă – recunoașterea vinovăției, instanța de apel a invocat faptul că, circumstanța ce ține de recunoașterea vinovăției a atras incidența procedurii simplificate, respectiv, această circumstanță nu poate fi valorificată de către instanța de fond ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept să-i fie acordată o dublă valență juridică. Cu referire la personalitatea inculpatului Cernețchi Oleg, instanța a reținut că, dânsul anterior a fost atras la răspundere penală, a comis fapta prejudiciabilă în termenul de probă, având în vedere că, prin încheierea Judecătoriei Briceni din 18 iulie 2016 a fost liberat condiționat de pedeapsa 5 stabilită prin încheierea Judecătoriei Briceni din 06 iunie 2011 înainte de termen, fiind acordat termenul de probă de 3 (trei) ani 9 (nouă) luni 10 (zece) zile (f.d. 175-176, vol. II). Analizând solicitarea din apelul avocatului Mihalache Iurie, privind aplicarea unei pedepse penale non-privativă de libertate, instanța de apel a remarcat că, sub aspectul proporționării pedepsei aplicate inculpatului și pentru o corectă individualizare a acesteia raportate la toate criteriile generale prevăzute de art. 75 Cod penal, trebuie să se țină seama atât de elementele ce țin de materialitatea faptelor în sine, cât și de datele referitoare la persoana inculpatului, astfel că chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contra el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că, inculpatul Cernețchi Oleg a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, deoarece aceste circumstanțe nu pot justifica aplicarea unei pedepse mai blânde, non-privativă de libertate, atât timp cât instanța de fond la individualizarea pedepsei penale a ținut cont de aceste circumstanțe, aplicând prevederile alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. Instanța a atestat că în speța dată în privința inculpatului Cernețchi Oleg este inechitabilă aplicarea unei pedepse non privative de libertate, avându-se în vedere și faptul că, inculpatul anterior a fost judecat, în privința acestuia a fost reținută circumstanța agravantă - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, ceea ce a denotat faptul că, inculpatul Cernețchi Oleg nu a făcut careva concluzii, nu a conștientizat gradul de pericol social al faptelor comise, nu a pășit pe calea corectării, dar a continuat să manifeste un comportament infracțional. În decizie s-a menționat că aceste circumstanțe denotă faptul că activitatea infracțională pentru inculpat ar putea deveni o îndeletnicire, iar pedeapsa închisorii cu executarea ei reală este aptă să conducă la realizarea scopurilor pedepsei, contribuind la corijarea și reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de faptele comise. Cu atât mai mult, atitudinea delăsătoare a inculpatului, de persistență în comiterea infracțiunilor în general, îl face incompatibil cu clemența conținută de suspendarea condiționată a executării pedepsei, altfel spus, ar fi, oarecum și in extremis chiar o agravantă. Instanța de apel a atestat predispunerea inculpatului Cernețchi Oleg de a comite infracțiuni și de a-și asigura existența prin metode ilicite, fapt ce a 6 denotat pericolul social sporit a acestuia în societate. Din materialele cauzei penale, instanța a reținut că inculpatul Cernețchi Oleg, anterior fiind condamnat pentru fapte similare, a continuat să comită alte infracțiuni, ceea ce denotă incapacitatea acestuia de a se integra în mediul social, de a participa în mod util și eficient la viața socială, la buna conviețuire și armonia cadrului social. În procesul de individualizare a pedepsei penale, instanța de apel a atestat că nu poate reține ca fiind pertinente argumentele avocatului Iurie Mihalachi care a invocat că, instanța de judecată urma să efectueze delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil, prin luarea în considerație a două aspecte de maximă importanță: 1) atitudinea făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor; 2) prezența disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele, deoarece în cadrul cercetării judecătorești, prin probele administrate la faza urmăririi penale s-a demonstrat faptul că, acțiunile inculpatului se încadrează în sfera ilicitului penal, și anume în baza art. art. 190 alin. (1), 190 alin. (1) Cod penal. La fel, instanța de apel a relevat că, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul Cernețchi Oleg, fiind asistat de avocatul Iurie Mihalache, a prezentat instanței de judecată o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală declarând că, recunoaște faptele comise prin infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (1), art. 190 alin. (1) Cod penal, este de acord cu învinuirea adusă și încadrarea juridică, faptele relatate în rechizitoriu corespund realității, iar probele administrate în faza de urmărire penală îi sunt cunoscute, le înțelege conținutul, nu are obiecții asupra lor și nu solicită administrarea de noi dovezi. Cu referire la pedepsele penale non-privative de libertate reglementate la sancțiunea normei penale prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a apreciat că, pedeapsa penală sub formă de amendă nu poate fi aplicată inculpatului, așa cum această măsură de pedeapsă este prea blândă raportată la personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat, nu a recuperat prejudiciul cauzat părților vătămate, nu este angajat în câmpul muncii, respectiv, pedeapsa penală sub formă de amendă ar rămâne neexecutată. Referitor la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, instanța de apel, la fel nu a stabilit nici un temei pertinent de a dispune aplicarea unei astfel de sancțiune, cu atât mai mult că, inculpatul s-a eschivat de a de a se prezenta în ședința de judecată a instanței apel (prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 decembrie 2020 s-a 7 dispus anunțarea în căutare a inculpatului, astfel de către Inspectoratul de Poliție Buiucani a fost pornit dosarul de căutare nr. 2021210103), respectiv, în lipsa acordului inculpatului față de aplicarea unei asemenea măsuri de pedeapsă, aceasta nu este susceptibilă de a fi aplicată. Cu privire la pedeapsa penală sub formă de închisoare, raportat la prevederile art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța de apel a atestat că, în speță această măsură de pedeapsă ar fi imposibil de a fi pusă în executare, în contextul în care, inculpatul Cernețchi Oleg este anunțat în căutare, mai mult ca atât, după cum a fost reiterat supra, inculpatul a comis fapta prejudiciabilă în perioada termenului de probă, instanța de fond dispunând aplicarea prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a apreciat că soluția instanței de judecată s-a întemeiat pe asigurarea principiului aplicării unei pedepse echitabile, pornind de la evaluarea gradului influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, apreciind obiectiv toate circumstanțele prezentei cauze. Astfel, instanța de apel a apreciat că pedeapsa penală stabilită de prima instanță nu reprezintă o represiune excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei, așa cum apare enunțat în Codul penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mihalache Iurie în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6), 8), 10) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care lui Cernețchi Oleg să-i fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate. 5.1 În susținerea recursului avocatul Mihalache Iurie invocă că: - erorile procedurale și materiale comise de instanța de apel au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei; - în speță este prezent un raport juridic cu caracter pur civil; - prima instanță nu a ținut cont de faptul că inculpatul și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate, a acceptat examinarea cauzei penale în procedura simplificată și i-a stabilit o pedeapsă excesiv de severă; - prima instanță trebuia să aplice dispozițiile articolelor 78, 79 Cod penal și urma să țină cont de prevederile articolelor 7, 75 Cod penal.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. 8

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, se atestă că recurentul invocă temeiurile pentru casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și când faptei săvîrșite i s- a dat o încadrare juridică greșită. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar și just reținând cererea depusă personal de inculpat în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel indicând argumentat și detaliat motivele pentru care a respins versiunile și dovezile apărării și pronunțându- 9 se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului inculpatului. Cu referire la criticile recurentului, invocate prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că acestea sunt neîntemeiate și preia argumentele instanței de apel aduse în dezbaterea acestora, care a statuat că, „până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul Cernețchi Oleg, fiind asistat de avocatul Iurie Mihalache, a prezentat instanței de judecată o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală declarând că, recunoaște faptele comise prin infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (1), art. 190 alin. (1) Cod penal, este de acord cu învinuirea adusă și încadrarea juridică, faptele relatate în rechizitoriu corespund realității, iar probele administrate în faza de urmărire penală îi sunt cunoscute, le înțelege conținutul, nu are obiecții asupra lor și nu solicită administrarea de noi dovezi.” Referitor la dezacordul recurentului cu pedeapsa aplicată inculpatului (art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală), Colegiul penal remarcă că acestea reprezintă opinia subiectivă a recurentului față de aceleași circumstanțe apreciate în speță de instanțele de judecată, or, instanța de apel în decizie (pct. 4.1 din prezenta decizie), și-a motivat corect soluția de menținere a sentinței primei instanțe, prin care aceasta și-a argumentat detaliat soluția în partea individualizării pedepsei. Astfel, din textul sentinței și a deciziei, se reține că instanțele de judecată au luat în considerare circumstanțele invocate supra de recurent, pedeapsa fiind aplicată cu respectarea cerințelor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și au ținut cont în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. În acest sens, se reține că aceste prevederi legale au fost raportate just la circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunilor săvârșite (mai puțin grave) comise cu intenție, precum și la personalitatea inculpatului, care deși și-a recunoscut vinovăția, anterior fiind condamnat, iarăși a mai comis infracțiuni similare, astfel doar aplicarea unei pedepse cu închisoarea, va duce la reeducarea și corectarea inculpatului, precum și la restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, 10 consideră că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare, ce sunt legale și întemeiate, or asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și detaliat instanța de apel în decizia atacată. Prin urmare, Colegiul penal conchide, având în vedere veridicitatea argumentelor instanțelor ierarhic inferioare în motivarea soluției în partea pedepsei stabilite, și în virtutea corectitudinii acestora și pentru a evita repetări inutile, că le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mihalache Iurie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Cernețchi Oleg XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 12 mai 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 11