1ra-1854/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central, din 17 februarie 2021, Cernatînschi Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 ani. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, i-a fost adăugat parțial la pedeapsa stabilită partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 23.09.2019, și i-a fost stabilit definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Pașa Margareta și s-a încasat de la Cernatînschi Alexandru în beneficiul părții vătămate prejudiciu material în suma de 70.571 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Cernatînschi Alexandru la 22.11.2020, în intervalul de timp 06:15– 12:30, urmărind scop de profit și sustragere pe ascuns a bunurilor materiale ale altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, s-a deplasat la gospodăria lui Pașa Margareta care este situată în XXXXX, unde forțând fereastra de la bucătăria casei a pătruns în interior, de unde pe ascuns a sustras și însușit mijloace bănești în sumă totală de 20.000 lei, 120 pachete de țigări de tip „Marble”, la preț de 22 lei un pachet, în sumă totală de 2640 lei, 4 pachete de cafea „Iacobs” cu volumul de 400 gr., la preț de 180 lei un pachet, în sumă totală de 720 lei, un telefon mobil de model Nokia, în care era introdusă cartela SIM cu nr. XXXXX, la preț de 500 lei, o brățară confecționată din aur cu greutatea de 20 gr., la preț de 20.702,176 lei, o verigă de cununie confecționată 1 din aur cu greutatea de 3 gr., la preț de 3105,3264 lei, un inel confecționat din aur cu greutatea de 5 gr., la preț de 5175,544 lei, un inel confecționat din aur cu greutatea de 8 gr., la preț de 8280,8704 lei, un inel confecționat din aur cu greutatea de 10 gr., la preț de 10351,088 lei, un breloc de formă sferică la preț de 50 lei și un pistol pneumatic de model „Baikal” de culoare neagră, în preț de 2000 lei, cauzându-i astfel părților vătămate Pașa Victor și Pașa Margareta o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 73.525 lei.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către inculpat. În motivarea apelului inculpatul a invocat că nu recunoaște sustragerea sumei de 20000 lei, brățării de aur la preț de 20702 lei, inelului de cununie la preț de 3105 lei, inelului în formă de romb și alte lucruri, partea vătămată declarând bunuri ce n-au fost furate. De asemenea, apelantul a solicitat aplicarea art. 385 Cod de procedură penală, invocând că i-au fost încălcate drepturile prevăzute de art. 3 CEDO, fiind deținut în calitate de prevenit pe perioada 03.12.2020–17.02.2021 în condiții inumane.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 01 iunie 2021, a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința. A fost admisă plângerea privind aplicarea art. 385 alin. (4) și (5) Cod de procedură penală și s-a constatat încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție în privința în perioada 10.12.2020–17.02.2021 (69 zile), fiind redus termenul de pedeapsă cu 138 zile. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor și coroborându-le corect a concluzionat că Cernatînschi Alexandru se face vinovat în cele incriminate lui, acțiunile infracționale încadrându-se în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal. Instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile inculpatului, or martorul Volnițchi Victor a declarat că a văzut la inculpat o sumă mare de bani, după comiterea furtului respectiv, acesta neavând vreun loc de muncă sau altă sursă de venit. Prin urmare, motivele invocate de apelant nu și-au găsit confirmare și prima instanță s-a expus motivat asupra argumentului susținut în apărare. Totodată, instanța de apel a conchis că pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată, reieșind din gravitarea și motivul infracțiunii comise, personalitatea inculpatului și consecințele survenite. Astfel, Cernatînschi Alexandru a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, este anterior condamnat, noua infracțiune fiind săvârșită în termenul de probă, speței fiind aplicabile prevederile art. 85 Cod penal, lipsa circumstanțelor atenuante și agravante. Deci, scopurile pedepsei penale, prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal, pot fi atinse doar prin executarea pedepsei de închisoare, în instituțiile penitenciare, nefiind aplicabile prevederile art. 90, 901 Cod penal. Cu privire la plângerea privind aplicarea art. 385 alin. (4) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat-o întemeiată și necesară a fi admisă, cu constarea încălcării drepturilor privind condițiile de detenție în privința inculpatului pe perioada 2 10.12.2020-17.02.2021 (69 zile) în calitate de prevenit deoarece inculpatul s-a deținut în Penitenciarul nr.11 Bălți în perioada 10.12.2020-17.02.2021 (69 zile) în calitate de prevenit și condițiile din celula unde acesta s-a deținut erau degradante și inumane. În virtutea acestor fapte, instanța de apel a redus termenul pedepsei cu 138 zile.

Nefiind de acord cu decizia, avocata Uncu Natalia, în numele inculpatului, declară recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea parțială a deciziei, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie lăsată spre examinare instanțelor civile. În motivarea recursului, titularul invocă că lipsesc probe ce ar confirma mărimea pagubei materiale pricinuită prin infracțiune, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul depune referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatei, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului ordinar declarat rezultă că autorul nu este de acord cu soluția adoptată de instanța de apel indicând la prezența erorii de drept pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Colegiul Penal referitor la această eroare de drept conchide că, recurentul indicând la prezența acesteia, nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Verificând actele cauzei, raportate la alegațiile recurentei Colegiul Penal reține că acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspunderea delictuală a persoanei responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. Prejudiciul solicitat de partea civilă prin intermediul acțiunii avansate în fața 3 instanței împotriva inculpatului, trebuie să reprezinte o consecință directă a infracțiunii deduse judecății, atât în cazul pretinderii recuperării prejudiciului material, cât și a celui moral. În conformitate cu art. 387 alin. (1) din Codul de procedură penală, odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. La caz, inculpatul, prin acțiunile sale infracționale și intenționate i-a cauzat părții vătămate prejudiciu material în suma de 70571 lei, fapt constat prin sentință și decizia instanței de apel, latură necontestată de către recurentă. Din considerentele expuse, Colegiul conchide că soluția instanței de apel urmează a fi menținută integral, iar argumentele recurentei le respinge, ca nefondate, or instanța de apel s-a expus în mod argumentat asupra acestora (a se vedea p. 4.1 a prezentei hotărâri), soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea CtEDO García Ruiz versus Spania), de vreme ce noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-a motivat succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie altfel, să examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost adresate (hotărârea CtEDO Boldea versus România). Suplimentar, se apreciază că recursul declarat este mai degrabă un „apel deghizat”, decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se bazează în mod esențial pe argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea executorie a instanței de apel. În aceste circumstanțe, Colegiul Penal constată că, în speță, au fost examinate problemele esențiale care au fost puse în fața instanței de apel, aceasta argumentând amplu motivele care i-au format convingerea în susținerea soluției adoptate, atât în raport cu argumentele din apelul părții apărăii cât și a poziției primei instanțe, expuse în sentință, ceea ce deduce concluzia că argumentele invocate de recurent prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter formal, fără o argumentare temeinică.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Uncu Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe CERNATÎNSCHI Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 noiembrie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Victor BOICO 4