1ra-216/2021 — art. 264-1 alin. 1, art. 192-1 alin. 1 CP

1ra-216/2021 — art. 264-1 alin. 1, art. 192-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-216/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iulie 2020, în cauza penală prindu-l pe

Borovschi Alexandr XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

2 .instanța de apel: 19.05.2020-08.07.2020;

a c o n s t a t a t:

Borovschi Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 1921 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiind condamant:

- în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, la o pedepasă sub formă de amendă, în

mărime de 650 unități convenționale;

- în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la o pedeaps sub formă de amendă în

mărime de 850 unități convenționale, cu priviarea de dreptul de a conduce mijloace

de trnapost pe un termen de 5 ani.

În baza art. 84 alin. (1) Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub

formă de amendă în mărime de 1200 unități convenționale, ce constituie suma de 60

000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5

ani.

La fel, s-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului

cheltuielile de judecată în mărime de 1680, 00 lei.

Alexandr, la 22 iulie 2018, aproximativ în jurul orelor 15:20, urmărind scopul realizării

1

intenției sale, îndreptat spre comiterea răpirii mijlocului de transport, fără scop de

însușire, prin deschiderea ușii s-a urcat la volan și a răpit de pe teritoriul parcării Î.M.

”Sudzuker Moldova” S.A. cu sediul în XXXXX, autocamionul de model ”DAF 95 XF”

cu numere de înmatriculare XXXXX cu basculanta semiremorcă cu numere de

înmatriculare XXXXX, ce aparține SRL „Parc Autoservice” pe care în timpul deplasării

l-a deteriorat, fiind depistat în orașul Drochia pe strada Industrială.

Tot el, la 22 iulie 2018, aproximativ în jurul orelor 15 și 20 min., fiind în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, acționând în mod intenționat, conștientizând

caracterul ilegal al acțiunilor sale, încălcând prevederile pct.14 lit.a) al Regulamentului

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.296 din

16 aprilie 2009 a condus autocamionul de model ”DAF 95 XF” cu numere de

înmatriculare XXXXX în orașul Drochia de pe strada 27 august 1 până pe strada

Industrială, unde fiind suspectat de întrebuințarea băuturilor alcoolice și fiind supus

testării alcoolscopice cu dispozitivul ”Drager 8510 RO” s-a stabilit concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat în cantitate de 1,12 mg/l, care se atribuie către stare

de ebrietate cu grad avansat.

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să fie achtiat de învinuirea adusă în baza art. 2641 alin. (1) și art.

1921 alin. (1) Cod penal, în legătură cu lipsa în acțiunile acestuia a elementelor

constitutive ale componenței de infracțiune

În motivarea cererii de apel s-a referit la netmeinicia și ilegalitatea sentinței

contestate, menționând că, prima instanță eronat a aplicat legea în privința lui,

stabilindu-i o pedeapsă care nu este prevăzută de articolele incriminate.

Astfel, a menționat că deși în privința sa a fost aplicată măsura preventivă

obligația de a nu părăsi țara, acesta nu a întreprins careva măsuri în împedicarea

stabilirii adevărului, or, această măsură a fost aplicată eronat din motivul că, tot

timpul s-a aflat la domiciliul său din XXXXX, dar inspectorul de sector nu l-a vizitat,

nu l-a citat și nici nu l-a căutat pentru a-i aduce la cunoștință pentru executare această

măsură preventivă.

De asemenea, a apreciat ca fiind eronată învinuirea în răpirea unității de

transport fără scop de însușire și conducerea acestuia în stare de ebrietate, din motiv

că avea contract de muncă și poseda mijlocul de transport legal, totodată, conducând

mijlocul de transport nu se afla în stare de ebrietate și a servit alcool doar după ce a

stopat lângă magazine.

Cu privire la pedeapsa penală aplicată a indicat că, amenda aplicată de către

instanța de judecată este prea aspră, mai mult decât atât, la data comiterii faptei

2

unitatea convențională era echivalentă cu 20 lei, pe când instanța de judecată i-a

calculat amenda cu unitatea convențională de 50 lei.

respins ca nefondat apelul inculpatului, fiind menținută fără modificări sentința.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel analizând materialele cauzei a

conchis că, apelul declarat urmează a fi respins ca nefondat, cu menținerea sentinței

instanței de fond ca fiind legală și întemeiată, reieșind din următoarele considerente.

Instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor, just ajungând la concluzia privind

vinovăția lui Borovschi Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.

(1) Cod penal, cu indicii de calificare-conducerea mijlcului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și a infracțiunii

prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal cu indicii de calificare - răpirea mijlocului de

transport fără scop de însușire.

În acest sens, instanța de fond întemeiat a pus la baza sentinței de condamnare

declarațiile părții vătămate Burduhosu Vasile, a martorilor Bologan Igor și Rotaru

Ruslan, precum probele scrise care au fost cercetate atât în instanța de fond cât și

suplimentar în instanța de apel.

Astfel, conform rezultatului testului ”Drager” din 22.07.2018, urmează că în

aerul expirat de Borovschi Alexandr, s-a constatat concentrația vaporilor de alcool în

aerul expirat în cantitate de 1,12 mg/l ce corespunde stării de ebrietate cu grad avansat

(f.d. 36).

Totodată, conform proceselor-verbale de confruntare dintre inculpat cu

martorul Bologan Igor și partea vătămată Burduhos Vasile, urmează că nu-și

amintește ce a fost în acea zi, deoarece era în stare de ebrietate, dar posibil că personal

a dat actele lui Burduhosu Vasile (f.d.74, 75).

Ce ține de versiunea inculpatului precum că, atunci când a condus mijlocul de

transport nu se afla în stare de ebrietate și a servit alcool doar după ce a stopat lângă

magazin, instanța de apel a apreciat-o critic, or, conform actului de constatare din 22

iulie 2018, ora 12:30, întocmit de colaboratorii întreprinderii, urmează că acesta până

la depistarea infracțiunii deja era în stare de ebrietate, fapt confirmat de partea

vătămată și martorul Bologan Igor și în ședința instanței de fond, precum și de

inculpat în procesele-verbale de confruntare indicate supra, în care a declarat că se

afla în stare de ebrietate.

3

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin.(1) Cod penal, instanța de

apel a conchis că, nu poate fi admisă solicitarea inculpatului privind achitarea sa pe

motiv că nu a comis infracțiunea, or, această solicitare contravine masei probante a

cauzei penale.

Sub acest aspect, instanța de apel a conchis că, conform declarațiilor părții

vătămate Burduhosu Vasile, urmează că la 22.07.2018 dimineața a fost telefonat de

inginerul șef Bologan Igor, care i-a comunicat că șoferul Borovschi Alexandr, are un

comportament neadecvat. Venind la parcarea de autocamioane, în cabină l-au găsit pe

Borovschi Alexandr, care dormea. L-au trezit și au observat că era în stare de

ebrietate, totodată au constatat defecțiuni curente la autocamionul de model DAF 95

XF cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe care Borovschi Alexandr lucra, despre ce

a fost întocmit un act. Mai apoi, a fost telefonat de Marcu Roman, care l-a anunțat că

autocamionul menționat la volanul căruia se afla Borovschi Alexandr, fără acordul

cui-va a părăsit teritoriul parcării. Ulterior, au depistat autocamionul dat parcat pe

drum, lipsind rezervorul cu combustibil.

Declarații similare a depus și martorul Bologan Igor, care a mai menționat că,

initial când au venit pe teritoriul parcării, de la Borovschi Alexandr au fost ridicate

actele și cheile de la automobil.

La fel, vina inculpatului se mai confirmă prin procesul-verbal de confruntare

din 23.08.2018 între martorul Marcu Roman și inculpat, unde ultimul declară că a fost

scos de Marcu Roman de pe teritoriul fabricii și dus până la magazinul ”Ia”, iar unde

a plecat mai departe nu-și amintește, deoarece era în stare de ebrietate (f.d. 73).

Cu referire la criticile invocate de inculpat în latura individualizării pedepsei,

instanța de apel a reținut că, instanța de fond a acordat deplină eficiență și s-a condus

de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod

penal, astfel, a ținut cont de gravitatea și gradul prejudiciabil al infracțiunilor

săvârșite, care potrivit art. 16 Cod penal fac parte din categoria celor mai puțin grave

ușoare, comise cu intenție directă, de faptul, că Borovschi Alexandr nu și-a recunoscut

vina, anterior a fost judecat de mai multe ori, inclusiv pentru comiterea unor

infracțiuni similare, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă și muncă

neremunerată în folosul comunității, nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea

corijării și din nou a comis o infracțiune similară, s-a eschivat de la examinarea cauzei

în instanța de fond, fapt ce a generat anunțarea ultimului în căutare și tergiversarea

examinării cauzei.

Totodată, instanța de apel a conchis că, nu poate fi reținut argumentul

inculpatului potrivit căruia unitatea convențională la data comiterii faptei era de 20

4

lei, or, modificările la art.64 Cod penal au intervenit la 07 noiembrie 2016, adică până

la comiterea infracțiunilor de inculpat.

Ce ține de motivul invocat precum că, instanța neîntemeiat a aplicat în privința

sa măsura preventivă obligațiunea de nepărăsire a țării cu anunțarea în căutare,

instanța de apel a indicat că acesta la fel nu poate fi reținut, or, la aplicarea măsurii

instanța s-a condus de prevederile art.art.176, 178, 329 Cod de procedură penală.

inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care

ultimul să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea cerințelor sale, recurentul indică temeiuri similare celor invocate în

apel, suplimentar susține dezacordul cu aprecierea probelor, indicând lipsa unor

probe care să dovedească vinovăția inculpatului, or, în rezultatul cercetării

judecătorești nu a fost argumentată în nici un fel învinuirea adusă, iar probele

prezentate de către acuzare nu au făct decât să confirme poziția de apărare.

La fel, susține că instanța de judecată nu a cercetat nemijlocit și sub toate

aspectele probele prezentate de părți, apreciindu-le în mod subiectiv și ajungând

eronat la concluzia menținerii sentinței primei instanțe.

cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în

vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Autorul recursului indică ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

5

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat de către recurent precum că instanța de apel a

admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, temei incident pct. 6) al

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că aceta este

unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că

instanța de apel dispunând menținerea sentinței, corect a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1)

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurentului precum că, instanța de apel la menținerea sentinței de condamnare nu a

analizat declarațiile inculpatului în raport cu probele administrate, care nu

coroborează între ele, oferindu-le astfel o apreciere eronată, or, modalitatea de

apreciere a probelor și neîntrunirea în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive

a infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, au constituit

obiect de examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1.,

concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin.

Astfel nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert

c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CțEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod

de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,

formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege.

Subsecvent, cu referire la temiul de declarare a recursului invocat de recurent

conform art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține că în

esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei, susținând că

6

instanța urma să-i calculeze cuantumul pedeapsei sub formă de amendă reieșind din

unitatea convențională de 20 lei, argument pe care instanța de recurs îl apreciază ca

fiind neîntemeiat, or, potrivit art. 64 alin. (2) Cod penal, unitatea convențională de

amendă este egală cu 50 de lei, iar modificările operate la această normă au intrat în

vigoare la 07 noiembrie 2016, adică până la comiterea faptei de către inculptat.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

sub formă de amendă este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu

personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurent

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au

confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune

soluția inadmisibilității recursului ordinar depus de către inculpat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocar Rodica în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08

iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Borovschi Alexandr XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 aprilie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

7