1ra-1526/2021 — art. 151 alin. 1 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 29 ianuarie 2021 Sircovschi Alexandr XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu suspendarea condiționată a executării ei în temeiul art. 90 Cod penal pentru o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani. S-a dispus încasarea prejudiciului moral din contul lui Sircovschi Alexandr în beneficiul lui Zavorotnîi Bronislav prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul inculpatului Sircovschi Alexandr în contul statului cheltuielile de judecată în mărime de 320 (trei sute douăzeci) lei și s-au respins 1 ca neîntemeiate cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea testării alcoolscopice în mărime de 30 (treizeci) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că la data de 14.10.2020, în jurul orelor 19:00, Sircovschi Alexandr, aflându-se la domiciliul său din localitatea XXXXX, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, urmărind scopul vătămării integrității corporale și sănătății lui Zavorotnîi Bronislav, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă spre atingerea scopului infracțional, în rezultatul unui conflict iscat spontan, intenționat i-a aplicat lui Zavorotnîi Bronislav o lovitură cu cuțitul de bucătărie în regiunea abdomenului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 202019D0184 din 16.10.2020, plagă penetrantă a abdomenului în cavitatea peritoneală, cu lezarea intestinului transvers, produsă prin acțiunea traumatică a unui corp tăietor înțepător, posibil la data și circumstanțele indicate, care se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, cu reținerea următoarelor semne calificative: vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apel: - Procurorul, care a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu înăsprirea ei, prin excluderea dispozițiilor art. 90 Cod penal, și stabilirea unei noi pedepse sub formă de închisoare pe termen de 5 ani și 6 luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea poziției sale, acuzarea a invocat că pedeapsa stabilită de prima instanță nu corespunde dispozițiilor art. art. 61, 75 Cod penal, or pedeapsa stabilită prin sentința contestată nu va realiza scopul restabilirii echității sociale și corectarea celui vinovat în coraport cu gravitatea infracțiuni săvârșite, urmările prejudiciabile și personalitatea inculpatului, care pe parcursul urmăririi penale și în ședința de judecată nu și-a recunoscut vina, nu s-a căit de cele comise, este caracterizat negativ de către autoritatea locală și nu se află pentru prima dată pe banca de acuzați; - partea vătămată Zavorotnîi Bronislav, carea a solicitat înăsprirea pedepsei penale și admiterea acțiunii civile privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei, reieșind din gravitatea faptei, pericolul ei social sporit și urmările care s-au soldat cu cauzarea vătămărilor corporale grave; 2 - avocatul Martin Vasile în numele inculpatului Sircovschi Alexandr, care a solicitat casarea sentinței și achitarea inculpatului de sub învinuirea înaintată, din motivul lipsei faptei infracționale, întrucât prima instanță a dat o apreciere unilaterală probatoriului administrat de acuzare, fără a lua în considerație depozițiile martorului Oprea Ghenadie, care a declarat că nu văzuse în mâna lui A. Sircovschi un careva cuțit sau foarfece. Mai mult, aceste aspecte nu au fost relatate nici de partea vătămată, care de altfel a și fost inițiatorul conflictului. La fel, s-a invocat că corpurile delicte anexate la materialele cauzei nu au nici o forță probantă, în situația în care pe caz nu a fost efectuată expertiza biologică a urmelor de sânge de pe obiectele ridicate, pentru a se stabili proveniența acestora, iar pe presupusul cuțit cu care se pretinde comiterea faptei infracționale nu au fost depistate careva urme de sânge, el fiind ridicat de pe masa din gospodăria inculpatului, dar nu de la locul faptei. Cât privește acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, apărătorul a menționat că cuantumul prejudiciului moral apreciat de instanța de judecată este unul exagerat de mare în coraport cu pensia lunară a inculpatului de aproximativ 1 000 lei și gradului II de invaliditate, care îl face inapt de muncă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2021, apelul avocatului Martin Vasile în numele inculpatului Sircovschi Alexandr a fost respins ca nefondat. Apelurile declarate de către procuror și partea vătămată Zavorotnîi Bronislav au fost admise, cu casarea sentinței în latura penală, în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă și cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Sircovschi Alexandr XXXXX a fost considerat vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, dintre care 3 (trei) ani închisoare urmau a fi executați în penitenciar de tip semiînchis, iar perioada rămasă de 2 (doi) ani s-a suspendat condiționat conform art. 901 alin. (1) Cod penal, pentru o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. S-a încasat din contul lui Sircovschi Alexandr XXXXX în beneficiul părții vătămate Zavorotnîi Bronislav dauna morală în mărime de 30 000 lei. În rest, dispozițiile sentinței în latura corpurilor delicte și cheltuieli judiciare, s- au menținut fără modificări. 4.1. Pentru a pronunța hotărârea nominalizată, instanța de apel, efectuând o verificare suplimentară a lucrărilor instanței de fond, a constatat că soluția de condamnare a inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal este corespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei și normelor procesual penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei, cu respectarea principiului 3 nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal (art. 314 Cod de procedură penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală); cu aprecierea obiectivă a probatoriului administrat la faza urmăririi penale din punct de vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenții și coroborării reciproce (art. art. 100-101 Cod de procedură penală). În contextul probatoriului administrat pe caz, instanța de apel a respins alegațiile apărării referitoare la nevinovăția inculpatului și lipsa probelor, care ar confirma comiterea faptei incriminate de către Sircovschi Alexandr, și aceasta deoarece următoarele probe, demonstrează contrariul: - declarațiile părții vătămate Zavorotnîi Bronislav, care a depus declarații consecvente atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond, a relatat că în seara de 14.10.2020, în timp ce se afla la domiciliul inculpatului unde veni și Ivan Sircovschi, în urma consumării băuturilor alcoolice, între cei doi se iscase un conflict, motiv pentru care hotărî să plece acasă. Însă, la ieșirea din locuință, inculpatul l-a apucat din spate de umărul drept și l-a înjunghiat cu un cuțit de bucătărie, cu mâner albastru în regiunea abdomenului, iar uletior, pentru a nimici urmele infracțiunii, acesta și-a șters mâinile de portiera din locuință. Atunci, el s-a îndreptat spre poartă, fiind ajutat de Sircovschi Ivan, după care a fost transportat la spital. A solicitat încasarea daunei morale de 30 00 lei pentru că în rezultatul acțiunilor ilegale ale inculpatului suferă dureri în regiunea abdomenului, ceea ce-l face inapt de muncă fizică (f.d. 112-113; 178-180); - declarațiile martorul Sircovschi Ivan, care a comunicat că în seara de 14.10.2020, în curtea gospodăriei inculpatului îl văzuse pe Bronislav Zavorotnîi, care se ținea de abdomen și avea urme de sânge pe maiou. Cel din urmă i-a zis că a fost înjunghiat de către inculpat, pe care-l văzuse în locuință, ținând în mână un obiect din metal (f.d. 116- 118); - declarațiile martorului Oprea Ghenadie, care a relatat că în seara de 14.10.2020, în jurul orelor 19:00-20:00, din motiv că în gospodăria inculpatului auzise strigăte, a venit să vadă ce se întâmplă. La fața locului i-a găsit pe inculpat și partea vătămată într- o altercație, atunci el i-a despărțit și a plecat, fără a vedea în mâna inculpatului vreun cuțit sau vreo foarfecă pentru că era întuneric (f.d. 114-115); - raportul de expertiză medico-legală cu nr. 202019D0184 din 16.10.2020 potrivit căruia la B. Zavorotnîi a fost depistată plagă a abdomenului penetrant în cavitatea peritoneala cu lezarea intestinului transvers, cauzată prin acțiunea traumatică a unui corp tăietor-înțepător, posibil la data și circumstanțele indicate și care se califică ca leziuni corporale grave, periculoase pentru viață (f.d. 42); - procesul verbal de cercetare la fața locului din 16.10.2020 în cadrul căruia au fost depistate și ridicate o frunză, trei tifoane, o portieră ce conțineau urme de culoare 4 brun roșietică asemănătoare cu sângele și un cuțit (f.d. 7-15). Așadar, instanța de apel a constatat că baza probantă administrată în prezenta cauză penală, denotă caracterul intenționat a acțiunilor infracționale comise de inculpat, iar faptul că martorul Oprea Ghenadie nu văzuse cuțitul în mâna inculpatului, nu poate constitui temei de achitare a inculpatului, deoarece martorul vizat a intervenit pe timp de noapte, când vizibilitatea era redusă. Cât privește lipsa urmelor de sânge pe cuțitul ridicat din gospodăria lui A. Sircovschi în cadrul percheziției la domiciliul celui din urmă, împrejurarea dată nu exclude folosirea acestui obiect în comiterea faptei infracționale, or fiind conștient de faptul că ar putea fi identificat, urmărit și reținut penal pentru fapta săvârșită, inculpatul a avut suficient timp să nimicească urmele de pe el. Însă, instanța de apel a reținut că, în pofida acestui fapt, partea vătămată totuși a reușit să-l vadă în mâna inculpatului și l-a descris detaliat, ca fiind cuțitul cu care a fost înjunghiat nemijlocit de către Sircovschi Alexandr. Astfel, contrar opiniei părții apărării referitor la prezența pe caz a temeiurilor de achitare a inculpatului de sub învinuirea înaintată, instanța de apel a concluzionat că partea acuzării a administrat probe incontestabile, ce confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 151 alin. (1) Cod penal. În continuare, instanța de apel s-a referit la pedeapsa închisorii stabilită inculpatului de prima instanță, pe care a considerat-o prea blândă prin suspendarea condiționată a executării acesteia, în situația în care inculpatul nu-și recunoaște vinovăția, nu manifestă căință activă pentru cele săvârșite și refuză recuperarea daunelor cauzate prin infracțiune. Pe cale de consecință, instanța de apel, făcând uz de prescripțiile art. 61, 57 Cod penal, a ajuns la concluzia că corectarea inculpatului A. Sircovschi este posibilă numai prin izolarea lui de societate, fiind ferm convinsă că pedeapsa închisorii va contribui efectiv la conștientizarea de către acesta a faptei comise, cu prevenirea comiterii ei pe viitor, or pedeapsa închisorii are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Distinct de cele menționate supra, precum și de vârsta înaintată a inculpatului, caracteristica pozitivă de la locul de trai (f.d. 59); lipsa unei evidențe la medicul narcolog sau psihiatrru (f.d. 60), instanța de apel a trasat concluzia că este irațională executarea în totalitate a pedepsei închisorii în penitenciar, din care considerent, prin aplicarea dispozițiilor art. 901 alin. (1) Cod penal, a dispus suspendarea parțială a executării pedepsei, astfel încât o parte din ea urmează a fi executată în penitenciar, iar cea de-a doua parte cu suspendare condiționată pe o perioadă de probațiune, în care inculpatul trebuie să dea dovadă de conștientizare a caracterului criminal al faptelor comise, 5 manifestând reeducare și reintegrare în societate. Cât privește acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată în cadrul procesului penal, instanța de apel a notat că, în corespundere cu art. art. 1998 alin. (1), 2036 alin. (1), (2) și 2037 alin. (1) Cod civil a fost stabilit cu certitudine suportarea unui prejudiciu moral de către Zavorotnîi Bronislav în urma acțiunilor inculpatului. În cauza dată, cuantumul despăgubirilor de ordin moral supus încasării a fost evaluat în raport cu suferințele de ordin moral și psihologic suportat de partea vătămată în legătură cu leziunile de cuțit primite în regiunea abdomenului, împrejurări ce au determinat încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a unei daune morale în mărime de 30 000 lei, sumă care este pe măsură să aducă o satisfacție morală proporțională urmărilor faptei comise, a naturii și duratei acestora.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - avocatul Martin Vasile în numele inculpatului Sircovschi Alexandr, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului se susține că atât instanța de fond cât și cea de apel și-au bazat și întemeiat soluțiile pronunțate doar pe declarațiile părții vătămate Zavorotnîi Bronislav - persoana vădit cointeresată în aplicarea pedepsei penale lui Sircovschi A., cu scopul de a obține un profit în urma celor întâmplate în seara zilei de 14.10.2020 în curtea inculpatului. Mai consideră recurentul că instanțele de fond nu trebuiau să acorde credibilitate declarațiilor martorului Sircovschi I., care a relatat că ar fi văzut pe maioul lui Zavorotnîi B. sânge și că ultimul i-a spus că Sircovschi A. l-a înjunghiat, pe motiv că Sircovschi Ivan era în stare de ebrietate avansată și nu putea ține minte faptele care au avut loc între ei în seara zilei de 14.10.2020. Unicul care nu era în stare de ebrietate alcoolică era martorul Oprea G., care a spus că nu a văzut pe maioul lui Zavorotnîi B. urme sânge și că ultimul i-ar fi spus că Sircovschi A. l-a înjunghiat cu ceva. Mai mult, cuțitul anexat drept corp delict a fost ridicat de pe masa din casa inculpatului, dar nu de la locul unde s-a produs altercația și pe cuțit n-au fost depistate careva urme de sânge. Astfel aceste corpuri delicte nu pot constitui probe pertinente și concludente la cazul dat. La fel, se atrage atenția că instanțele de judecată, la stabilirea mărimii prejudiciului moral cauzat, nu au ținut cont de faptul că inculpatul este invalid de gradul doi, primește pensie mai mică de 1000 lei lunar, care abia îi ajunge pentru viața și medicamente, nu poate lucra fizic; - inculpatul Sircovschi Alexandr, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea 6 decizie, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea sa, pe motiv că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, pronunțând astfel o hotărâre nemotivată și ilegală, dat fiind faptul că nu a examinat toate probele în ansamblu. 5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate, solicitând respingerea acestora cu menținerea deciziei contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acestea sânt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Deși recurenții nu indică nici un temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs constată că în recursul declarat de inculpatul Sircovschi Alexandr se face referință la eroare prescrisă la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, concretizată prin omisiunea instanței de apel de a se expune a supra tututor argumentelor invocate în apel, dar și pronunțarea unei hotărâri nemotivate, dat fiind faptul că nu au fost cercetate în ansamblu toate probele administrate în speța dată. În acest sens, Colegiul penal se va expune concomitent asupra ambelor recursuri, întrucât ambii recurenți contestă vinovăția lui Sircovschi Alexandr, prin prisma probelor, care în viziunea acestora, au fost ignorate de către instanțele de fond, fapt ce a condiționat pronunțarea unei hotărâri de condamnare ilegală. La acest capitol, instanța de recurs reamintește că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) ale Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens 7 decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Revenind la cauza dedusă judecății, Colegiul atestă că instanța de apel a supus verificării întreg ansamblu de probe cercetate de către prima instanța, și a explicat că anume prin declarațiile părții vătămate este descris cuțitul (cu mâner albastru) care a și fost ulterior depistat la domiciliul inculpatului. Acest cuțit a fost recunoscut în calitate de corp delict, or anume prin intermediul acestuia a fost înjunghiat Zavorotnîi Bronislav, iar până la momentul de față, această versiune, dar și declarațiile părții vătămate nu au fost răsturnate prin nici un alt mijloc probator sau versiune, care ar convinge instanța de judecată că Zavorotnîi Bronislav l-a învinuit pe inculpat de comiterea infracțiunii, cu scopul de a se îmbogăți fără justă cauză, prin solicitarea unui prejudiciu moral compensator. Mai mult de atât, declarațiile părții vătămate coroborează cu declarațiile martorilor audiați pe caz, dar și cu alte probe materiale administrate de către acuzatorul de stat (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie). În acest sens, sânt considerate ca fiind declarative alegațiile recurenților privitoare la lipsa unui probatoriu convingător și cercetarea incompletă a probelor de către instanțele de fond, aceasta constituind o tactică de apărare și o metodă de a evitare a tragerii la răspundere penală a inculpatului. Cu referire la diminuarea cuantumului despăgubirilor morale, instanța de recurs remarcă faptul că potrivit prescripțiilor legale prevăzute la art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, la evaluarea acestora, instanța de judecată ia în considerare următoarele: suferințele fizice ale victimei; prejudiciul agrement sau estetic; pierderea speranței în viață; pierderea onoarei prin defăimare; suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. Prevederea precitată comportă conotații orientative, care ar ajuta la îngustarea numărului de metode de determinare a valorii reale a prejudiciului, însă nu delimitează în mod exhaustiv marja de a precierea a instanței de judecată asupra cuantumului daunei morale. Tot aici, Colegiul penal remarcă faptul că atât inculpatul, cât și apărătorul său nu au administrat careva probe instanței de apel, care ar dovedi starea materială a acestuia și imposibilitatea lui Sircovschi Alexandr de a repara prejudiciul moral cauzat părții vătămate. Reiterând asupra punctelor de reper expuse mai sus în prezenta decizie, Colegiul penal constată că în cauza penală dedusă judecății nu a fost admisă nici o eroare de drept ce ar constitui temei pentru instanța de recurs de a interveni în decizia recurată, mai mult, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 8 (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Din aceste motive, se impune inadmisibilitatea recursurilor de pe rol, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Martin Vasile în numele inculpatului și de către inculpatul Sircovschi Alexandr împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Sircovschi Alexandr XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 25 noiembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana 9