1ra-1834/2021 — art. 171 alin. 2 lit. b prim CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 31 martie 2021, cauza fiind judecată în procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Sorochin Mihail XXXXX, a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de probațiune de 5 (cinci) ani. 1 S-a încasat de la Sorochin Mihail XXXXX în beneficiul statului suma de 640,00 (șase sute patruzeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare. 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că Sorochin Mihail XXXXX, acționând cu intenție unică, având scopul de a-și satisface pofta sexuală în ziua de 18 ianuarie 2021, la ora 13.00 și la ora 19.00, fiind sub influența băuturilor alcoolice, aflându-se în casa cet. Lomonovscaia Vera, din satul XXXXX, raionul XXXXX, unde în acel moment se afla și cet. XXXXX, sora concubinei sale, XXXXX, grad de rudenie ce îi plasează sub incidența art. 1331 lit. b) Cod penal, dându- și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, prin constrângere psihică și fizică, profitând de imposibilitatea cet. XXXXX de a se apăra și de a-și exprima voința, a imobilizat-o și contrar voinței victimei a întreținut forțat cu ultima două rapoarte sexuale. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202129P0024 din 27 ianuarie 2021 după examinarea medico-legală a cet. XXXXX s-a constatat raport sexual forțat recent, posibil din 18 ianuarie 2021. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal, violul, adică raportul sexual săvârșit asupra unui membru de familie, prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apel: - procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Sorochin Mihail XXXXX să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal și în baza acestei legi, ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea apelului acuzatorul de stat a punctat că, prima instanță nefondat a ajuns la concluzia de a aplica prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului pentru fapta comisă, fără a lua în considerație declarațiile inculpatului privind căința sinceră, în coroborare cu comportamentul ultimului și atitudinea sa față de fapta imorală comisă, or acestea au avut un caracter pur formal, date numai cu scopul de a fi pedepsit cât mai blând pentru infracțiunea comisă. A mai susținut partea acuzării că, inculpatul s-a folosit în mod vicios de situația creată, prin violarea părții vătămate, creându-i suferințe psihice și fizice, ca ulterior să 2 o impună tacit să-l ierte pentru fapta imorală comisă. La fel, deși inculpatul și-a recunoscut vina în fapta comisă, aceasta nu demonstrează căința lui sinceră și activă, ci faptul că acesta a încercat sub orice metodă să evite răspunderea penală pentru fapta comisă. Astfel că, în opinia procurorului, comportamentul deviant al inculpatului, manifestat prin abaterile de la normele morale unanim acceptate de către societate, nu lasă loc de o interpretare favorabilă a faptului că, suspendarea condiționată pe un termen de probă a executării pedepsei cu închisoarea, aplicată de instanța de judecată, va atinge efectul scontat și va restabili echitatea socială; - inculpatul Sorochin Mihail, care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă decât cea stabilită de prima instanță. În motivarea apelului a invocat că, prima instanță, la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că acesta a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a colaborat cu organul de urmărire penală pentru descoperirea rapidă a infracțiunii, este pentru prima dată în conflict cu legea, se căiește sincer în săvârșirea infracțiunii comise. Mai mult, în instanța de judecată a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, și-a cerut scuze de la partea vătămată, a realizat pe deplin caracterul negativ al acțiunilor săvârșite, este caracterizat satisfăcător la locul de trai.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2021, apelul inculpatului Sorochin Mihail declarat împotriva sentinței Judecătoriei Soroca, sediu Central din 31 martie 2021, a fost respins ca nefondat. Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Sorochin Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal, prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 3.1. Pentru a pronunța soluția dată, instanța de apel a constatat că la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia în privința lui Sorochin Mihail, prima instanță în mare parte s-a axat pe gravitatea infracțiunii comise de ultimul, a ținut cont de caracterul și gradul pericolului social al infracțiunii săvârșite, de personalitatea inculpatului, considerând că inculpatul poate fi 3 corectat și reeducat în condiții non privative de libertate, care va corespunde scopului restabilirii echității sociale, corectării condamnatului, precum și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea celui din urmă, cât și a altor persoane. În același context, instanța de apel a subliniat că inculpatul Sorochin Mihail prin acțiunile sale ilegale, a încălcat legea penală și a sfidat normele morale de conviețuire într-o societate, atentând la demnitatea umană, impunând-o pe partea vătămată Fală Valeria, care este sora concubinei inculpatului să întrețină două rapoarte sexuale, cauzându-i astfel, suferințe fizice și psihice, iar ulterior a impus-o să-l ierte pentru fapta imorală comisă. Reieșind din cele reținute mai sus, istanța a ajuns la concluzia că categoria pedepsei închisorii vine în coraport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpatului, care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, nu este angajat în câmpul muncii, iar infracțiunea de care la moment este acuzat, a comis-o în stare de ebrietate alcoolică. La caz, în procesul de individualizare a pedepsei penale, instanța de apel a reținut cu titlu de circumstanță atenuantă − căința sinceră, iar în contextul infracțiunii analizate, circumstanța agravantă comportă o conotație de ordin personal și privește deopotrivă făptuitorul și victima infracțiunii de viol, aceștia având o calitate specială, și anume aceea de membru de familiei. Luând în considerație că, inculpatul s-a căit sincer în cele săvârșite, a recunoscut vina și la solicitarea sa examinarea cauzei a avut loc în procedura simplificată, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni, va asigura atingerea scopului pedepsei penale.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului Sorochin Mihail, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea celor solicitate în recurs, apărătorul susține că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal pot fi determinate de recunoașterea vinovăției, căința sinceră în comiterea infracțiunii săvârșite, colaborarea cu organul de urmărire penală în scopul descoperirii infracțiunii, împrejurări care se regăsesc în prezenta cauză penală. Pe lângă aceasta, se menționează că inculpatul a manifestat căința activă, partea vătămată l-a iertat pentru cele întîmplate și acum sânt în relații bune; - avocatul Cebotari Angela în numele inculpatului Sorochin Mihail, care 4 invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței, afirmând că argumentele invocate de procuror nu corespund realității și poartă un caracter formal. De fapt, inculpatul Sorochin Mihail a conștientizat pe deplin fapta prejudiciabilă comisă de el, se căiește sincer de cele comise, iar după intentarea prezentei cauze penale a refuzat totalmente la modul de viață pe care-l ducea anterior și anume, întrebuințarea băuturilor alcoolice, comportament care se adeverește prin atitudenea lui față de dosar prin prezentarea la organul de urmărire penală ori de cîte ori era necesar, inclusiv și în instanțele de judecată. La fel, mai afirmă recurenta că prejudiciul comis prin infracțiune a fost reparat, iar partea vătămată nu are pretenții față de inculpat. La individualizarea pedepsei penale, instanța de apel nu a ținut cont de circumstanțele enumerate și neîntemeiat nu i-a oferit inculpatului șansa de a se corecta în condiții neprivative de liberatate. 4.1. Pe marginea recursurilor declarate a depus referință procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție, care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că decizia instanței de apel este legală și pe deplin motivată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sânt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Soluția de inadmisibilitate a recursului declarat se întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sânt subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent sânt nefondate. Lecturând cererile de recurs de pe rol, Colegiul penal conchide că aceasta sânt bazate, în mare parte, pe dezacordul recurentelor asupra modului de executare a pedepsei închisorii stabilite inculpatului Sorochin Mihail. 5 La capitolul dat, instanța de recurs este solidară cu soluția pronunțată de instanța ierarhic inferioară, și constată că la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7 Cod penal, reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise și pericolul social al acestora în raport cu persoana vinovată și circumstanțele cauzei ce-i atenuează sau agravează răspunderea penală, fapt pentru care, Colegiul penal o acceptă, ca fiind întemeiată, motivată și bazată pe prevederile art. 61 și 75 Cod penal, coroborat cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Subsidiar, instanța de apel just a subliniat că modalitatea de executare a pedepsei trebuie să fie în măsură să asigure reeducarea inculpatului și exercitarea unui control din partea statului ce vine să prevină antrenarea viitoare în activități prejudiciabile din partea inculpatului – în primul rând, dar și din partea altor justițiabili – în al doilea rând. La caz, se atestă că instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut fapta imputată prin actul de învinuire, a recunoscut vina în comiterea faptelor reținute prin rechizitoriu, din care motiv a solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată, beneficiind astfel de o reducere a ambelor limite de pedeapsă, la individualizarea pedepsei cu închisoarea. În acest sens, instanța de recurs respinge alegațiile recurentelor precum că instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei la stabilirea categoriei și modului de executare a pedepsei închisorii, or în partea descriptivă a deciziei contestate a fost efectuată o analiză detaliată a infracțiunii comise, a urmărilor prejudicabile cauzate prin comiterea acesteia, coroborate cu personalitatea inculpatului (pct. 3.1. din prezenta decizie). Nu în ultimul rând, Colegiul penal notează că, un rol determinant la stabilirea modului de executare a pedepsei cu închisoarea aplicate lui Sorochin Mihail, l-au constituit faptul că acesta a comis violul în mod repetat, dar și că acesta a avut loc asupra unui membru de familie, împrejurare care sporește caracterul imoral al faptei comise, precum și gravitatea acesteia. Generalizând asupra motivelor din recursurile ordinare, instanța de recurs ajunge la concluzia că acestea poartă un caracter declarativ, constituind o modalitate de apărare prin care se urmărește scopul de a se evita tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru fapta comisă. Astfel, Colegiul penal conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea 6 recursurilor ordinare declarate nu există și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului Sorochin Mihail și de către avocatul Cebotari Angela în numele inculpatului Sorochin Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Sorochin Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 16 decembrie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan 7