1ra-863/2021 — art. 192-1 alin. 2 lit. a, c, art. 192-1 alin. 2, lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 09 iuni 2020, Strîmbalovschi Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. a) și c), art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedepasă în coroborare cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, după cum urmează: - în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal – 1 an și 8 luni închisoare; - în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal – 1 an și 8 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, lui Strîmbalovschi Alexandru i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită, prin cumul parțial, a fost adăugată partea neexecutată a pedepsei penale aplicate prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 03 septembrie 2019, fiindu-i stabilit lui Strîmbalovschi Alexandru o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu executarea acesteia în centrele de detenție pentru minori și tineri. 1 S-a dispus încasarea de la Strîmbalovschi Alexandru în beneficiul lui Gheras Valentin, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 6000 lei. Prin aceeași sentință a fost condamnat inculpatul Cușnir Vasile, însă în privința acestuia decizia nu a fost contestată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, minorul Strîmbalovschi Alexandru la data de 31 octombrie 2019, în jurul orelor 08:40-11:00, fiind instigat de către reprezentantul său legal - tatăl său Cușnir Vasile, prin înțelegere prealabilă și împreună cu ultimul, în vederea realizării intenției de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire, au pătruns în gospodăria lui Gheras Valentin, amplasată în XXXXX, unde acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, în lipsa acordului proprietarului, intenționat au răpit din ogradă automobilul de model „VAZ 2115" cu numărul de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Gheras Valentin, ulterior după ce s-au deplasat o perioadă, nedeterminată de organul de urmărire penală, au abandonat automobilul în drum, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material în sumă de 40000 lei. Tot minorul Strîmbalovschi Alexandru, continuându-și acțiunile sale criminale, la data de 31.10.2019, în perioada orelor 11:00-11:50, fiind instigat de către reprezentantul său legal - tatăl său Cușnir Vasile, prin înțelegere prealabilă și împreună cu ultimul, în vederea realizării intenției de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire, acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, în lipsa acordului proprietarului, intenționat au răpit din spatele gospodăriei lui Gheras Valentin, amplasată în XXXXX, automobilul de model „Mercedes 208 D" cu numărul de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Gheras Valentin, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material în sumă de 35000 lei.

Legalitatea sentinței a fost atacată cu apel de către avocatul Baban Nicolae în numele inculpatului, care a pledat pentru suspendarea condiționată a pedepsei aplicate inculpatului, conform prevederilor art. 90 Cod penal. În susținerea cerințelor sale, apărătorul și-a manifestat dezacordul cu sentinț în latura pedepsei penale, considerând nejustificată aplicarea în privința inculpatului a pedepsei cu închisoarea cu executare reală. Astfel, a indicat că, Strîmbalovschi Alexandru a recunoscut vina și se căiește în cele săvârșite, fapt de care n-a ținut cont instanța. De asemenea a notat că, instanța nu și-a motivat poziția de a aplica o pedeapsă cu închisoarea cu executarea reală integrală a acesteia, or, în accepțiunea apărării era posibil de aplicat prevederile art. 90 Cod penal sau a art. 901 Cod penal. 2

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2020, a fost admis apelul avocatului Balan Nicolae în numele inculpatului, casată sentința în latura aplicării pedepsei inculpatului, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Strîmbalovschi Alexandru se consideră condamnat în baza art. 1921 alin. (2) lit. a), c) și art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal, și în baza acestor Legi i se stabilește pedeapsa penală: - în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal – 1 an și 8 luni închisoare; - în baza art. 1921 alin. (2) lit. a) Cod penal – 1 an și 8 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, lui Strîmbalovschi Alexandru i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită, prin cumul parțial, a fost adăugată partea neexecutată a pedepsei penale aplicate prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 03 septembrie 2019, fiindu-i stabilit lui Strîmbalovschi Alexandru o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni. Conform art.901 alin. (1) Cod penal, Strîmbalovschi Alexandru urmează să execute 1 an și 3 luni din pedeapsa stabilită în centrul de detenție pentru minori și tineri, executarea celeilalte părți din pedeapsă stabilită - 1 an și 3 luni, se suspendă condiționat pe perioada de probațiune de 2 ani, urmând ca în perioada de probațiune menționată Strîmbalovschi Alexandru să nu comită o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii să îndreptățească încrederea acordată. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, inculpatul Strîmbalovschi Alexandru recunoaște vina în faptele infracționale comise și nu contestă încadrarea juridică a acestora, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel solicitând casarea sentinței doar în latura pedepsei penale, pledând pentru o pedeapsă mai blândă. Instanța de apel a indicat că, instanța corect a concluzionat despre necesitatea aplicării în privința inculpatului minor Strîmbalovschi Alexandru a pedepsei sub formă de închisoare, respectiva categorie de pedeapsă urmând a fi aplicată pentru fiecare infracțiune, la aprecierea cuantumului pedepsei urmând a se ține cont de prevederile art. 70 Cod penal în raport cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel a indicat că, rezultând din caracterul și gravitatea faptelor infracționale comise, persoana inculpatului minor care nu este la prima abatere, or, acesta ispășind pedeapsa penală stabilită anterior pentru comiterea a trei infracțiuni de furt, în perioada de probațiune a comis alte două fapte infracționale, precum având în vedere și consecințele infracțiunilor săvârșite, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privitor la stabilirea unei pedepse cu închisoarea, și a considerat inoportună aplicarea față de inculpat a 3 prevederilor art. 90 Cod penal, or, o astfel de modalitate de executare a pedepsei nu va atinge scopurile enunțate de legislator la art. 61 alin. (2) Cod penal. Prin urmare, reținând că infracțiunile au fost comise de către inculpatul Strîmbalovschi Alexandru în timpul minoratului, instanța de apel a constatat că nu este rațional ca inculpatul să execute întreaga pedeapsă cu închisoarea în Centru de detenție pentru minori și tineri, fiind posibilă suspendarea parțială a executării pedepsei aplicată lui Strîmbalovschi Alexandru, acesta urmând să execute 1 an și 3 luni din pedeapsa stabilită în Centru de detenție pentru minori și tineri, executarea celeilalte părți din pedeapsă stabilită - 1 an și 3 luni, urmând a fi suspendată condiționat pe perioada de probațiune de 2 ani, cu condiția ca în perioada de probațiune menționată Strîmbalovschi Alexandru să nu comită o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii să îndreptățească încrederea acordată. Subsecvent, s-a reținut că, individualizarea și stabilirea unei astfel de pedepse este proporțională faptelor comise, echitabilă și pasibilă să atingă scopul pedepsei penale, pedeapsă pe care inculpatul urmează să o execute parțial în Centru de detenție pentru minori și tineri, cealaltă parte executând-o condiționat, respectând condițiile probațiunii.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi horărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În susținerea celor solicitate, apărătorul subliniază că, pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră, criticând soluția instanței de apel în partea stabilirii modului de executare a acesteia, iar în acest sens menționează că, instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina și se căiește sincer de cele comise.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și din aceste considerente, instanța de recurs nu se va expune asupra acestor aspecte, însă recurentul își exprimă dezacordul cu pedeapsa aplicată, astfel semnalând temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 4 Însă, instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale. Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurentului privind stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la categoria infracțiunilor grave, de motivul inculpatului, de persoana acestuia, corect a conchis că corijarea acestuia poate avea loc doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate pe un termen de 2 ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Colegiul penal reamintește că, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc. 5 De asemenea, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea recurentului privind aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, solicitare care de fapt nici nu a fost motivată indicând doar dezacordul cu pedeapsa stabilită, or, simplul motiv că recurentul nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse neprivative în temeiul art. 90 Cod penal. Totodată, Colegiul penal menționează că, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea efectivă a acesteia, or, conform prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând neapărat în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. Astfel, Colegiul penal indică că, în formarea convingerii, instanța de apel a ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv, întreaga conduită a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. În concluzie, Colegiul penal consideră legală concluzia instanței de apel referitor la pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului care este proporțională faptelor comise de către inculpat. Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit. Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că, nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care face referință recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa 6 stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în conformitate cu legea și în limitele acesteia, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e: inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălț din 18 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Strîmbalovschi Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 7