1ra-1694/2022 — Art. 217/1 alin.3 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 ianuarie 2021, adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Cancasov Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen - 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen - 5 (cinci) ani. Potrivit art.901 Cod penal, s-a stabilit că inculpatul Cancasov Alexei, urmează să execute ½ din termenul pedepsei stabilite prin prezenta sentință - 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea a ½ din termenul pedepsei - 1 (unu) an și 3 (trei) luni, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, obligând inculpatul să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și să urmeze un curs de tratament al narcomaniei. S-a dispus încasarea de la Cancasov Alexei în beneficiul bugetului de stat suma de 4 480 1 (patru mii patru sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: Cancasov Alexei, urmărind scopul păstrării și înstrăinării drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a procurat în circumstanțe necunoscute, substanță psihotropă buprenofrin, în proporții mari pe care a păstrat-o la sine, în scop de înstrăinare. Astfel, la 29.09.2019, ora 15.00, în timp ce se afla în adiacentul stației PECO „Lukoil", amplasată la intersecția străzilor XXXXXX XXXXXX cu str. XXXXXX XXXXXX, XXXXXX, a înstrăinat, contra sumei de 4000 de lei, o parte din substanța respectivă, lui Rusnac Ion, care activa în calitate de investigator sub acoperire, cu date cifrate la efectuarea măsurii speciale de investigație-achiziția de control, și anume 5 pastile de culoare alba cu inscripția B8, care ulterior au fost ridicate de la acesta de către colaboratorii de poliție. Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4070 din 16.10.2019 cele cinci pastile de culoare alba, cu formă ovală, cu inscripția „B8", ridicate la 29.09.2019 de la investigatorul sub acoperire Rusnac Ion, în urma efectuării măsurii speciale de investigație achiziția de control între investigatorul sub acoperire Rusnac Ion și persoana de gen masculin pe nume Cancasov Alexei, conțin buprenofrin, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea totală a substanței psihotrope - buprenofrin, în cinci pastile, constituie 0,04 gr. Conform Hotărârii de Guvern nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, buprenofrin este inclusă în Tabelul III Substanțe stupefiante (Narcotice), substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr.2 Substanțele psihotrope incluse în Lista nr.3 a Convenției ONU asupra Substanțelor Psihotrope 1971. Conform pct.45 al Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, „Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora", substanța psihotropă - buprenorfin de la 0,005 g. până la 0,25 g., constituie proporții mari. Tot el, într-o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, urmărind scopul, procurării, păstrării, transportării precum și înstrăinării substanțelor psihotrope și stupefiante, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a procurat în circumstanțe necunoscute, în scop de înstrăinare, alte substanțe stupefiante și psihotrope, pe care le-a păstrat, transportat și înstrăinat mai multor persoane consumatori. Astfel, în vederea realizării scopului său infracțional, aflându-se la domiciliu său pe adresa str. XXXXXX XXXX, XXXX, XXXXXX, ilegal a deținut la sine substanțe stupefiante de tip marijuana, care, din timp au fost împachetate într-un flacon de plastic, substanțe psihotrope sub formă de bucăți de pastile, în număr de 9 (nouă), împachetate într-un pachet de polietilenă de tip zip-lock, și o lulea din lemn, pe care le-a păstrat în locuința sa până la 20.12.2019, ora 08.45 min., atunci când, au fost depistate, ridicate și sigilate de către colaboratorii de poliție ai Inspectoratului de poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, în cadrul efectuării acțiunii de urmărire penală - percheziția. Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1/-R-5196 din 17.01.2020, masa vegetală de culoare verde, în cantitate de 0,216 gr., ridicată la 20.12.2019, în cadrul percheziției domiciliului cet. Cancasov Alexei XXXXX, amplasat pe adresa str. XXXXXX XXXXXX, XXXXXX , mun. Chișinău, reprezintă substanță stupefiantă marijuana (amestec din părțile terminale a plantei de cânepă (canabis), cu flori, frunze și fără tulpină centrală, uscate sau 2 umede, mărunțite sau întregi, ale diferitor specii de cânepă, care conțin tetrahidrocanabinol). Depunerile de substanță de culoare cafenie cu masa 0,18 gr., de pe suprafața lulelei, ridicate în circumstanțele anterior indicate anterior, reprezintă substanță stupefiantă rășină de canabis. Cele 9 fragmente comprimate, de culoare albă, cu stanțările „B" și „8", ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă preparate medicamentoase SUBOTEX 8mg, care conțin substanța psihotropă Buprenofrin. Masa substanței psihotrope Buprenofrin în cele 9 fragmente de comprimate constituie 0,034. Substanțele marijuana și rășină de canabis sunt incluse în Hotărârea de Guvern nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, cu completările și modificările ulterioare, Tabelul nr.1. „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.1 „Substanțele stupefiante". Conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, „Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora", cu ultimele modificări aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.103 din 27.02.2017, rășină de canabis și marijuana în cantitățile depistate, constituie substanțe stupefiante în proporții mari. Conform Hotărârii de Guvern nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, buprenofrin este inclusă în Tabelul III Substanțe stupefiante (Narcotice), substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțele psihotrope incluse în Lista 3 a Convenției ONU asupra Substanțelor Psihotrope 1971. Conform pct.45 al Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, „Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora", substanța psihotropă - buprenorfin de la 0,005 g. până la 0,25 g., constituie proporții mari. Acțiunile inculpatului Cancasov Alexei au fost încadrate juridic în baza art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, conform indicilor calificativi - circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, avocatul Gorencu Cornelia, în numele inculpatului, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cancasov Alexei a-i stabili o pedeapsă non privativă de libertate și a trece cheltuielile judeciare în contul statului. 3.1. În motivarea apelului declarat, avocatul a invocat, că prima instanță nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă prea aspră. Prima instanța nu a ținut cont de faptul că, inculpatul a recunoscut vina în cele comise, s-a căit sincer în cele săvârșite, a conlucrat activ cu organul de urmărire penală, fapt ce denotă că a conștientizat pericolul social al faptelor comise, precum și urmările acestor fapte. În instanța de judecată a semnat și a depus cerere privind examinarea cauzei penale în ordinea art.3641 Cod de procedură penală, cauza fiind examinată în procedură simplificată, în ședința de judecată inculpatul a făcut declarații, urmări grave pe cauză nu au survenit. La fel, a invocat că inculpatul se caracterizează pozitiv, fapt confirmat prin caracteristica anexată la materialele cauzei. Potrivit IP Rîșcani, Cancasov Alexei, este domiciliat în mun. XXXXX, XXXXXX XXXXXX, XXXX, de către vecini și membrii familiei se caracterizează pozitiv. Nu încalcă ordinea publică, nu se află la evidența specială la organele de poliție, abuz de băuturi spirtoase nu face. Este o persoană cu un comportament adecvat în societate și în familie. Potrivit Caracteristicii eliberată de la fostul loc de muncă, Cancasov Alexei, a fost 3 angajat în câmpul muncii și se caracterizează de administrație pozitiv. După concediere a continuat să lucreze, iar la moment se examinează întrebarea angajării oficiale. Circumstanțe agravante potrivit art.77 Cod penal în cauza penală nu au fost reținute, antecedentul penal este stins, inculpatul Cancasov Alexei îngrijește de mama sa, care este bolnavă, fiind anexate înscrisuri confirmătoare. În același timp, inculpatul are credit bancar - Contractul de credit din 23.03.2019, din care rezultă că i s-a acordat în credit suma de 120 000 lei pentru 60 luni, prin urmare are de achitat o sumă debitorială până în 23.03.2024. În cazul menținerii pedepsei cu închisoare, aceasta nu va fi posibil de executat, inculpatul va fi acționat în judecată pentru neexecutarea obligațiunilor de rambursare, inclusiv va achita penalități. Inculpatul este căsătorit și are domiciliu permanent. Prin urmare, în speță pot fi aplicate prevederile art. art.79, 90 Cod penal. De asemenea, a indicat că instanța de fond eronat a dispus încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în suma de 4 480 lei, întrucât aceste cheltuieli au fost efectuate în cadrul efectuării UP în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, respectiv urmau a fi trecute în contul statului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, a fost respins apelul declarat, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Analizând în ansamblu probele prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a reținut, că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, respectiv în acțiunile inculpatului Cancasov Alexei just s-a constatat existența indicilor infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal: „circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari”. La capitolul individualizării pedepsei inculpatului Cancasov Alexei, având în vedere argumentele apelului, instanța de apel a notat că, prima instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art.art.6, 7, 61, 75-77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, prin urmare instanța de judecată și-a argumentat riguros soluția la capitolul numirii pedepsei și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia necesității numirii inculpatului a pedepsei în formă de închisoare. Instanța de apel a notat, că la stabilirea pedepsei, instanța nu poate reține ca circumstanță atenuantă „recunoașterea vinovăției”, or, prezenta cauza penală a fost judecată în ordinea art.3641 Cod de procedură penală, instituție care prevede examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul astfel beneficiind de reducerea pedepsei în condițiile alin.(8) al articolului nominalizat. În consecință, în cazul în care instanța va reține circumstanța atenuantă „recunoașterea vinovăției” ar rezulta că, aceleiași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică, fapt inadmisibil într-un proces penal. Cu privire la solicitarea apărării de a reține circumstanța atenuantă „contribuirea activă la descoperirea infracțiunii” instanța de apel a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, din motiv că inculpatul deși a recunoscut vinovăția pe parcursul procesului penal acesta nu a fost cooperant cu organul de urmărire penală fapt, confirmat prin procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2019 (vol. I, f.d.49-50), potrivit căruia Cancasov Alexei a refuzat predarea benevolă organului de poliție a substanțelor narcotice deținute la domiciliul său. 4 Cu referire la prevederile art.76 alin.(2) Cod penal, prima instanță a reținut în calitate de circumstanță atenuantă aflarea la întreținerea inculpatului a mamei care este bolnavă. În partea ce vizează solicitarea procurorului de a reține în sarcina inculpatului a circumstanței agravante „prezența antecedentelor penale” instanța de apel a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, or după cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, inculpatul Cancasov Alexei anterior a fost judecat de mai multe ori, ultima sentință fiind a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 mai 2011, potrivit căreia acesta a fost condamnat în baza art.217 alin.(3) Cod penal, la 1 an închisoare, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată pe perioada de probațiune de 1 an - antecedentele penale fiind stinse. În asemenea circumstanțe, nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă „prezența antecedentelor penale” de vreme ce inculpatul anterior a fost condamnat pentru o infracțiune similară, dacă antecedentele penale au fost stinse. Având în vedere circumstanțele comiterii infracțiunii, în special cantitățile de drog înstrăinate de inculpat și depistate la acesta, luând în considerație principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în conținutul prevederilor art.61 alin.(2) Cod penal, reieșind din caracterul infracțiunii comise de inculpat care, potrivit prevederilor art.16 alin.(4) Cod penal, face parte din categoria celor grave, pornind de la noile limite ale pedepsei stabilite, indicate în alineatul precedent, luând în considerație pericolul social sporit al circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora și scopul de înstrăinare, corectarea și reeducarea inculpatului Cancasov Alexei, va fi pe deplin atinsă, doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea acestui termen de la data devenirii definitive a prezentei sentințe, precum și o pedeapsă complementară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani. Instanța de apel a respins solicitarea apărării privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, considerând că nu au fost stabilite nici temeiuri pentru aplicarea prevederilor art.79 alin.(1) Cod penal. Or, potrivit cazierului penal al inculpatului (f.d.38) denotă că acesta a fost anterior condamnat și a executat chiar pedepse privative de libertate. Totodată, prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 mai 2011, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii stabilite de art.217 alin.(3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe termen de 1 an, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pentru perioada de probă de 1 an. Astfel, comiterea la data de 20.12.2019, a infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, este în măsură să trezească o îngrijorare semnificativă că inculpatul nu-și formează concluziile necesare în rezultatul pedepselor și avertizărilor aplicate în raport cu acesta, dar din contra, faptele comise de acesta presupun un pericol social mai sporit decât precedentele. În altă ordine de idei, instanța de apel a reținut că, inculpatul Cancasov Alexei îngrijește de mama sa, care este bolnavă. Inculpatul este căsătorit și se află la evidența medicului narcolog. De la prima sa audiere, după descoperirea faptelor ilicite comise de inculpat, acesta a făcut declarații, a comunicat modul în care a dobândit drogurile precum și persoana care i le-a transmis. Se reține că această conduită postinfracțională, diminuează pericolul social prezentat de faptele inculpatului. Acuzatorul de stat nu a negat afirmația inculpatului precum că datorită informațiilor comunicate de acesta la etapa audierii în calitate de bănuit, a fost posibilă descoperirea activității persoanei care transmitea drogurile din străinătate. Prin urmare, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond că în speță pot fi aplicate prevederile art.901 Cod penal, și anume ½ din termenul pedepsei stabilite prin prezenta sentință - 1 an și 3 luni închisoare urmând a fi executate în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea 5 a ½ din termenul respectiv - 1 (unu) an și 3 (trei) luni, să fie suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și să urmeze un curs de tratament al narcomaniei, pedeapsă care va atinge scopul de corectare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea sa, cât și a altor persoane. Cu referire la cerința avocatului Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cancasov Alexei privind trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului, instanța de apel a reținut prevederile art.art.227, 229 Cod de procedură penală, menționând că în cadrul urmăririi penale, au fost suportate cheltuieli de judecată în mărime de 4 480 lei, suma constituită din plata cheltuielilor pentru raportul de expertiză judiciară cu nr.34/12/1-R-4070 din 16 octombrie 2019 – 1 680 lei (f.d.88) și pentru raportul de expertiză judiciară cu nr.34/12/1-R-5196 din 16 ianuarie 2020 – 2 800 lei (f.d.93). Instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul inculpatului suma de 4 480 lei, or, cheltuielile au avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Gorencu Cornelia, în numele inculpatului, declară recurs ordinar în temeiul art.427 alin.(1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel sau cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Cancasov Alexei să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate, cu trecerea cheltuielilor de judecată în contul statului. 5.1. În argumentarea recursului a menționat că, instanța de apel eronat a judecat cauza în ordine de apel în lipsa condamnatului, nefiind îndeplinită citarea legală a acestuia în ședința de judecată în instanța de apel. Astfel, inculpatului i-a fost violat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art.6 CEDO, or, potrivit materialelor cauzei, citația instanței de apel nu a fost recepționată de condamnat, lipsește semnătura acestuia pe aviz. Drept consecință, în lipsa datelor referitor la soarta pârâtului, instanța de apel urma să dispună aducerea silită a condamnatului în ședință, anunțarea lui în căutare. La fel, urma a fi solicitată și informația despre traversarea frontierei, informația despre menținerea sau schimbarea vizei de reședință, a statutului lui. Instanța de apel nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea citării legale a condamnatului în ședință, astfel eronat și pripit a dispus examinarea în lipsa acestuia. De asemenea, a invocat că la aplicarea pedepsei inculpatului instanțele de judecată nu au dat deplină eficiență prevederilor prevăzute de art.art.61, 75, 79, 90 Cod penal. Pedeapsa stabilită nu este una echitabilă în raport cu fapta comisă, personalitatea condamnatului și circumstanțele atenuante, inclusiv excepționale existente în cauza penală dată. Totodată, apărarea a invocat, că instanțele de judecată greșit au încasat cheltuielile judiciare în suma de 4 480 lei, din contul inculpatului, or, aceste cheltuieli sunt efectuate în cadrul urmăririi penale, în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, cheltuieli care urmează a fi trecute în contul statului.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2021, a fost admis recursul ordinar declarat, s-a casat total decizia și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că, instanța de apel nu a pus în discuție problema dacă inculpatul a fost sau nu citat legal și dacă urmează ca examinarea cauzei să fie înfăptuită în lipsa inculpatului, constatând divergent că acesta în 2 ședințe de judecată nu a fost escortat, iar în altă ședință că nu s-a prezentat, însă fără a dispune de careva probe că inculpatul este deținut în careva instituție penitenciară sau că se eschivează de la judecarea cauzei, se află în căutare sau ar fi trebuit citat la o altă adresă, deși în ședințele de judecată a fost prezent apărătorul acestuia. 6 Astfel, instanța de apel a încălcat prevederile art.6§1 ale Convenției, întrucât legislația internă ar trebui să ofere garanții suficiente, ca persoana acuzată în materie penală să nu trebuiască să fie obligată a dovedi că nu a încercat să se sustragă justiției. De asemenea, instanța de recurs ordinar a reținut că, instanța de apel a respins apelul apărării în care a fost criticată sentința primei instanțe sub aspectul corectitudinii individualizării pedepsei penale, însă motivarea deciziei la acest capitol este una contradictorie. În acest context, instanța de recurs ordinar a reținut că, deși instanța de apel a respins solicitarea apărării de a reține în sarcina inculpatului circumstanța atenuantă „contribuirea activă la descoperirea infracțiunii”, din motiv că acesta nu a fost cooperant cu organul de urmărire penală fapt, confirmat prin procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2019 (vol. I, f.d.49- 50), potrivit căruia Cancasov Alexei a refuzat predarea benevolă organului de poliție a substanțelor narcotice deținute la domiciliul său. Pe de altă parte, instanța de apel a reținut că „la prima sa audiere, după descoperirea faptelor ilicite comise de inculpat, acesta a făcut declarații, a comunicat modul în care a dobândit drogurile precum și persoana care i le-a transmis. Se reține că această conduită postinfracțională, diminuează pericolul social prezentat de faptele inculpatului. Se mai reține că acuzatorul de stat nu a negat afirmația inculpatului precum că datorită informațiilor comunicate de acesta la etapa audierii în calitate de bănuit, a fost posibilă descoperirea activității persoanei care transmitea drogurile din străinătate.” La fel, instanța de apel a notat că nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă „prezența antecedentelor penale” dacă inculpatul anterior a fost condamnat pentru o infracțiune similară și antecedentele penale au fost stinse, ulterior în pct. 37-38 al deciziei instanța de apel a reținut, că nu pot fi aplicate inculpatului prevederile art.90 Cod penal sau ale art.79 alin.(1) Cod penal, or, potrivit cazierului penal al inculpatului (f.d.38) acesta a fost anterior condamnat și a executat chiar pedepse privative de libertate. 6. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2022, a fost respins apelul declarat ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 6.1. În motivarea soluției emise instanța de apel a menționat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod procedură penală, procedura enunțată n-a fost viciată, iar în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce a condiționat concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Instanța de apel a menționat că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, și acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Cancasov Alexei, în baza art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, conform indicilor calificativi „circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari”. Instanța de apel a reținut că, sentința a fost contestată de către partea apărării doar în partea stabilirii pedepsei și în partea cheltuielilor de judecată. Referitor la individualizarea pedepsei inculpatului Cancasov Alexei, având în vedere argumentele apelului, instanța de apel a notat că, prima instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art.art.6, 7, 61, 75-77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora. La fel, instanța de apel a notat că prima instanță la individualizarea pedepsei inculpatului 7 Cancasov Alexei a ținut cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Sancțiunea art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. De asemenea, instanța de apel a notat că, infracțiunea comisă de inculpat, prevăzută la art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, face parte din categoria celor grave. Inculpatul Cancasov Alexei, deși a recunoscut vinovăția pe parcursul procesului penal, acesta la început nu a fost cooperant cu organul de urmărire penală, fapt confirmat prin procesul verbal de percheziție din 20 decembrie 2019 (vol. I, f.d.49-50) potrivit căruia - Alexei Cancasov a refuzat predarea benevolă a substanțelor narcotice deținute la domiciliul său. În conformitate cu art.76 alin.(2) Cod penal, prima instanță a reținut în calitate de circumstanță atenuantă aflarea la întreținerea inculpatului Cancasov Alexei a mamei care este bolnavă (Konkasova Tatiana a. n. XXXXXX diagnoza - XXX, XXXXX XXXXX XXXXX,

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Gorencu Cornelia în numele 9 inculpatului declară recurs ordinar în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admise cerințele părții apărării, cu constatarea faptului că, Cancasov Alexei a fost deținut în instituțiile penitenciare în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru Apărarea drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și a dispune reducerea termenului pedepsei pentru perioada deținerii lui în condiții inumane și degradante în instituțiile penitenciare 7.1. În argumentarea recursului, recurentul invocă că, atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, ceea ce denotă ineficiența condamnării condamnatului la pedeapsa stabilită, instanțele de judecată nu au ținut pe deplin cont de regulile de individualizare a pedepsei și nu s-au expus argumentat asupra circumstanțelor cauzei, astfel pronunțând hotărâri nemotivate. Menționează că, inculpatul a recunoscut vina în cele comise, se căiește sincer în cele săvârșite, ceea ce denotă faptul, că conștientizează pericolul social al faptelor comise, precum și urmările acestor fapte, a conlucrat activ cu organul de urmărire penală. De la prima sa audiere, după descoperirea faptelor ilicite comise de inculpat, acesta a făcut declarații, a comunicat modul în care a dobândit drogurile precum și persoana care i le-a transmis. Astfel, această conduită postinfracțională, diminuează pericolul social prezentat de faptele inculpatului. Datorită informațiilor comunicate de acesta la etapa audierii în calitate de bănuit, a fost posibilă descoperirea activității persoanei care transmitea drogurile din străinătate. În instanța de judecată a semnat și depus cerere privind examinarea cauzei penale în ordinea art.3641 Cod de procedură penală, cauza fiind examinată în procedură simplificată, în ședința de judecată inculpatul a făcut declarații, urmări grave pe cauză nu au survenit. Mai menționează că inculpatul se caracterizează pozitiv, fapt confirmat prin caracteristica anexată la materialele cauzei. Potrivit IP Râșcani, Cancasov Alexei, este domiciliat în mun. XXXXX, str. XXXXXX XXXXXX, XXXX. De către vecini și membrii familiei se caracterizează pozitiv. Pe adresa dată locuiește deja de o perioadă îndelungată de timp. Dânsul nu încalcă ordinea publică, la moment nu se află la evidența specială la organele de poliție, abuz de băuturi spirtoase nu face. Este o persoană cu un comportament adecvat în societate și în familie. Aduceri în sectorul de poliție în legătură cu comiterea delictelor contravenționale nu a avut. IP de materiale compromițătoare nu dispune. Potrivit caracteristicii eliberată de la fostul loc de muncă, Cancasov Alexei a fost angajat în câmpul muncii și se caracterizează de administrație din punct de vedere pozitiv. După concediere a continuat să lucreze, iar la moment se examinează întrebarea angajării oficiale, circumstanțe agravante potrivit art.77 Cod penal în cauza penală nu au fost reținute, antecedentul penal este stins, inculpatul Cancasov Alexei îngrijește de mama sa, Konkasova Tatiana care este bolnavă, fiind anexate înscrisuri confirmătoare. În același timp, inculpatul are credit bancar - Contractul de credit din 23.03.2019, din care rezultă că i s-a acordat credit pentru suma de 120 000 lei pentru 60 luni, prin urmare are de achitat o sumă debitorială până în 23.03.2024. În cazul menținerii pedepsei cu închisoare, aceasta nu va fi posibil de executat, inculpatul va fi acționat în judecată pentru neexecutarea obligațiunilor de rambursare, inclusiv va achita penalități, inculpatul este căsătorit și are domiciliu permanent. Cele menționate în ansamblul, esențial reduc gradul de pericol social al infracțiunii comise. De asemenea, recurentul menționează că instanța de apel eronat a respins cererea apărării privind constatarea condițiilor de detenție a inculpatului în instituțiile penitenciare în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și reducerea termenului pedepsei pentru perioada de deținere în condiții inumane și degradante în instituțiile penitenciare. Or, definitivarea sentinței are loc după pronunțarea 10 deciziei instanței de apel, iar perioada deținerii acestuia până la definitivarea sentinței se constată că este o executare a măsurii preventive sub formă de arest. Totodată, inculpatul s-a deținut în condiții inumane și degradante de detenție în penitenciare, fapt unanim recunoscut și constatat atât la nivel național, cât și la nivel internațional, fiind prezentate probe în acest. Cu referire la încasarea cheltuielilor judiciare, partea apărării susține că, potrivit materialelor cauzei, în cadrul urmăririi penale, au fost suportate cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare și anume pentru raportul de expertiză judiciară cu nr.34/12/1 - R4070 din 16 octombrie 2019 – 1 680 lei (f.d.88) și pentru raportul de expertiză judiciară cu nr.34/12/1 - R5196 din 16 ianuarie 2020 – 2 800 lei (f.d.93), în total fiind efectuate cheltuieli în suma de 4480 lei, sumă eronat încasată din contul inculpatului de către instanța de fond, or aceste cheltuieli indicate sunt efectuate în cadrul efectuării UP în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, cheltuieli care urmează a fi trecute în contul statului.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Guțan Pavel, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art.432 alin.(2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond art.427 alin.(1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând materialele cauzei, în raport cu argumentele invocate, instanța de recurs ajunge la concluzia că cele invocate de recurent nu și-au găsit confirmarea, iar soluția adoptată pe marginea acestei spețe de către instanța de apel este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral. Astfel, cu referire la temeiul indicat de recurent, prevăzut de art.427 alin.(1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor 11 relevante invocate în apelul declarat, întemeindu-și corect soluția, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Colegiul penal apreciază că decizia recurată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de legea procesual- penală și de art.6 CEDO și dă răspuns la toate argumentele expuse în cererea de apel. Mai mult, verificând conținutul deciziei instanței de apel în coraport cu cererea de apel, Colegiul penal conchide că instanța de apel a examinat minuțios toate chestiunile esențiale supuse atenției sale, fără a comite în acest sens vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea deciziei atacate. Totodată, Colegiul penal menționează că la caz nu și-a găsit confirmare nici temeiul pentru recurs prevăzut de pct. 10) alin.(1), art.427 Cod de procedură penală, deoarece instanțele de fond și-au motivat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art.6,7, 61, 75, 76-77 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia, ținându-se cont și de dispozițiile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Colegiul penal reține că, atât prima instanță în sentință (v.I, f.d.211- 222), cât și instanța de apel în decizie (v. II, f.d.192 - 213), au indicat circumstanțele ce au stat la baza stabilirii pedepsei - 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, precum și pedeapsa complementară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 ani. În acest context, Colegiul penal reține că, în urma solicitării și înscrisului autentic al inculpatului prezenta cauză a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală (v. I, f. d. 173), Sancțiunea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, pentru care a fost recunoscut vinovat inculpatul, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Prin aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, inculpatul a beneficiat de reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, limitele noi fiind de la 2 ani la 4 ani și 8 luni închisoare. Respectiv, termenul de 2 ani și 6 luni închisoare, a fost stabilit în limitele aplicării dispozițiilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Totodată, se atestă că, la stabilirea termenului pedepsei inculpatului, instanțele de fond au luat în considerație: gradul prejudiciabil al infracțiunii comise – care potrivit art.16 alin.(4) Cod penal constituie infracțiune gravă, atitudinea inculpatului – pe parcursul cauzei penale deși a recunoscut vinovăția, la început nu a fost cooperant cu organul de urmărire penală, fapt confirmat prin procesul verbal de percheziție din 20 decembrie 2019 din care rezultă că Cancasov Alexei a refuzat predarea benevolă organului de poliție a substanțelor narcotice deținute la domiciliul său (vol. I, f.d.49-50), circumstanțele atenuante – aflarea la întreținerea inculpatului a mamei Konkasova Tatiana a.n.XXXXXX care este bolnavă (XXXXXX XXXX, XXXXX XXXXXX, XXXX XXXXX XXXXX XXXXX ), de personalitatea inculpatului – se caracterizează negativ la locul de trai, se află la evidența medicului narcolog din 09 august 20110 (f.d.36). Mai mult, potrivit Revendicării inculpatul Cancasov Alexei anterior a fost condamnat de mai multe ori, fapt ce dovedește că nu a conștientizat că faptele social periculoase sunt supuse 12 răspunderii penale și nu a purces pe calea corijării (f.d.38). Cu referire la argumentele recurentului precum că, instanțele de fond neîntemeiat au aplicat cea mai aspră pedeapsă -închisoarea, Colegiul penal reamintește că pedeapsa prevăzută de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, nu conține alternative, aceasta fiind doar sub formă de închisoare după cum s-a nominalizat mai sus. Totodată, Colegiul penal apreciază că fiind vădit neîntemeiată solicitarea avocatului privind necesitatea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, întrucât aplicarea acestor prevederi are la originea sa personalitatea inculpatului, modalitatea și gravitatea infracțiunii comise, comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă, încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. La caz, imposibilitatea stabilirii prevederilor art.90 Cod penal, a fost condiționată de personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea penală, anterior fiind condamnat. Deși antecedentele penale sunt stinse, acestea caracterizează negativ personalitatea inculpatului și denotă faptul că scopurile pedepsei n-au fost atinse. Prin urmare, Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de către instanțele de fond, este conformă atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. La fel, Colegiul penal consideră că, instanța de apel corect a respins solicitarea avocatului în partea aplicării prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală în privința inculpatului ca fiind neîntemeiată, dat fiind faptul că în speță prevederile menționate supra, nu pot fi aplicate. Colegiul penal notează că potrivit prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, conform jurisprudenței CEDO, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, La caz, se constată că inculpatul Cancasov Alexei nu s-a aflat în arest preventiv, neavând statut de prevenit, ultimul fiind reținut la 14.09.2021, ulterior pronunțării sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11.01.2021, și respectiv în privința acestuia nu pot fi aplicate prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală. Cu referire la solicitarea recurentului privind trecerea cheltuielile judiciare în sumă totală de 4 480 lei, suportate pentru efectuarea Raportului de expertiză judiciară cu nr.4/12/1-R-4070 din 16 octombrie 2019 și pentru Raportul de expertiză judiciară cu nr.34/12/1-R-5196 din 16 ianuarie 2020, în contul Statului, Colegiul penal reține că, instanțele de fond, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind soluția încasării cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală. Astfel, instanța de apel just a argumentat și în limitele competenței legale a statuat că, în speță, odată ce s-a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni, îi revine obligația de a compensa Statului toate cheltuielile suportate. Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră că, n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei și în latura cheltuielilor judiciare. Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit că argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în 13 hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor problemelor esențiale invocate în speță. Hotărârea emisă cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. În acest context, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cancasov Alexei, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cancasov Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Cancasov Alexei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 26 iulie 2023. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Talpă Boris Eremciuc Ghenadie 14