1ra-231/22 — art. 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-231/22 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-231/2022

1-20107759-01-1ra-15022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Bogatîi Alexei, împotriva

deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2021 și a

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 iunie 2021, în cauza

penală de învinuire a lui

Bogatîi Alexei XXXXX, născut la XXXXX,

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. (b) Cod

penal, condamnat în baza art. 361 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 04.09.2020 – 08.06.2021;

instanța de apel: 02.07.2021 – 03.11.2021;

instanța de recurs ordinar: 15.02.2022 – 11.05.2022.

Asupra motivelor invocate în recursuri, în baza materialelor cauzei

penale, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

2021, Bogatîi Alexei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi a fost

condamnat la 1 (unu) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

A fost încasat de la Bogatîi Alexei în beneficiul Statului a cheltuielile

judiciare în sumă de 2100 (două mii una sute) lei.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Bogatîi Alexei, acționând în scopul deținerii și folosirii unor documente

oficiale false, care i-ar acorda dreptul de a conduce autovehicule, în

circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, prin

confecționare a intrat în posesia permisul de conducere cu numărul

145459251 eliberat la 03.09.2014, pe numele cet. Bogatîi Alexei, născut la

10.04.1989.

Ulterior, știind cu certitudine despre faptul că documentul menționat

supra este falsificat, l-a deținut la sine și l-a folosit o perioadă nedeterminată

de timp, până când acesta a fost retras pe teritoriul Ucrainei de către organele

de poliție ale acestei țări, pentru încălcarea de către titular a normelor de

circulație rutieră.

1

Potrivit raportului de cercetare tehnică a documentelor nr. 1071 din

09.09.2019, permisul de conducere cu numărul de înregistrare 145459251

eliberat la 03.09.2014 lui Bogatîi Alexei, născut la 10.04.1989, a fost

confecționat din filă de hârtie sintetică de culoare albă, cu folosirea aparatelor

de multiplicat computerizate cu imprimanta Jet color cerneală la imprimarea

conținutului, apoi laminată, cu holograma imprimată prin metoda Dot matrix,

fără nanoimprimări și microlinze, cu imitarea textului „Republica Moldova” cu

luminiscență în raze UV, cu imitarea marcajului magnetic special, nu după

modelul tip al întreprinderii de Stat „CRIS Registru”.

Conform răspunsului nr. 03/02-8063 din 28.10.2019, emis de Agenția

Servicii Publice a Republicii Moldova, cet. Bogatîi Alexei Oleg, data nașterii

XXXXX, IDNP XXXXXX, nu a fost documentat cu permis de conducere al

Republicii Moldova.

Acțiunile lui Bogatîi Alexei au fost încadrate juridic de către prima

instanță în baza art.361 alin. (1) Cod penal.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 martie

2021, inculpatul Bogatîi Alexei a fost anunțat în căutare, fiind pornit dosar de

căutare nr.XXXXX, cauza fiind examinată în lipsa acestuia.

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care în privința lui Bogatîi Alexei

să fie aplicată o pedeapsa fără privarea de libertate, precum și eliberat de

plata cheltuielilor.

În motivarea apelului a invocat dezacordul cu modalitatea de

individualizare a pedepsei penale înfăptuită de către prima instanță, pe care o

consideră prea aspră, menționând că instanța de judecată nu a luat în

considerație faptul că, inculpatul a recunoscut vina la etapa urmăririi penale,

are la întreținere 4 copii minori, este angajat în câmpul muncii, se

caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale.

Totodată, a motivat că instanța de fond neîntemeiat a dispus încasarea

cheltuielilor de judecată de la inculpat, suportate la efectuarea expertizei

medico-legale, în sumă de 2100 lei, motivând că expertiză a fost solicitată de

organul de urmărire penală în vederea administrării probelor și cheltuielile

efectuate urma să fie achitate din bugetul de stat.

03 noiembrie 2021, a fost respins apelul ca fiind nefondat, declarat de avocatul

Mîrzîncu Aurelia înaintată în numele inculpatului Bogatîi Alexei, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că vina

inculpatului Bogatîi Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (1) Cod penal, în instanța de apel și-a găsit confirmare în baza probelor

cercetate în ședința instanței de fond.

Totodată, prima instanță, a cercetat în cumul probele administrate în

ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei,

utilității și veridicității raportată la declarațiile date în cadrul urmăririi penale și

probele administrate, a dispus recalificarea acțiunilor inculpatului Bogatîi

Alexei de la art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal în art. 361 alin. (1) Cod penal –

„confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a

imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false”.

Acuzatorul de stat nu a contestat cu apel sentința instanței de fond prin

care a fost dispusă recalificarea acțiunilor inculpatului Bogatîi Alexei de la art.

2

361 alin. (2), lit. b) Cod penal la art. 361 alin. (1) Cod penal, astfel instanța de

apel a menținut soluția pronunțată de către instanța de fond.

De către instanța de apel a fost reținut că sentința a fost contestată cu

apel, în partea individualizării pedepsei penale și a soluționării chestiunii

privind cheltuielile de judecată, prin care a solicitat aplicarea inculpatului a

unei pedepse neprivative de libertate și respingerea solicitării procurorului în

partea încasării cheltuielilor de judecată în mărime de 2100 lei în beneficiul

statului.

În partea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Bogatîi

Alexei, instanța de apel a constatat că prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum

și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, a dispus respingerea

solicitării părții apărării de a-i stabili inculpatului o pedeapsă neprivativă de

libertate.

Instanța de apel a motivat că nu poate fi aplicată inculpat reieșind din

caracterul și gradul prejudiciabil al faptelor comise și din personalitatea

inculpatului.

Totodată, o pedeapsă cu aplicarea instituției suspendării condiționate a

executării pedepsei ar avea un caracter iluzoriu și nu și-ar realiza scopul de

restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Instanța de apel a argumentat și faptul ce ține de personalitatea

inculpatului, că a recunoscut parțial vina, are la întreținere 4 copii minori, este

angajat în câmpul muncii, se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale,

apreciind critic acestea, explicând că aceste aspecte nu pot justifica aplicarea

unei pedepse penale non-privativă de libertate, așa cum ultimul s-a sustras de

la judecată, ceea ce denotă faptul că, ultimul nu conștientizează gradul de

pericol social al faptei comise.

Pedeapsa penală sub formă de amendă nu poate fi aplicată inculpatului,

așa cum această măsură de pedeapsă este prea blândă raportată la

personalitatea inculpatului, care pe parcursul desfășurării procesului penal nu

a dat dovadă deplină de căință sinceră și de conștientizare a gradului de pericol

social al faptei comise, nu este angajat în câmpul muncii, respectiv, pedeapsa

penală sub formă de amendă ar rămâne neexecutată.

La fel, în speța nu este posibilă aplicarea pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, întrucât inculpatul s-a eschivat de a se

prezenta în ședința de judecată a instanței de fond și apel, respectiv, în lipsa

acordului inculpatului față de aplicarea unei asemenea măsuri de pedeapsă,

aceasta nu este susceptibilă de a fi aplicată această măsură de pedeapsă ar fi

imposibil de a fi pusă în executare, în contextul în care, inculpatul Bogatîi

Alexei este anunțat în căutare, respectiv, instanța de judecată ar fi în

imposibilitate de a stabili în sarcina inculpatului în conformitate cu alin. (6)

art. 90 Cod penal, anumite obligații pe care ultimul ar urma să le respecte pe

perioada termenului de probațiune fixat, iar pe de altă parte, nici organul de

probațiune nu ar avea pârghiile de a controla comportamentul inculpatului pe

perioada dată, din moment ce, nu se cunoaște locul de aflare al inculpatului

Bogatîi Alexei.

Cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de apel a motivat că dacă

3

cheltuielile judiciare sunt provocate de săvârșirea unei infracțiuni, care impune

desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui

ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa

infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi

efectuat.

Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și

integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil

desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a se aplica pedeapsa

infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal

acestuia.

Ca urmare celor expuse instanța de apel a concluzionat că, în prima

instanță corect s-a confirmat vinovăția lui Bogatîi Alexei și s-a dispus încasarea

cheltuielilor judiciare în sumă de 2 100 lei, pentru efectuarea raportului de

expertiză judiciară nr. 34/12/1- R-4270 din 20.01.2020, or, în conformitate

alin. (1) art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate

de condamnat sau trecute în contul statului. Menținând soluția instanței de

fond prin care a dispus încasarea de la inculpatul Bogatîi Alexei, în beneficiul

statului a cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea

condamnatului de a achita cheltuielile de efectuare a expertizei. Scutirea

condamnatului de la plata acestor sume urmează să reprezinte excepția, dar

nu regula.

În acest sens, instanța de apel a considerat neîntemeiat apelul declarat

de către avocatul inculpatului și pasibil respingerii, cu menținerea în vigoare a

sentinței ca fiind legală și întemeiată.

inferioare, avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Bogatîi Alexei a

declarat recurs ordinar, prin care invocând prevederile art. 427 alin. (1),

pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei

instanței de apel în partea ce ține de individualizarea pedepsei și a cheltuielilor

judiciare cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să îi fie

aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate și cheltuielile de judecată în sumă

de 2100 lei, să fie trecute în contul statului.

5.1. În motivarea recursului, avocatul inculpatului a menționat că:

- inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă mai gravă și nu a fost luat în

considerație la individualizarea pedepsei că are domiciliu în mun. Chișinău,

întreține 4 copii minori, este angajat în câmpul muncii, se caracterizează

pozitiv, nu are antecedente penale;

- instanțele au dispus încasarea cheltuielilor de judecată din contul

inculpatului, motivând că aceste cheltuieli urmau a fi puse pe seama

Organului de Urmărire penală, care a ordonat efectuarea expertizei judiciare în

vederea administrării probelor, invocând că inculpatul nu a ordonat efectuarea

expertizei;

- inculpatul a recunoscut vina pe deplin, se căiește sincer de cele comise,

a cooperat cu organele de urmărire penală.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Suvac Nicolae, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității

recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

4

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În cauza deferită judecării, este declarat recurs de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Bogatîi Alexei, care conține critici la

soluția instanței de fond, cât și de apel în partea individualizării pedepsei

penale și a încasării cheltuielilor judiciare.

Astfel, în contextul ce urmează instanța de recurs se va expune punctat

asupra soluției de inadmisibilitate adoptată pe marginea acestora, fără a le

diviza în subpuncte separate, ci analizându-le în același context.

Așadar, din conținutul recursului ordinar declarat de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Bogatîi Alexei, se constată că acesta

invocă drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de

procedură penală, invocând dezacordul cu soluția instanței de fond și de apel

în partea ce ține de cheltuielile judiciare și în partea individualizării pedepsei în

privința inculpatului, considerând că nu s-a ținut cont de prezența în speță a

unui cumul de împrejurări și circumstanțe ce-i atenuează răspunderea penală

a făptuitorului, invocând în cele din urmă stabilirea unei pedepse prea aspre

cu închisoare.

Verificând materialele cauzei, în raport cu argumentele invocate, instanța

de recurs ajunge la concluzia că cele invocate de recurent nu și-a găsit

confirmarea, iar soluția adoptată pe marginea acestei spețe de către prima

instanță și instanța de apel este legală, întemeiată și urmează a fi menținută

integral.

Cu referire la criticele avansate în privința modalității de individualizare a

pedepsei, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să-i

fie aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza

căruia persoana se declară vinovată.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

5

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Colegiul penal reține că, sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (1) Cod penal, pentru care a fost recunoscut vinovat inculpatul, prevede

pedeapsa cu amendă în mărime până la 650 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 200 de ore, sau cu

închisoare de până la 2 ani.

Colegiul penal consideră că, atât prima instanță cât și instanța de apel

corect a stabilit forma pedepsei – închisoare, pe un termen de 1 (unu) an, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, mărimea acesteia încadrându-se în

limitele Legii.

Or, instanța de apel a argumentat motivul neaplicării pedepsei mai

blânde prevăzute de norma penală, explicând că pedeapsa penală sub formă de

amendă nu poate fi aplicată inculpatului, având în vedere că această măsură

de pedeapsă este prea blândă raportată la personalitatea inculpatului.

Astfel, ultimul pe parcursul desfășurării procesului penal nu a dat

dovadă deplină de căință sinceră și de conștientizare a gradului de pericol

social al faptei comise, nu este angajat în câmpul muncii, respectiv, pedeapsa

penală sub formă de amendă ar rămâne neexecutată. Deși avocatul a

menționat atât în cerere de apel, cât și în cererea de recurs că Bogatîi Alexei,

este angajat în câmpul muncii, prima instanță, cât și instanța de apel nu a

constat acest fapt, la materialele dosarului penal nefiind anexate careva acte

confirmative în acest sens.

La fel, de către primele instanțe a fost reținut faptul că, Bogatîi Alexei,

este căsătorit și are patru copii minori la întreținere, însă potrivit extrasului din

Registrul de stat al populației, ultimul nu este căsătorit și nu are careva copii la

întreținere (f.d.23).

De asemenea, instanțele de fond nu au constatat căința sinceră a

acestuia, așa cum invocă recurentul în cererea de recurs, instanțele de fond

subliniind că Bogatîi Alexei sa eschivat de a se prezenta în ședințele de

judecată atât la prima instanță, cât și la instanța de apel, fiind anunțat în

căutare cu aplicarea măsurii preventive arestul preventiv, fiind dispusă

examinarea cauzei în absența acestuia. Astfel, fiind imposibilă aplicarea unei

pedepse mai blânde sub formă de muncă neremunerată.

Mai mult ca atât, pentru a fi aplicată muncă neremunerată inculpatul

urma să fie prezent la ședință și respectiv să își dea acordul pentru asemenea

pedeapsă prevăzută de art. 67 alin. (22) Cod penal, persoana condamnată la

muncă neremunerată în folosul comunității semnează în instanța de judecată

un angajament prin care se obligă să se prezinte, în termen de 5 zile de la

momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, la organul de

probațiune în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau, după caz, la

comandantul unității militare.

În această ordine de idei, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate

argumentele recurentului, cu privire la stabilirea unei pedepse mai blânde, și

reiterează că instanța de apel și prima instanță, la individualizarea și stabilirea

pedepsei aplicate inculpatului Bogatîi Alexei a respectat cu strictețe prevederile

art. 75 alin. (2) Cod penal, care prevede că o pedeapsă mai aspră, din numărul

celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în

cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va

6

asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului privind asprimea

pedepsei aplicată de instanța de fond și menținută de către instanța de apel,

sunt vădit neîntemeiate, fiind apreciat just de către instanțele de fond forma și

a termenului de pedeapsă.

Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei instanței de apel au fost expuse

deja raționamentele care au stat la baza respingerii solicitării părții apărării de

a-i stabili inculpatului o pedeapsă neprivativă de libertate.

Din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța

a dezbătut prin mai multe argumente criticele apelantului ce vizau pedeapsa

aplicată inculpatului, circumstanțele atenuante ce au influențat asupra

operațiunii de individualizare a pedepsei, totodată decizia cuprinde și

temeiurile de respingere a solicitării părții apărării privind stabilirea unei

pedepse neprivative de libertate.

Colegiul penal consideră că o atare modalitate de individualizare a

pedepsei corespunde exigenților Legii penale, iar pedeapsa aplicată

infractorului este echitabilă, raportat la scopul urmărit de legislator în art. 61

Cod penal.

În continuare, Colegiul penal găsește vădit nefondată invocarea

apărătorului în partea ce ține de pretinsa încălcare admisă de instanța de apel,

în latura admiterii solicitării încasării cheltuielilor judiciare suportate pentru

efectuarea rapoartelor de expertiză de la inculpat, or instanța de apel la acest

capitol a aplicat corect reglementările art. art. 227-229 Cod de procedură

penală, și întemeiat a admis cererea procurorului și a dispus încasarea din

contul inculpatului Bogatîi Alexei în beneficiul Statului, cheltuielile de

judecată în sumă de 2100 lei.

Prima instanță cât și instanța de apel au constatat cu certitudine că, la

materialele cauzei a fost anexat: Raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-

4270 din 20.01.2020, conținutul căruia denotă suportarea de către stat a

cheltuielilor în sumă totală de 2100 lei.

Astfel, prin prisma normelor de drept evidențiate, ținând cont de faptul

că rapoartele de expertiză au stat la baza stabilirii vinovăției inculpatului

Bogatîi Alexei, fiind acțiuni de urmărire penală necesare în vederea descoperirii

infracțiunii și contracarării activității infracționale.

Instanța de fond a considerat necesar a admite solicitarea acuzatorului

de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare și a dispus încasarea din contul

inculpatului Bogatîi Alexei în beneficul Statului a cheltuielilor judiciare în

mărime de 2100 lei, or, în acest sens urmărirea penală și judecarea unei cauze

penale ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea

actelor de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea mijloacelor

materiale de probă, precum și orice alte cheltuieli necesare bunei desfășurări a

procesului penal.

Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost

constatată prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei de

implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei și în

latura cheltuielilor judiciare.

Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate

a stabilit că argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia

instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414

alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor problemelor esențiale invocate în speță. Hotărârea

7

emisă cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care

instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia,

acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii

Albert c. România din 16.02.2010.

În acest context, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului

Bogatîi Alexei, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Bogatîi Alexei, împotriva deciziei

Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Bogatîi Alexei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

8