1ra-830/22 — art. 287 al. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1, pct. 6 CPP
1ra-830/22 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-830/22 1-19191869-01-1ra-30052022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 02 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procurorii în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandu și Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2022, în cauza penală de învinuire a lui Belecci Ghennadi XXXXX, născut la XXXXX, originar din or. Durlești, mun. Chișinău, domiciliat în mun. Chișinău, str. XXXXX, anterior condamnat, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.
Termenii de examinare: prima instanță: 03.12.2019 - 02.07.2021; instanța de apel: 09.08.2021 - 16.03.2022; instanța de recurs: 30.05.2022 – 02.11.2022. Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 iulie 2021, Belecci Ghennadi a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și în baza acestei Legi, a fost condamnat la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost încasat de la Belecci Ghennadi, în beneficiul Statului, suma de 320 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 201902D2200 din 18.10.2019.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat în fapt că: Belecci Ghennadi la 15 septembrie 2019, în jurul orelor 13:00, aflându-se în curtea blocului de locuit din str. Codrilor, 10/4, mun. Chișinău, în prezența mai multor persoane, înțelegând că se află în loc 1 public, manifestând lipsă de cultură și comportându-se violent, în mod grosolan s-a implicat în conflict cu cet. Vlah Serghei. În aceleași circumstanțe, Belecci Ghennadi, nedorind să aplaneze conflictul apărut, acționând prin intenție directă fără careva motive întemeiate, exprimând o vădită lipsă de respect fată de societate, cu obrăznicie deosebită, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, demonstrativ l-a agresat pe Baba Ghenadie, aplicându-i în regiunea gâtului o lovitură cu un cuțit, pe care la luat dintr-un rucsac. Astfel, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr. 2019021D2200 din 18.10.2019, excoriație la nivelul gâtului, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată. De asemenea, Belecci Ghennadi conștientizând că încalcă grosolan ordinea publică și că prin acțiunile sale inspiră senzație de frică și disconfort emoțional persoanelor prezente în curtea blocului de locuit supraindicat, în timpul aplicări violenței fizice asupra cet. Baba Ghenadie, i-a cauzat ultimului suferințe fizice psihice. Astfel, acțiunile lui Belecci Ghennadi au fost încadrate juridic în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”huliganism, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății".
Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către avocatul Melinteanu Călin în numele inculpatului Belecci Ghennadi, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță cu emiterea unei sentințe de achitare. În motivare a indicat că, prima instanță nu a examinat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate în cadrul judecării cauzei date, în special probelor apărării, nu a dat apreciere și nu a analizat în parte fiecare dintre acestea. A considerat că, prima instanță a emis o sentință de condamnare inculpatului Belecii Ghenadi, contrar prevederilor art. 289 Cod procedură penală. De asemenea a menționat că prima instanță urma a cerceta și a da o apreciere tuturor probelor și argumentelor expuse de către părți pe parcursul judecării cauzei, inclusiv cele invocate de către partea apărării. A menționat că, prima instanță nu s-a expus asupra argumentelor invocate în cadrul judecării cauzei, ci doar s-a limitat doar la reeditarea circumstanțelor expuse de procuror în rechizitoriu. Prima instanță și-a întemeiat soluția pe declarațiile părții vătămate și a martorilor acuzării care sunt vizibil eronate, se contrazic reciproc, sunt diferite de declarațiile făcute la faza urmăririi penale și nu puteau sta la 2 baza emiterii unei sentințe de condamnare, și urmau a fi apreciate critic de către prima instanță. A menționat că, pe parcursul examinării cauzei nu au fost administrate probe, ce ar demonstra vinovăția lui Belecii Ghenadi în comiterea faptelor imputate acestuia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2022, s-a admis din alte motive apelul avocatului, casată parțial, inclusiv din oficiu sentința, în partea executării pedepsei, cu pronunțarea a unei noi hotărâre în această parte, conform modului stabilit de prima instanță după cum urmează: Belecci Ghennadi s-a liberat de executarea pedepsei stabilite pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii amnistiei. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul Belecci Ghennadi, a săvârșit infracțiunea imputată, fapt constatat prin declarațiile părți vătămate Baba Ghenadii XXXXX (f.d.145); declarațiile martorilor Șarbin Eduard XXXXX (f.d.121-122) și Vasilachi Dumitru XXXXX (f.d.119-120); procesul-verbal de consemnare a celor constatate din 20.09.2019 (f.d.9); raport de constatare din 15.09.2019 prin care cet. Baba Ghenadii explică cele întâmplate referitor la leziunile corporale (f.d.12); cererea cet. Baba Ghenadii din data de 18.09.2019, privind tragerea la răspundere a persoanei care la atacat (f.d.14); proces-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii (f.d.21); raport de expertiză judiciară nr. 201902D2200 din 18.10.2019 (f.d.37-38); procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 29.10.2019 (f. d. 40, 41, 42). Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță just a conchis că inculpatul Belecci Ghennadi a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.(3) Cod penal - ,,huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății". Probele au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Argumentele invocate în apel, precum că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, au fost combătute prin declarațiile părții vătămate, ale martorilor care au indicat direct la Belecci Ghennadi ca fiind persoana care a l-a agresat pe Baba Ghenadie, aplicându-i în regiunea gâtului o lovitură cu un cuțit, pe care l-a luat dintr-un rucsac, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 2019021D2200 din 18.10.2019, excoriație la nivelul gâtului, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui 3 obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Nerecunoașterea vinei a fost apreciată de instanță drept metodă de apărare, ca încercare de a se eschiva de la răspunderea penală. La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7,61,75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii comise, care se atribuie la categoria celor grave, de motivul acestuia, de lipsa circumstanțelor ce atenuează și agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia - la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. Astfel, a considerat că, pedeapsa stabilită inculpatului este una echitabilă, fiind aplicată cu respectarea strictă a prevederilor legislației în vigoare. Instanța de apel totodată a reținut că, conform prevederilor art. 389 alin. (4), pct.2) Cod procedură penală, sentința de condamnare se adoptă, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal și în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2), lit. a), b), c), e), f) și g) Cod penal. Conform art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin.(1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărâ încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. (1) și nu cade sub incidența art.
Conform art.6 alin. (2) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, la aplicarea prevederilor alin.(1) nu se ține cont de antecedentele penale ale persoanei reabilitate și nici de antecedentele penale stinse în modul stabilit de legislație. Astfel, instanța de apel constatând faptul că, inculpatul anterior a comis infracțiuni, însă antecedentele penale sunt stinse, a concluzionat că inculpatul Belecci Ghennadi poate fi eliberat de pedeapsa stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, întrunind toate condițiile pentru aplicarea din Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova în privința lui Belecci Ghennadi, și al elibera de pedeapsa stabilită, pe motivul intervenirii actului de amnistie. 5. Nefiind de acord cu soluția emisă de instanța de apel, procurorii din cadrul Procuraturii de Circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și Tăut Dorina, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, au declarat recurs ordinar, solicitând casarea totală a deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. 4 În motivarea recursului, procurorii au menționat că, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or, soluția de al libera pe Belecci Ghennadi de executarea pedepsei stabilite pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (3) Cod penal, din motivul intervenirii amnistiei, este contrară prevederilor legale. Susține că, instanța de apel nu a verificat cauza sub aspectul întrunirii de către inculpat a exigențelor actului de amnistie, dacă acesta poate fi aplicat. Menționează că, inculpatul Belecci Ghenadi, fiind citat în modul corespunzător, nu s-a prezentat în ședința instanței de apel, în privința acestuia fiind pornit dosarul de căutare nr.2021030227, de către Inspectoratul de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție mun. Chișinău (f.d.145), în baza încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24.05.2021 (f.d.l40). Astfel, instanța de apel a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia. Invocă că, avocatul inculpatului, Melinteanu Călin în cadrul ședinței a solicitat admiterea apelului, cu pronunțarea unei decizii de achitare în privința inculpatului Belecci Ghenadi, însă nu a prezentat un acord scris de la inculpat privind examinarea posibilității aplicării amnistiei. Susține că, potrivit Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia, actul de amnistie poate fi aplicat dacă - inculpatul, personal sau prin intermediul avocatului său a solicitat aplicare actului de amnistie sau inculpatul a refuzat aplicarea actului despre amnistie și instanța de judecată i-a stabilit vinovăția în săvârșirea infracțiunii. Consideră că inculpatul nu și-a manifestat nici o opinie/poziție referitor la aplicarea actului privind amnistia, iar instanța de apel nu avea dreptul de a decide din oficiu asupra acestei chestiuni de drept, deoarece acesta s-a eschivat de a se prezenta în instanța de judecată, în privința ultimului fiind pornit dosar de căutare, și careva acord scris sau refuz al inculpatului privind aplicarea actului de amnistie lipsește. 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță, se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că, hotărârile instanței de apel 5 pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală - temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. La caz, recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, urmare cercetării materialelor cauzei, nu sunt identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de recurs, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei, a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat în decizia contestată, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel, fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectul contestat. Astfel, Colegiul penal reține că, prin decizia instanței de apel vinovăția lui Belecci Ghennadi în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal - ,,huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății", a fost confirmată pe deplin, prin probele examinate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, indicate la pct. 4.1 al prezentei decizii, care au fost examinate conform prevederilor art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Cu referire la alegația procurorului precum că ,,instanța de apel nu era în drept de ai aplica actul de amnistie" în cazul absenței inculpatului de la ședințele de judecată fiind anunțat în căutare și a lipsei cererii sau acordului acestuia de aplicare a amnistiei, neîntrunind astfel prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) în 6 care este prevăzut că amnistia are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate, Colegiul penal constată următoarele. Potrivit prevederilor art. 389 alin. (4), pct. 2) Codul de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Cod penal. Potrivit art.107 alin. (1) Codul penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Conform art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin.(1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1, și nu cade sub incidența art.6. Conform art.6 alin. (2) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, la aplicarea prevederilor alin.(1) nu se ține cont de antecedentele penale ale persoanei reabilitate și nici de antecedentele penale stinse în modul stabilit de legislație. Reieșind din faptul că, inculpatul anterior a comis infracțiuni fapt confirmat prin revendicarea anexată la materialele cauzei, însă antecedentele penale sunt stinse, Colegiul penal reține că instanța de apel corect a aplicat în privința lui Belecci Ghennadi Legea cu privire la amnistie și liberat de pedeapsa stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Mai mult ca atât, prin procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din 16 martie 2022, la rubrica ,,etapa procesuală prevăzută de art.413 alin. (5) Cod procedură penală", apărătorul inculpatului avocatul Melinteanu Călin, a solicitat ca ,, ...având în vedere adoptarea Legii cu privire la amnistie, a solicitat ca în cazul în care instanța va considera că în acțiunile inculpatului se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, să dispună aplicarea Legii cu privire la amnistie în privința acestuia" (f. d.188-189, Vol. I). La caz, sunt prezente toate condițiile pentru aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova în privința lui Belecci Ghennadi. Prin urmare, Colegiul penal atestă că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din 7 CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În acest context, având în vedere argumentele expuse supra, Colegiul penal consideră că în speță nu este incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, și consideră necesar de respins recursul ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorii în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandu și Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2022, în cauza penală în privința lui Belecci Ghennadi XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 8
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.