1ra-830/22 — art. 287 al. 3 CP

1ra-830/22 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-830/22

1-19191869-01-1ra-30052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorii în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandu și

Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 16 martie 2022, în cauza penală de învinuire a lui

Belecci Ghennadi XXXXX, născut la

XXXXX, originar din or. Durlești, mun.

Chișinău, domiciliat în mun. Chișinău, str.

XXXXX, anterior condamnat,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 03.12.2019 - 02.07.2021;

instanța de apel: 09.08.2021 - 16.03.2022;

instanța de recurs: 30.05.2022 – 02.11.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

2021, Belecci Ghennadi a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și în baza acestei

Legi, a fost condamnat la pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost încasat de la Belecci Ghennadi, în beneficiul Statului, suma de

320 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare pentru efectuarea raportului de

expertiză judiciară nr. 201902D2200 din 18.10.2019.

Belecci Ghennadi la 15 septembrie 2019, în jurul orelor 13:00,

aflându-se în curtea blocului de locuit din str. Codrilor, 10/4, mun.

Chișinău, în prezența mai multor persoane, înțelegând că se află în loc

1

public, manifestând lipsă de cultură și comportându-se violent, în mod

grosolan s-a implicat în conflict cu cet. Vlah Serghei.

În aceleași circumstanțe, Belecci Ghennadi, nedorind să aplaneze

conflictul apărut, acționând prin intenție directă fără careva motive

întemeiate, exprimând o vădită lipsă de respect fată de societate, cu

obrăznicie deosebită, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestora, demonstrativ l-a agresat pe Baba Ghenadie,

aplicându-i în regiunea gâtului o lovitură cu un cuțit, pe care la luat

dintr-un rucsac.

Astfel, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr.

2019021D2200 din 18.10.2019, excoriație la nivelul gâtului, care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, care se califică ca vătămare

corporală neînsemnată.

De asemenea, Belecci Ghennadi conștientizând că încalcă grosolan

ordinea publică și că prin acțiunile sale inspiră senzație de frică și

disconfort emoțional persoanelor prezente în curtea blocului de locuit

supraindicat, în timpul aplicări violenței fizice asupra cet. Baba

Ghenadie, i-a cauzat ultimului suferințe fizice psihice.

Astfel, acțiunile lui Belecci Ghennadi au fost încadrate juridic în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi – ”huliganism,

adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu

aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății".

Melinteanu Călin în numele inculpatului Belecci Ghennadi, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță cu emiterea

unei sentințe de achitare.

În motivare a indicat că, prima instanță nu a examinat obiectiv și

sub toate aspectele probele administrate în cadrul judecării cauzei date,

în special probelor apărării, nu a dat apreciere și nu a analizat în parte

fiecare dintre acestea.

A considerat că, prima instanță a emis o sentință de condamnare

inculpatului Belecii Ghenadi, contrar prevederilor art. 289 Cod

procedură penală.

De asemenea a menționat că prima instanță urma a cerceta și a da o

apreciere tuturor probelor și argumentelor expuse de către părți pe

parcursul judecării cauzei, inclusiv cele invocate de către partea apărării.

A menționat că, prima instanță nu s-a expus asupra argumentelor

invocate în cadrul judecării cauzei, ci doar s-a limitat doar la reeditarea

circumstanțelor expuse de procuror în rechizitoriu.

Prima instanță și-a întemeiat soluția pe declarațiile părții vătămate și

a martorilor acuzării care sunt vizibil eronate, se contrazic reciproc, sunt

diferite de declarațiile făcute la faza urmăririi penale și nu puteau sta la

2

baza emiterii unei sentințe de condamnare, și urmau a fi apreciate critic

de către prima instanță.

A menționat că, pe parcursul examinării cauzei nu au fost

administrate probe, ce ar demonstra vinovăția lui Belecii Ghenadi în

comiterea faptelor imputate acestuia.

martie 2022, s-a admis din alte motive apelul avocatului, casată parțial,

inclusiv din oficiu sentința, în partea executării pedepsei, cu

pronunțarea a unei noi hotărâre în această parte, conform modului

stabilit de prima instanță după cum urmează:

Belecci Ghennadi s-a liberat de executarea pedepsei stabilite pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (3) Cod penal, din

motivul intervenirii amnistiei.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la

pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul Belecci Ghennadi,

a săvârșit infracțiunea imputată, fapt constatat prin declarațiile părți

vătămate Baba Ghenadii XXXXX (f.d.145); declarațiile martorilor Șarbin

Eduard XXXXX (f.d.121-122) și Vasilachi Dumitru XXXXX (f.d.119-120);

procesul-verbal de consemnare a celor constatate din 20.09.2019 (f.d.9);

raport de constatare din 15.09.2019 prin care cet. Baba Ghenadii explică

cele întâmplate referitor la leziunile corporale (f.d.12); cererea cet. Baba

Ghenadii din data de 18.09.2019, privind tragerea la răspundere a

persoanei care la atacat (f.d.14); proces-verbal de sesizare despre

săvârșirea infracțiunii (f.d.21); raport de expertiză judiciară nr.

201902D2200 din 18.10.2019 (f.d.37-38); procesele-verbale de

prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 29.10.2019

(f. d. 40, 41, 42).

Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță just a conchis că

inculpatul Belecci Ghennadi a comis infracțiunea prevăzută de art. 287

alin.(3) Cod penal - ,,huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale și sănătății".

Probele au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101

Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor.

Argumentele invocate în apel, precum că acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal,

au fost combătute prin declarațiile părții vătămate, ale martorilor care au

indicat direct la Belecci Ghennadi ca fiind persoana care a l-a agresat pe

Baba Ghenadie, aplicându-i în regiunea gâtului o lovitură cu un cuțit, pe

care l-a luat dintr-un rucsac, cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară nr. 2019021D2200 din 18.10.2019, excoriație la nivelul

gâtului, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

3

obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se

califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Nerecunoașterea vinei a fost apreciată de instanță drept metodă de

apărare, ca încercare de a se eschiva de la răspunderea penală.

La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7,61,75

Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii comise, care se atribuie la

categoria celor grave, de motivul acestuia, de lipsa circumstanțelor ce

atenuează și agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale acestuia - la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află.

Astfel, a considerat că, pedeapsa stabilită inculpatului este una

echitabilă, fiind aplicată cu respectarea strictă a prevederilor legislației în

vigoare.

Instanța de apel totodată a reținut că, conform prevederilor art. 389

alin. (4), pct.2) Cod procedură penală, sentința de condamnare se

adoptă, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul

amnistiei conform art.107 din Codul penal și în cazurile prevăzute în

art.89 alin.(2), lit. a), b), c), e), f) și g) Cod penal.

Conform art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, în privința persoanei care refuză

încetarea procesului penal, conform alin.(1)–(3) din prezentul articol,

instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărâ încetarea

procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul

întrunește criteriile stabilite la art. (1) și nu cade sub incidența art.6.

Conform art.6 alin. (2) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, la

aplicarea prevederilor alin.(1) nu se ține cont de antecedentele penale ale

persoanei reabilitate și nici de antecedentele penale stinse în modul

stabilit de legislație.

Astfel, instanța de apel constatând faptul că, inculpatul anterior a

comis infracțiuni, însă antecedentele penale sunt stinse, a concluzionat

că inculpatul Belecci Ghennadi poate fi eliberat de pedeapsa stabilită

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal,

întrunind toate condițiile pentru aplicarea din Legii nr. 243 din

24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova în privința lui Belecci

Ghennadi, și al elibera de pedeapsa stabilită, pe motivul intervenirii

actului de amnistie.

din cadrul Procuraturii de Circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și

Tăut Dorina, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de

procedură penală, au declarat recurs ordinar, solicitând casarea totală a

deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

4

În motivarea recursului, procurorii au menționat că, decizia atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or, soluția de al

libera pe Belecci Ghennadi de executarea pedepsei stabilite pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (3) Cod penal, din

motivul intervenirii amnistiei, este contrară prevederilor legale.

Susține că, instanța de apel nu a verificat cauza sub aspectul

întrunirii de către inculpat a exigențelor actului de amnistie, dacă acesta

poate fi aplicat.

Menționează că, inculpatul Belecci Ghenadi, fiind citat în modul

corespunzător, nu s-a prezentat în ședința instanței de apel, în privința

acestuia fiind pornit dosarul de căutare nr.2021030227, de către

Inspectoratul de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție mun. Chișinău

(f.d.145), în baza încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

24.05.2021 (f.d.l40). Astfel, instanța de apel a dispus examinarea cauzei

în lipsa acestuia.

Invocă că, avocatul inculpatului, Melinteanu Călin în cadrul ședinței

a solicitat admiterea apelului, cu pronunțarea unei decizii de achitare în

privința inculpatului Belecci Ghenadi, însă nu a prezentat un acord scris

de la inculpat privind examinarea posibilității aplicării amnistiei.

Susține că, potrivit Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia,

actul de amnistie poate fi aplicat dacă - inculpatul, personal sau prin

intermediul avocatului său a solicitat aplicare actului de amnistie sau

inculpatul a refuzat aplicarea actului despre amnistie și instanța de

judecată i-a stabilit vinovăția în săvârșirea infracțiunii.

Consideră că inculpatul nu și-a manifestat nici o opinie/poziție

referitor la aplicarea actului privind amnistia, iar instanța de apel nu

avea dreptul de a decide din oficiu asupra acestei chestiuni de drept,

deoarece acesta s-a eschivat de a se prezenta în instanța de judecată, în

privința ultimului fiind pornit dosar de căutare, și careva acord scris sau

refuz al inculpatului privind aplicarea actului de amnistie lipsește.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că

acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele

considerente.

În speță, se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art.

422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod

obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, prevederile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că, hotărârile instanței de apel

5

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală - temeiurile

menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost

invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

La caz, recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul

penal reține că temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea

acestui temei nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

argumentând în acest context următoarele.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art.

427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată

că, urmare cercetării materialelor cauzei, nu sunt identificate careva

circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de recurs, dat fiind

faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei, a

respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1), pct. 8) Cod

de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat în decizia

contestată, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția

instanței de apel, fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de drept ce ar

afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor

temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub

aspectul contestat.

Astfel, Colegiul penal reține că, prin decizia instanței de apel

vinovăția lui Belecci Ghennadi în comiterea infracțiunii prevăzută de art.

287 alin. (3) Cod penal - ,,huliganism, adică acțiunile intenționate care

încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale și sănătății", a fost confirmată pe deplin, prin probele

examinate în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, indicate la

pct. 4.1 al prezentei decizii, care au fost examinate conform prevederilor

art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la alegația procurorului precum că ,,instanța de apel nu

era în drept de ai aplica actul de amnistie" în cazul absenței inculpatului

de la ședințele de judecată fiind anunțat în căutare și a lipsei cererii sau

acordului acestuia de aplicare a amnistiei, neîntrunind astfel prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) în

6

care este prevăzut că amnistia are loc cu acordul scris al persoanei

bănuite, învinuite sau inculpate, Colegiul penal constată următoarele.

Potrivit prevederilor art. 389 alin. (4), pct. 2) Codul de procedură

penală, sentința de condamnare se adoptă, cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Cod

penal.

Potrivit art.107 alin. (1) Codul penal, amnistia este actul ce are ca

efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei

aplicate sau comutarea ei.

Conform art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, în privința persoanei care refuză

încetarea procesului penal, conform alin.(1)–(3) din prezentul articol,

instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea

procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul

întrunește criteriile stabilite la art. 1, și nu cade sub incidența art.6.

Conform art.6 alin. (2) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, la aplicarea prevederilor alin.(1) nu se

ține cont de antecedentele penale ale persoanei reabilitate și nici de

antecedentele penale stinse în modul stabilit de legislație.

Reieșind din faptul că, inculpatul anterior a comis infracțiuni fapt

confirmat prin revendicarea anexată la materialele cauzei, însă

antecedentele penale sunt stinse, Colegiul penal reține că instanța de

apel corect a aplicat în privința lui Belecci Ghennadi Legea cu privire la

amnistie și liberat de pedeapsa stabilită pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Mai mult ca atât, prin procesul-verbal al ședinței de judecată a

instanței de apel din 16 martie 2022, la rubrica ,,etapa procesuală

prevăzută de art.413 alin. (5) Cod procedură penală", apărătorul

inculpatului avocatul Melinteanu Călin, a solicitat ca ,, ...având în vedere

adoptarea Legii cu privire la amnistie, a solicitat ca în cazul în care

instanța va considera că în acțiunile inculpatului se întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, să

dispună aplicarea Legii cu privire la amnistie în privința acestuia" (f.

d.188-189, Vol. I).

La caz, sunt prezente toate condițiile pentru aplicarea Legii nr. 243

din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova în privința lui Belecci

Ghennadi.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că, temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor

și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

7

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van

de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea

de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În acest context, având în vedere argumentele expuse supra,

Colegiul penal consideră că în speță nu este incident temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, și

consideră necesar de respins recursul ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorii în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandu și Tăut Dorina,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16

martie 2022, în cauza penală în privința lui Belecci Ghennadi XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

8