1ra-1781/21 — Art. 217/1 alin. 3 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11 ianuarie 2021, examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cancasov Alexei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani. Potrivit art. 901 Cod penal, s-a stabilit că inculpatul Cancasov Alexei, urmează să execute ½ din termenul pedepsei stabilite prin prezenta sentință - 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea a ½ din termenul pedepsei - 1 (unu) an și 3 (trei) luni, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, obligând inculpatul să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și să urmeze un curs de tratament al narcomaniei. S-a dispus încasarea de la Cancasov Alexei în beneficiul bugetului de stat suma de 4 480 (patru mii patru sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru pronunțarea sentinței prima instanță a constatat în fapt că, 1 Cancasov Alexei, urmărind scopul păstrării și înstrăinării drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a procurat în circumstanțe necunoscute, substanță psihotropă buprenofrin, în proporții mari pe care a păstrat-o la sine, în scop de înstrăinare. Astfel, la 29 septembrie 2019, ora 15:00, în timp ce se afla în adiacentul stației PECO „Lukoil”, amplasată la intersecția străzilor Xxxxx a înstrăinat, contra sumei de 4000 de lei, o parte din substanța respectivă, lui Rusnac Ion, care activa în calitate de investigator sub acoperire, cu date cifrate la efectuarea măsuri speciale de investigație-achiziția de control, și anume 5 pastile de culoare albă cu inscripția B8, care ulterior au fost ridicate de la acesta de către colaboratorii de poliție. Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4070 din 16 octombrie 2019 cele cinci pastile de culoare albă, cu formă ovală, cu inscripția „B8”, ridicate la 29.09.2019 de la investigatorul sub acoperire Rusnac Ion, în urma efectuării măsurii speciale de investigație - achiziția de control între investigatorul sub acoperire Rusnac Ion și persoana de gen masculin pe nume Cancasov Alexei, conțin buprenofrin, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea totală a substanței psihotrope - buprenofrin, în cinci pastile, constituie 0,04 gr. Conform Hotărârii de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și percursorilor acestora, supuse controlului, buprenofrin este inclusă în Tabelul III Substanțe stupefiante (Narcotice), substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțele psihotrope incluse în Lista 3 a Convenției ONU asupra Substanțelor Psihotrope 1971. Conform pct. 45 al Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, „Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, substanța psihotropă - buprenorfin de la 0,005 g. până la 0,25 g., constituie proporții mari. Tot el, într-o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, urmărind scopul, procurării, păstrării, transportării precum și înstrăinării substanțelor psihotrope și stupefiante, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a procurat în circumstanțe necunoscute, în scop de înstrăinare, alte substanțe stupefiante și psihotrope, pe care le-a păstrat, transportat și înstrăinat mai multor persoane consumatori. Astfel, în vederea realizării scopului său infracțional, aflându-se la domiciliu său pe adresa xxxxx, ilegal a deținut la sine substanțe stupefiante de tip marihuana, care, din timp au fost împachetate într-un flacon de plastic, substanțe psihotrope sub formă de bucăți de pastile, în număr de 9 (nouă), 2 împachetate într-un pachet de polietilenă de tip zip-lock, și o lulea din lemn, pe care le-a păstrat în locuința sa până la 20.12.2019, ora 08:45 min., atunci când, au fost depistate, ridicate și sigilate de către colaboratorii de poliție ai Inspectoratului de poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, în cadrul efectuării acțiunii de urmărire penală - percheziția. Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1/-R- 5196 din 17.01.2020, masa vegetală de culoare verde, în cantitate de 0,216 gr, ridicată la 20.12.2019, în cadrul percheziției domiciliului cet. Cancasov Alexei, amplasat pe adresa xxxxx, reprezintă substanță stupefiantă marihuana (amestec din părțile terminale a plantei de cânepă (cannabis), cu flori, frunze și fără tulpină centrală, uscate sau umede, mărunțite sau întregi, ale diferitor specii de cânepă, care conțin tetrahidrocanabinol). Depunerile de substanță de culoare cafenie cu masa 0,18 gr., de pe suprafața lulelei, ridicate în circumstanțele anterior indicate, reprezintă substanță stupefiantă rășină de cannabis. Cele 9 fragmente comprimate, de culoare albă, cu ștanțările „B” și „8”, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă preparate medicamentoase SUBOTEX 8 mg, care conțin substanța psihotropă Buprenofrin. Masa substanței psihotrope Buprenofrin în cele 9 fragmente de comprimate constituie 0,034. Substanțele marihuana și rășină de cannabis sunt incluse în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, cu completările și modificările ulterioare, Tabelul I. „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 „Substanțele stupefiante”. Conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, „Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu ultimele modificări aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 103 din 27.02.2017, rășină de cannabis și marihuana în cantitățile depistate, constituie substanțe stupefiante în proporții mari. Conform Hotărârii de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, buprenofrin este inclusă în Tabelul III Substanțe stupefiante (Narcotice), substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțele psihotrope incluse în Lista 3 a Convenției ONU asupra Substanțelor Psihotrope 1971. Conform pct. 45 a Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, „Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, substanța psihotropă - buprenorfin de la 0,005 g. până la 0,25 g., constituie proporții mari. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri, 3 săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari.

Avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cancasov Alexei a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a stabili lui Cancasov Alexei o pedeapsă non privativă de libertate și a trece cheltuielile de judecată în contul statului. În motivarea apelului a invocat, că prima instanță nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, stabilind o pedeapsă prea aspră, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la pedeapsa penală stabilită și condiționează ilegalitatea sentinței. Menționează că inculpatul a recunoscut vina în cele comise, se căiește sincer în cele săvârșite, ceea ce denotă faptul, că conștientizează pericolul social al faptelor comise, precum și urmările acestor fapte, a conlucrat activ cu organul de urmărire penală. De la prima sa audiere, după descoperirea faptelor ilicite comise de inculpat, acesta a făcut declarații, a comunicat modul în care a dobândit drogurile precum și persoana care i le-a transmis. Astfel, această conduită postinfracțională, diminuează pericolul social prezentat de faptele inculpatului. Datorită informațiilor comunicate de acesta la etapa audierii în calitate de bănuit, a fost posibilă descoperirea activității persoanei care transmitea drogurile din străinătate. În instanța de judecată a semnat și depus cerere privind examinarea cauzei penale în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, cauza fiind examinată în procedură simplificată, în ședința de judecată inculpatul a făcut declarații, urmări grave pe cauză nu au survenit. Mai menționează că inculpatul se caracterizează pozitiv, fapt confirmat prin caracteristica anexată la materialele cauzei. Potrivit IP Rîșcani, Cancasov Alexei, este domiciliat în xxxxx, de către vecini și membrii familiei se caracterizează pozitiv. Pe adresa dată locuiește deja de o perioadă îndelungată de timp. Dânsul nu încalcă ordinea publică, la moment nu se află la evidența specială la organele de poliție, abuz de băuturi spirtoase nu face. Este o persoană cu un comportament adecvat în societate și în familie. Aduceri în sectorul de poliție în legătură cu comiterea delictelor contravenționale nu a avut. IP de materiale compromițătoare nu dispune. Potrivit Caracteristicii eliberată de la fostul loc de muncă, Cancasov Alexei, a fost angajat în câmpul muncii și se caracterizează de administrație din punct de vedere pozitiv. După concediere a continuat să lucreze, iar la moment se examinează întrebarea angajării oficiale, circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal în cauza penală nu au fost reținute, antecedentul penal este stins, inculpatul Cancasov Alexei îngrijește de mama sa, Xxxxx, care este bolnavă, fiind anexate înscrisuri confirmătoare. În același timp, inculpatul are credit bancar - Contractul de credit din 23.03.2019, din care rezultă că i s-a acordat credit pentru suma de 120 000 lei pentru 60 luni, prin urmare are de achitat o sumă debitorială până în 4 23.03.2024. În cazul menținerii pedepsei cu închisoare, aceasta nu va fi posibil de executat, inculpatul va fi acționat în judecată pentru neexecutarea obligațiunilor de rambursare, inclusiv va achita penalități, inculpatul este căsătorit și are domiciliu permanent. Luând în calcul atât interesul general al societății, de a vedea aplicarea unor pedepse eficiente și semnificative persoanelor care se dedau traficului de droguri în scop de înstrăinare, iar pe de altă parte interesul particular al inculpatului, de a vedea luarea în calcul a comportamentului său post infracțional, precum și necesitatea acestuia de a-și susține familia și mama care este grav bolnavă, apărarea consideră că în speță pot fi aplicate prevederile art. art. 79, 90 Cod penal, astfel va fi stabilit un echilibru rezonabil între interesele generale ale societății și interesul particular al inculpatului. Potrivit materialelor cauzei, în cadrul urmăririi penale, au fost suportate cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare și anume pentru raportul de expertiză judiciară cu nr. 34/12/1 -R-4070 din 16 octombrie 2019 - 1680 lei (f. d. 88) și pentru raportul de expertiză judiciară cu nr. 34/12/1 -R- 5196 din 16 ianuarie 2020 - 2800 lei (f. d. 93), în total fiind efectuate cheltuieli în suma de 4480 lei, sumă eronat încasată din contul inculpatului de către instanța de fond, or aceste cheltuieli indicate sunt efectuate în cadrul efectuării UP în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, cheltuieli care urmează a fi trecute în contul statului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021 a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința. 4.1. Analizând în ansamblu probele prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a reținut, că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, respectiv în acțiunile inculpatului Cancasov Alexei just s-a constatat existența indicilor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal: „circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari”. Pe lângă faptul că inculpatul a recunoscut faptele imputate, instanța de apel a notat că vinovăția acestuia se confirmă și prin următoarele probe administrate în cadrul urmăririi penale: - declarațiile martorului Rusnac Ion (investigator sub acoperire cu date cifrate) (f. d. 26, 86); 5 - conținutul procesului-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație controlul transmiterii banilor din 29 septembrie 2019 și copiile bancnotelor transmise sub control (f. d. 20-23, 81-84); - conținutul procesului-verbal de ridicare din 29 septembrie 2019, care relevă că, de la investigatorul sub acoperire cu date cifrate Rusnac Ion au fost ridicate 5 pastile de culoare albă cu inscripția „B8”, pastile care ulterior au fost împachetate și sigilate într-un plic de hârtie de culoare albă (f. d. 25, 85). Utilizarea probelor respective în cadrul cauzei penale nr. 2019031786 a fost autorizată prin încheierea și mandatul judecătorului de instrucție, emise la 31.12.2019 (f.d. 69, 72). Probele respective, au fost ridicate și anexate la prezenta cauză penală prin: procesul-verbal de ridicare din 03 ianuarie 2020, prin care au fost ridicate probele din cauza penală nr.2019030434 (f. d. 73). - raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4070 din 16 octombrie 2019 și planșa fotografică (f. d. 89-92); - procesul-verbal de examinare din 06 noiembrie 2019 (f. d. 29); - procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2019 (f. d. 49-50); - raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-5196 din 17 ianuarie 2020 și planșa fotografică (f. d. 94-101); - conținutul procesului-verbal de examinare din 13 martie 2020, care relevă că, OUP a cercetat masa vegetală de culoare verde cu miros specific în cantitate de 0,216 gr, ridicată în cadrul percheziției la domiciliul învinuitului Cancasov Alexei (f. d. 102); - ordonanța din 13.03.2020 (f. d. 103). 4.2. La capitolul individualizării pedepsei inculpatului Cancasov Alexei, având în vedere argumentele apelului, instanța de apel a notat, că prima instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, prin urmare instanța de judecată și-a argumentat riguros soluția la capitolul numirii pedepsei și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia necesitării numirii inculpatului a pedepsei în formă de închisoare. Analizând conținutul actului de sesizare al instanței precum și susținerile verbale înaintate de procuror se observă că, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei acesta invocă următoarele: - circumstanțe atenuante: recunoașterea vinovăției și contribuirea la descoperirea infracțiunii; - circumstanțe agravante: prezența antecedentelor penale. Instanța de apel a notat, că la stabilirea pedepsei, instanța nu poate reține ca circumstanță atenuantă „recunoașterea vinovăției” or, prezenta cauza penală a fost judecată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, instituție care prevede examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de 6 urmărire penală, inculpatul astfel beneficiind de reducerea pedepsei în condițiile alin. (8) al articolului nominalizat. În consecință, în cazul în care instanța va reține circumstanța atenuantă „recunoașterea vinovăției” ar rezulta că, aceleiași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică - fapt care este inadmisibil într-un proces penal. Cu privire la solicitarea apărării de a reține circumstanța atenuantă „contribuirea activă la descoperirea infracțiunii” instanța de apel a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, din motiv că inculpatul deși a recunoscut vinovăția pe parcursul procesului penal acesta nu a fost cooperant cu organul de urmărire penală fapt, confirmat prin procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2019 (vol. I, f. d. 49-50), potrivit căruia Cancasov Alexei a refuzat predarea benevolă organului de poliție a substanțelor narcotice deținute la domiciliul său. Cu referire la prevederile art. 76 alin. (2) Cod penal, prima instanță a reținut în calitate de circumstanță atenuantă aflarea la întreținerea inculpatului a mamei care este bolnavă. În partea ce vizează solicitarea procurorului de a reține în sarcina inculpatului a circumstanței agravante „prezența antecedentelor penale” instanța de apel a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, or după cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, inculpatul Cancasov Alexei anterior a fost judecat de mai multe ori, ultima sentință fiind cea a Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău din 26 mai 2011 potrivit căreia acesta a fost condamnat în baza articolului 217 alin. (3) Cod penal, cu închisoare pe un termen la 1 ani, iar potrivit articolului 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată pe perioada de probațiune de 1 an - antecedentele penale fiind stinse. În asemenea circumstanțe, nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă „prezența antecedentelor penale” de vreme ce inculpatul anterior a fost condamnat pentru o infracțiune similară, dacă antecedentele penale au fost stinse. Astfel, sancțiunea prevăzută la articolului 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, pentru persoanele fizice, este pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Ținând cont de faptul că în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite ale pedepsei principale „închisoare” prevăzute la articolul 2171 alin. (3) Cod penal, astfel încât limita minimă a pedepsei cu închisoare va constitui 2 ani (după calculul 3 ani - 1/3 = 2 ani) ani iar cea maximă 4 ani și 8 luni (după calculul 7 ani - 1/3 = 4 ani și 8 luni). Având în vedere circumstanțele comiterii infracțiunii, în special cantitățile de drog înstrăinate de inculpat și depistate la acesta, luând în considerație principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în conținutul prevederilor articolului 61 alin. (2) Cod penal, reieșind din 7 caracterul infracțiunii comise de inculpat care, potrivit prevederilor articolului 16 alin. (4) Cod penal, face parte din categoria celor grave, pornind de la noile limite ale pedepsei stabilite, indicate în alineatul precedent, luând în considerație pericolul social sporit al circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora și scopul de înstrăinare, corectarea și reeducarea inculpatului Cancasov Alexei, va fi pe deplin atinsă, doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea acestui termen de la data devenirii definitive a prezentei sentințe, precum și o pedeapsă complementară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani. Instanța de apel a respins solicitarea apărării privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, considerând că nu au fost stabilite nici temeiuri pentru aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal. Or, potrivit cazierului penal al inculpatului (f.d. 38) denotă că acesta a fost anterior condamnat și a executat chiar pedepse privative de libertate. Totodată, prin sentința Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău din 26 mai 2011, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii stabilite de art. 217 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe termen de 1 an, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pentru perioada de probă de 1 an. Astfel, comiterea la data de 20.12.2019, a infracțiunii stabilite de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, este în măsură să trezească o îngrijorare semnificativă că inculpatul nu-și formează concluziile necesare în rezultatul pedepselor și avertizărilor aplicate în raport cu acesta, dar din contra, faptele comise de acesta presupun un pericol social mai sporit decât precedentele. Mai mult, instanța de apel a reținut că circulația ilegală a drogurilor săvârșită în scop de înstrăinare, prezintă un pericol social deosebit, iar statele lumii, inclusiv Republica Moldova, depun eforturi tot mai mari, în vederea combaterii acestui flagel. Într-o astfel de situație, aplicarea unor pedepse prea blânde ar fi în măsură să nu dea eficiență luptei cu traficul de droguri în scop de înstrăinare și să erodeze sarcina prevenției generale. Ori, astfel se va da un exemplu prost societății, care ar putea crede, că cei ce se dedau unor acțiuni atât de periculoase nu vor primi o pedeapsă proporțională cu faptele lor. În altă ordine de idei, instanța de apel a reținut, că inculpatul Cancasov Alexei îngrijește de mama sa - Xxxxx a.n. xxxxx care este bolnavă și care prezintă diagnoza - Xxxxx. Inculpatul este căsătorit și se află la evidența medicului narcolog. La fel, reieșind din materialele cauzei penale (f.d. 60) denotă că de la prima sa audiere, după descoperirea faptelor ilicite comise de inculpat, acesta a făcut declarații, a comunicat modul în care a dobândit drogurile precum și persoana care i le-a transmis. Se reține că această conduită postinfracțională, 8 diminuează pericolul social prezentat de faptele inculpatului. Se mai reține că acuzatorul de stat nu a negat afirmația inculpatului precum că datorită informațiilor comunicate de acesta la etapa audierii în calitate de bănuit, a fost posibilă descoperirea activității persoanei care transmitea drogurile din străinătate. Prin urmare, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond că în speță pot fi aplicate prevederile art. 901 Cod penal, și anume ½ din termenul pedepsei stabilite prin prezenta sentință - 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare urmând a fi executate în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea a ½ din termenul respectiv - 1 (unu) an și 3 (trei) luni, să fie suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și să urmeze un curs de tratament al narcomaniei, pedeapsă care va atinge scopul de corectare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea sa, cât și a altor persoane. 4.3. Cu referire la cerința avocatului Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cancasov Alexei prin care se solicită trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului, instanța de apel a reținut prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală, menționând că în cadrul urmăririi penale, au fost suportate cheltuieli de judecată în mărime de 4480 lei. Suma respectivă este constituită din plata cheltuielilor pentru raportul de expertiză judiciară cu nr. 34/12/1-R-4070 din 16 octombrie 2019 - 1680 lei (f. d. 88) și pentru raportul de expertiză judiciară cu nr. 34/12/1-R-5196 din 16 ianuarie 2020 - 2800 lei (f. d. 93). Instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul inculpatului suma de 4480 lei, or, cheltuielile au avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului.

Avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului declară recurs ordinar în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel sau cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Cancasov Alexei să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate, cu trecerea cheltuielilor de judecată în contul statului. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel eronat a judecat cauza în ordine de apel în lipsa condamnatului, nefiind îndeplinită citarea legală a acestuia în ședința de judecată în instanța de apel. Astfel, condamnatului i-a fost violat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, or, potrivit materialelor cauzei, citația instanței de apel nu a fost recepționată de condamnat, lipsește semnătura acestuia pe aviz. Drept consecință, în lipsa datelor referitor la soarta pârâtului, instanța de apel urma să dispună aducerea silită a condamnatului în ședință, anunțarea lui în căutare. La fel, urma a fi solicitată și informația despre traversarea frontierei 9 de stat de către condamnat, informația despre menținerea sau schimbarea vizei de reședință, a statutului lui. Instanța de apel nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea citării legale a condamnatului în ședință, astfel eronat și pripit a dispus examinarea în lipsa acestuia. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a stabilit, că în procesele penale, prezența celui trimis în judecată la dezbaterea cauzei este un element esențial al asigurării principiului contradictorialității și al unui proces echitabil, în general. Posibilitatea pe care trebuie să o aibă „acuzatul” de a lua parte la ședința de judecată decurge din obiectul și scopul ansamblului dispozițiilor art. 6 din Convenție, deoarece lit. c), d) și e) ale parag. 3 ale aceluiași text recunosc „oricărui acuzat” dreptul „de a se apăra el însuși”, „de a interoga sau de a face să fie interogați martorii”, „de a fi asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba utilizată în ședința de judecată”, toate aceste fiind de neconceput fără prezența sa. Consideră că instanța de apel nu a asigurat desfășurarea unui proces echitabil în cauza respectivă și sub acest aspect, nu a oferit o argumentare motivată deciziei pe care se întemeiază soluția, hotărârea fiind adoptată contrar prevederilor art. 6 alin. (1) și (3) CtEDO. La caz, instanța de apel a reținut toate argumentele invocate de către partea acuzării, fără a lua în considerație argumentele apărării. Astfel, în viziunea apărării, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la pedeapsa stabilită. Instanțele de judecată nu au ținut pe deplin cont de regulile de individualizare a pedepsei și nu s-au expus argumentat asupra circumstanțelor cauzei, astfel pronunțând hotărâri nemotivate. Consideră că la aplicarea pedepsei inculpatului instanțele de judecată nu au dat deplină eficiență prevederilor prevăzute de art. art. 61, 75, 79, 90 Cod penal. Pedeapsa stabilită nu este una echitabilă în raport cu fapta comisă, personalitatea condamnatului și circumstanțele atenuante, inclusiv excepționale existente în cauza penală dată. Astfel, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de judecată nu au dat deplină eficiență circumstanțelor atenuante, inclusiv excepționale, existente în cauza penală dată și anume că, condamnatul: - a recunoscut vina în cele comise; - se căiește sincer în cele săvârșite, îi pare rău, ceea ce denotă faptul, că acesta conștientizează pericolul social al faptelor comise, precum și urmările acestor fapte; - a conlucrat activ cu organul de urmărire penală. De la prima sa audiere, după descoperirea faptelor ilicite comise , acesta a făcut declarații, a comunicat modul în care a dobândit drogurile precum și persoana care i le-a transmis. Astfel, această conduită postinfracțională, diminuează pericolul social prezentat de faptele lui. Datorită informațiilor comunicate de acesta la etapa 10 audierii în calitate de bănuit, a fost posibilă descoperirea activității persoanei care transmitea drogurile din străinătate; - în instanța de judecată a semnat și depus cerere privind examinarea cauzei penale în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, cauza fiind examinată în procedură simplificată; - în ședința de judecată inculpatul a făcut declarații; - urmări grave pe cauză nu au survenit; - se caracterizează pozitiv, fapt confirmat prin caracteristica anexată la materialele cauzei. Potrivit IP Rîșcani, Cancasov Alexei, este domiciliat în xxxxx, de către vecini și membrii familiei se caracterizează pozitiv. Pe adresa dată locuiește deja de o perioadă îndelungată de timp. Dânsul nu încalcă ordinea publică, la moment nu se află la evidența specială la organele de poliție, abuz de băuturi spirtoase nu face. Este o persoană cu un comportament adecvat în societate și în familie. Aduceri în sectorul de poliție în legătură cu comiterea delictelor contravenționale nu a avut. IP de materiale compromițătoare nu dispune. Potrivit Caracteristicii eliberată de la fostul loc de muncă, Cancasov Alexei, a fost angajat în câmpul muncii și se caracterizează de administrație din punct de vedere pozitiv. După concediere a continuat să lucreze, iar la moment se examinează întrebarea angajării oficiale a lui în SRL; - circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal în cauza penală nu au fost reținute; - antecedentul penal este stins; - Cancasov Alexei îngrijește de mama sa, Xxxxx, care este bolnavă, fiind anexate înscrisuri confirmative; - în același timp, condamnatul are credit bancar - Contractul de credit din 23 03 2019 din care rezultă că i s-a acordat credit pentru suma de 120.000 lei pentru 60 luni, prin urmare are de achitat o sumă debitorială până în 23.03.2024. În cazul menținerii pedepsei cu închisoare, aceasta nu va fi posibil de executat, condamnatul va fi acționat în judecată pentru neexecutarea obligațiunilor de rambursare, inclusiv va achita penalități; - este căsătorit; - are domiciliu permanent. Consideră apărarea, că circumstanțele menționate în ansamblul lor, esențial reduc gradul de pericol social al infracțiunii comise, iar instanțele de judecată nu au respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de condamnat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate, nu și-au motivat soluțiile adoptate, instanța de apel a examinat cauza în lipsa inculpatului, nefiind îndeplinită citarea legală a acestuia în ședința de judecată în instanța de apel, fapt ce constituie temeiuri de casare a hotărârilor judecătorești. De asemenea consideră apărarea, că instanțele de judecată greșit au încasat cheltuielile judiciare în suma de 4480 lei, din contul inculpatului, or, aceste cheltuieli sunt efectuate în cadrul urmăririi penale, în vederea 11 acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, cheltuieli care urmează a fi trecute în contul statului.

Procurorul a depus referință la recursul apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 412 alin. (3) Cod de procedură penală, judecarea apelului se face cu citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel. Conform art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. După cum rezultă din materialele cauzei, apărarea invocă drept temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când: 5) cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 12 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare invocate de apărare, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit parțial confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează. Art. 6 din Convenție garantează dreptul persoanei acuzate de a participa în mod efectiv la procesul său penal. Acesta include, inter alia, nu doar dreptul de a fi prezent, ci și dreptul de a asculta și de a urmări procesul. Acest drept face parte din esența conceptului procedurii contradictorii și poate fi dedus din garanțiile prevăzute de articolul 6 § 3 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să solicite audierea martorilor” și „să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere”. Potrivit sentinței primei instanțe, Cancasov Alexei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani. Potrivit art. 901 Cod penal, s-a stabilit că inculpatul Cancasov Alexei, urmează să execute ½ din termenul pedepsei stabilite prin prezenta sentință - 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea a ½ din termenul pedepsei - 1 (unu) an și 3 (trei) luni, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, obligând inculpatul să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și să urmeze un curs de tratament al narcomaniei. S-a dispus ca termenul pedepsei cu închisoare stabilit lui Cancasov Alexei să fie calculat din data privării efective de libertate a acestuia în vederea executării prezentei sentințe, dar nu mai devreme de data devenirii definitive a sentinței primei instanțe. Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului (f.d. 226-241, vol.I). Potrivit citației anexate la materialele dosarului, inculpatul „Cnacasov” Alexei a fost citat pe adresa de domiciliu – xxxxx, pentru a se prezenta la ședința instanței de apel din 14 aprilie 2021, ora 10:30 (f.d. 21), însă plicul cu Aviz a fost restituit instanței fără a fi recepționat de către inculpat, cu statutul „nereclamat”. Din procesul-verbal al ședinței instanței de apel din data de 14 aprilie 2021, rezultă că instanța de apel a stabilit că inculpatul este neescortat, fiind stabilită următoarea ședință pentru data de 21 aprilie 2021, dată la care instanța de apel de asemenea a stabilit că inculpatul Cancasov Alexei nu a fost escortat. 13 La următoarea ședință din 02 iunie 2021, instanța de apel deja a stabilit că inculpatul Cancasov Alexei nu este prezent la ședința de judecată, însă fără a pune în discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa acestuia a purces la cercetarea judecătorească, ulterior retrăgându-se în camera de deliberare cu pronunțarea dispozitivului deciziei (f.d. 25-26, vol.II). Conform art. 235 Cod de procedură penală, citarea în procesul penal constituie acțiunea procedurală prin care organul de urmărire penală, judecătorul de instrucție sau instanța de judecată asigură prezentarea unei persoane în fața sa pentru desfășurarea normală a procesului penal. Persoana citată este obligată să se prezinte conform citației, iar în caz de imposibilitate de a se prezenta la data, ora și locul la care a fost citată, ea este obligată să informeze organul respectiv despre aceasta, indicând motivul imposibilității de a se prezenta. În cazul în care persoana citată nu anunță despre imposibilitatea de a se prezenta la data, ora și locul indicat și nu se prezintă nemotivat la organul de urmărire penală sau la instanță, această persoană poate fi supusă amenzii judiciare sau aducerii silite. Conform art. 236 alin. (1) Cod de procedură penală, chemarea unei persoane în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată se face prin citație scrisă. Citarea se poate face și prin notă telefonică sau telegrafică, prin telefax ori prin mijloace electronice. Potrivit prevederilor art. 238 Cod de procedură penală, (1) Persoana se citează la adresa unde locuiește, iar dacă aceasta nu este cunoscută, la adresa locului său de muncă prin serviciul de personal al instituției în care lucrează. (32) Bănuitul, învinuitul sau inculpatul poate fi citat la sediul avocatului ales dacă nu s-a prezentat după prima citare legal îndeplinită. (5) Deținuții se citează la locul de deținere prin administrația instituției de detenție. De asemenea, se menționează, că în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (1), (7) Cod de procedură penală, judecarea cauzei poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura de citare este îndeplinită. Neînfățișarea părții în instanța de judecată nu împiedică examinarea cauzei dacă în instanța s-a prezentat avocatul ales sau avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat, care a luat legătura cu partea reprezentată. În cazul citării persoanelor deținute, despre aceasta se înștiințează la fiecare termen de judecată și administrația locului de detenție a persoanei. Din conținutul art. 321 Cod de procedură penală, rezultă că (1) Judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. (2) Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul: 1) când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță; 14 2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia; 3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare când inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa. (21) În cazul prevăzut la alin. (2) pct. 2), inculpatul poate fi supus aducerii silite în instanța de judecată pentru a-și confirma refuzul de a participa la judecarea cauzei. (3) În cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului și, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie. (4) În caz de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se amână, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și alin. (21). (5) Instanța, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor interne. (6) Instanța decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele prevăzute în alin. (2) pct. 1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe verosimile că persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă în judecată a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra personal, precum și se sustrage de la urmărirea penală și de la judecată. Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal atestă că, instanța de apel nu a pus în discuție problema dacă inculpatul a fost sau nu citat legal și dacă urmează ca examinarea cauzei să fie înfăptuită în lipsa inculpatului, constatând divergent că acesta în 2 ședințe de judecată nu a fost escortat, iar în altă ședință că nu s-a prezentat, însă fără a dispune de careva probe că inculpatul este deținut în careva instituție penitenciară sau că se eschivează de la judecarea cauzei, se află în căutare sau ar fi trebuit citat la o altă adresă, deși în ședințele de judecată a fost prezent apărătorul acestuia. Astfel, instanța de apel a încălcat prevederile art. 6§1 ale Convenției, întrucât legislația internă ar trebui să ofere garanții suficiente, ca persoana acuzată în materie penală să nu trebuiască să fie obligată a dovedi că nu a încercat să se sustragă justiției. Curtea Europeană a enunțat, că procedurile vor fi nule dacă regulile privind participarea, asistarea și reprezentarea acuzatului nu au fost respectate. Neîndeplinirea obligației de citare și absența avocatului acuzatului constituie motive de nulitate absolută, pe care instanța trebuie să le ia în considerare din oficiu (a se vedea hotărârea CtEDO Coloza vs Italia, § 24, 30). Sub un alt aspect, Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în 15 corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. La caz, instanța de apel a respins apelul apărării în care a fost criticată sentința primei instanțe sub aspectul corectitudinii individualizării pedepsei penale, însă motivarea deciziei la acest capitol este una contradictorie. Astfel, deși instanța de apel în pct. 30 al deciziei respinge solicitarea apărării de a reține în sarcina inculpatului circumstanța atenuantă „contribuirea activă la descoperirea infracțiunii”, din motiv că acesta nu a fost cooperant cu organul de urmărire penală fapt, confirmat prin procesul-verbal de percheziție din 20 decembrie 2019 (vol. I, f. d. 49-50), potrivit căruia Cancasov Alexei a refuzat predarea benevolă organului de poliție a substanțelor narcotice deținute la domiciliul său. Pe de altă parte, în pct. 43 al aceleiași decizii deja instanța de apel reține că la prima sa audiere, după descoperirea faptelor ilicite comise de inculpat, acesta a făcut declarații, a comunicat modul în care a dobândit drogurile precum și persoana care i le-a transmis. Se reține că această conduită postinfracțională, diminuează pericolul social prezentat de faptele inculpatului. Se mai reține că acuzatorul de stat nu a negat afirmația inculpatului precum că datorită informațiilor comunicate de acesta la etapa audierii în calitate de bănuit, a fost posibilă descoperirea activității persoanei care transmitea drogurile din străinătate. La fel, deși în pct. 33 al deciziei instanța de apel notează că nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă „prezența antecedentelor penale” de vreme ce inculpatul anterior a fost condamnat pentru o infracțiune similară, dacă antecedentele penale au fost stinse, ulterior în pct. 37-38 al deciziei instanța de apel a reținut, că nu pot fi aplicate inculpatului prevederile 90 Cod penal sau ale art. 79 alin. (1) Cod penal, or, potrivit cazierului penal al inculpatului (f.d. 38) denotă că acesta a fost anterior condamnat și a executat chiar pedepse privative de libertate. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală – cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a inculpatului și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sub aspectul individualizării pedepsei penale, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, având obligația să înlăture erorile menționate, 16 să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 7. În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Cancasov Alexei Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 17 februarie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor 17