ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.06.2023

1ra-671/2023 — art. 187 alin. 2 lit. f CP

HOTĂRÂRE
28.06.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 187 alin. 2 lit. f CP
Temei legal
nici un temei prevăzut de art. 427 CPP
Citează această cauză
1ra-671/2023 — art. 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-671/2023

1-22078880-01-1ra-02052022

Curtea Supremă de Justiție

28 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2023 și sentinței

Judecătoriei Strășeni /sediul Central/ din 29 iulie 2022, în cauza penală în privința

lui

Craciun Roman XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Anterior condamnat prin:

23.05.2019, în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității în mărime de 150 ore. Prin încheierea

Judecătoriei Strășeni /sediul Călărași/ din 02.06.2020, i-a fost

înlocuită pedeapsa neexecutată aplicată lui Crăciun Roman prin

sentința Judecătoriei Strășeni /sediul Călărași/ din 23.05.2019, sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de

150 ore cu închisoare pe un termen de 37 zile, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis;

18.01.2022, în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

fiind încetat procesul penal în legătură cu intervenirea amnistiei.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

1

fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform

art. 364¹ Cod de procedură penală, Crăciun Roman a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea amenzii.

S-a încasat din contul inculpatului suma de 25,70 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare.

S-a soluționat soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la data de

03.06.2022 în jurul orei 14:00, în timp ce cet. Craciun Roman se afla în preajma gării

de tren din mun.Strășeni, acționând cu intenție directă și conștientizând de acțiunile

sale infracționale, în mod deschis a sustras din buzunarul hainei a cet.Popa Ion un

telefon mobil marca „Alcatel” în valoare de 2300 de lei MDL, după care a plecat de

locul comiterii a infracțiunii. Respectiv, părții vătămate Popa Ion i-a fost cauzată

daună în proporții considerabile în sumă de 2300 lei MDL.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Craciun Roman a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal – „Jaful, adică sustragerea deschisă

a bunurilor altei persoane, săvârșite cu cauzarea părții vătămate de daune în

proporții considerabile”.

în numele inculpatului, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, invocând că,

inculpatul a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, în ordinea art.

3641 Cod de procedură penală; a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu, și a

solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la urmărirea penală; se

caracterizează pozitiv, are loc permanent de muncă, are o mama pensionară, care îî

poartă de grijă și o întreține, în contextul în care acesta va executa pedeapsa cu

închisoarea, mama acestuia va rămâne fără grijă și întreținere din partea feciorului

său; în cadrul cercetării judecătorești și dezbaterilor judiciare, partea vătămată nu a

înaintat, careva pretenții morale și materiale față de acesta; se căiește sincer de cele

comise, îi pare rău de cele întâmplate.

2023, apelul declarat a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect

a constatat că, inculpatul Craciun Roman Stepan a săvârșit infracțiunea incriminată,

prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal.

Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel luând în considerare

personalitatea inculpatului Craciun Roman care a recunoscut integral vina în

comiterea infracțiunii imputate, solicitând examinarea cauzei conform procedurii

prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, având în vedere că în privința

acestuia au fost stabilite circumstanțe agravante, și anume, într-o perioadă scurtă de

timp a săvârșit mai multe infracțiuni similare, reieșind din caracterul infracțiunilor

2

săvârșite, precum și reieșind din noile limite ale pedepsei stabilite potrivit art. 3641

Cod de procedură penală, a conchis că urmează a fi menținută pedeapsa stabilită de

către prima instanță. care a constat că în privința inculpatului Craciun Roman,

urmează a fi stabilită o pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 3

ani 4 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea amenzii.

Instanța de apel a conchis că nu poate reține argumentele apelantului privind

aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde, or, inculpatul anterior

a fost condamnat de mai multe ori, însă concluzii necesare nu a făcut și nu a

conștientizat că faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale și din nou

a comis o faptă social periculoasă, de aceea instanța de apel a considerat că numai

pedeapsa sub formă de închisoare își va atinge scopul.

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, neindicând nici un temei pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

deciziei și sentinței în partea aplicării pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care în privința inculpatului să fie aplicată o pedeapsă cu aplicarea art. 90 Cod penal,

invocând argumente similare cu cele invocate în apel(pct. 2 din prezenta decizie),

suplimentar:

- inculpatul are la întreținere 2 copii minori, este unicul întreținător al familiei,

în cadrul ședinței de judecată inculpatul a declarat că a conștientizat cele comise și

dorește să fie alături de membrii familiei, iar aplicarea pedepsei cu închisoarea,

atinge interesele altor persoane prin ce va înrăutăți starea materială a copiilor.

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind

vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că

lipsesc temeiuri de casare.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

3

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit reține că recurentul nu indică nici un temei pentru

declararea recursului ordinar, prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă

dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de

recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Cu referire la criticile recurentului, ce se încadrează în prevederile temeiului de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal

atestă că sunt neîntemeiate, acestea reprezintă opinia subiectivă a recurentului față

de aceleași circumstanțe apreciate în speță de instanțele de judecată, or, instanța de

apel în decizie (f.d. 151 – 152) și-a motivat corect soluția de menținere a sentinței

primei instanțe, prin care aceasta și-a argumentat detaliat soluția în partea

individualizării pedepsei, stabilind inculpatului pedeapsa de 3 ani 4 luni închisoare

cu executare.

Astfel, din textul sentinței(f.d. 118 – 123) primei instanțe și a deciziei(f.d. 151

– 152) instanței de apel, se reține că instanțele de judecată au luat în considerare

circumstanțele invocate supra de recurent, au ținut cont în deplină măsură de

criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod

penal, de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării

scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane.

În acest sens, se reține că aceste prevederi legale au fost raportate just la

circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunii săvârșite cu intenție, precum și

la personalitatea inculpatului, care deși și-a recunoscut vinovăția, se caracterizează

a fi o persoană cu comportament negativ fiind predispus spre încălcarea legilor,

astfel, doar pedeapsa stabilită va duce la reeducarea și corectarea inculpatului,

precum și la restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Colegiul penal statuează că, conform cazierului, inculpatul are mai multe

antecedente penale, potrivit sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din

23.05.2019, în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 ore; prin

4

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18.01.2022, în baza art. 186 alin.

(2), lit. d) Cod Penal, fiind încetat procesul penal în legătură cu intervenirea

amnistiei, fapt ce denotă că pentru inculpat săvârșirea infracțiunilor capătă caracter

sistematic, el ignorând cu desăvârșire prohibițiile impuse de legea penală.

În continuare, Colegiul penal studiind materialele cauzei, constată că nu poate

reține argumentul apărării precum că inculpatul are la întreținere 2 copii minori, or,

atât prima instanță cât și instanța de apel au constatat că inculpatul nu are la

întreținere copii minori, mai mult, nici în extrasul din Registrul de Stat al Populației

în privința inculpatului(f.d. 14), conform procesului – verbal de audiere a

bănuitului(f.d. 54), Craciun Roman fiind audiat în calitate de bănuit a indicat că

persoane la întreținere nu are, conform procesului – verbal al ședinței de judecată în

prima instanță, instanța stabilind datele de identitate a inculpatului Craciun Roman,

a stabilit că este căsători și fără copii minori la întreținere(f.d 105).

În aceste condiții, instanța de recurs ordinar conchide că stabilirea unei pedepse

non privative de libertate nu este rațională în circumstanțele stabilite pe caz și nu ar

asigura scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, care

reglementează, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Mai mult, Colegiul penal statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată

ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va

diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or,

practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de

ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de

recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar

declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

5

penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Mîrzîncu Aurelia în

numele inculpatului Craciun Roman, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 01 februarie 2023, în cauza penală în privința lui Craciun

Roman XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 28 iunie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-11-04
0,95
1ra-287/22 — art.art. 264/1 al. 1, 264/1 al. 1, 352 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-287/22 1-18092596-01-1ra-25022022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători -Plămăd
CSJ 2023-07-13
0,94
1ra-570/2023 — art. 155 CP
Dosarul nr. 1ra-570/2023 1-22014292-01-1ra-12042023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 28 iunie 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Preşedinte – Guzun Ion, Judecători – Dag
CSJ 2022-11-11
0,94
1ra-1031/2022 — art. 192/1 alin.c CP
Dosarul nr. 1ra-1031/2022 1-21103462-01-1ra-14072022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 octombrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Guzun Ion şi Cobzac Elena, ex
CSJ 2022-08-02
0,94
1ra-137/2022 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr.1ra-137/2022 1-20007544-01-1ra-27012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Ca
CSJ 2023-02-28
0,94
1ra-1276/2022 — art. 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-1276/2022 1-22019262-01-1ra-22082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 ianuarie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte - Diaconu Iurie, Judecători - Guzun Ion şi Catan Liliana, exami
Sursă