1ra-671/2023 — art. 187 alin. 2 lit. f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. f CP
- Temei legal
- nici un temei prevăzut de art. 427 CPP
1ra-671/2023 — art. 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-671/2023
1-22078880-01-1ra-02052022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 iunie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Guzun Ion,
Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2023 și sentinței
Judecătoriei Strășeni /sediul Central/ din 29 iulie 2022, în cauza penală în privința
lui
Craciun Roman XXXXX, născut la XXXXX, originar și
domiciliat în XXXXX.
Anterior condamnat prin:
Sentința Judecătoriei Strășeni /sediul Călărași/ din
23.05.2019, în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în
folosul comunității în mărime de 150 ore. Prin încheierea
Judecătoriei Strășeni /sediul Călărași/ din 02.06.2020, i-a fost
înlocuită pedeapsa neexecutată aplicată lui Crăciun Roman prin
sentința Judecătoriei Strășeni /sediul Călărași/ din 23.05.2019, sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de
150 ore cu închisoare pe un termen de 37 zile, cu executarea în
penitenciar de tip semiînchis;
Sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din
18.01.2022, în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,
fiind încetat procesul penal în legătură cu intervenirea amnistiei.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
12.07.2022 – 29.07.2022 (prima instanță);
24.08.2022 – 01.02.2023 (instanța de apel);
02.05.2023 – 28.06.2023 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor
din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni /sediul Central/ din 29 iulie 2022, cauza
1
fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform
art. 364¹ Cod de procedură penală, Crăciun Roman a fost recunoscut vinovat în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i
stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea amenzii.
S-a încasat din contul inculpatului suma de 25,70 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare.
S-a soluționat soarta corpurilor delicte.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la data de
03.06.2022 în jurul orei 14:00, în timp ce cet. Craciun Roman se afla în preajma gării
de tren din mun.Strășeni, acționând cu intenție directă și conștientizând de acțiunile
sale infracționale, în mod deschis a sustras din buzunarul hainei a cet.Popa Ion un
telefon mobil marca „Alcatel” în valoare de 2300 de lei MDL, după care a plecat de
locul comiterii a infracțiunii. Respectiv, părții vătămate Popa Ion i-a fost cauzată
daună în proporții considerabile în sumă de 2300 lei MDL.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Craciun Roman a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal – „Jaful, adică sustragerea deschisă
a bunurilor altei persoane, săvârșite cu cauzarea părții vătămate de daune în
proporții considerabile”.
Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către avocatul Budu Pavel
în numele inculpatului, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, invocând că,
inculpatul a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, în ordinea art.
3641 Cod de procedură penală; a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu, și a
solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la urmărirea penală; se
caracterizează pozitiv, are loc permanent de muncă, are o mama pensionară, care îî
poartă de grijă și o întreține, în contextul în care acesta va executa pedeapsa cu
închisoarea, mama acestuia va rămâne fără grijă și întreținere din partea feciorului
său; în cadrul cercetării judecătorești și dezbaterilor judiciare, partea vătămată nu a
înaintat, careva pretenții morale și materiale față de acesta; se căiește sincer de cele
comise, îi pare rău de cele întâmplate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie
2023, apelul declarat a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect
a constatat că, inculpatul Craciun Roman Stepan a săvârșit infracțiunea incriminată,
prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal.
Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel luând în considerare
personalitatea inculpatului Craciun Roman care a recunoscut integral vina în
comiterea infracțiunii imputate, solicitând examinarea cauzei conform procedurii
prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, având în vedere că în privința
acestuia au fost stabilite circumstanțe agravante, și anume, într-o perioadă scurtă de
timp a săvârșit mai multe infracțiuni similare, reieșind din caracterul infracțiunilor
2
săvârșite, precum și reieșind din noile limite ale pedepsei stabilite potrivit art. 3641
Cod de procedură penală, a conchis că urmează a fi menținută pedeapsa stabilită de
către prima instanță. care a constat că în privința inculpatului Craciun Roman,
urmează a fi stabilită o pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 3
ani 4 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea amenzii.
Instanța de apel a conchis că nu poate reține argumentele apelantului privind
aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde, or, inculpatul anterior
a fost condamnat de mai multe ori, însă concluzii necesare nu a făcut și nu a
conștientizat că faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale și din nou
a comis o faptă social periculoasă, de aceea instanța de apel a considerat că numai
pedeapsa sub formă de închisoare își va atinge scopul.
Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, neindicând nici un temei pentru recurs
prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea
deciziei și sentinței în partea aplicării pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin
care în privința inculpatului să fie aplicată o pedeapsă cu aplicarea art. 90 Cod penal,
invocând argumente similare cu cele invocate în apel(pct. 2 din prezenta decizie),
suplimentar:
- inculpatul are la întreținere 2 copii minori, este unicul întreținător al familiei,
în cadrul ședinței de judecată inculpatul a declarat că a conștientizat cele comise și
dorește să fie alături de membrii familiei, iar aplicarea pedepsei cu închisoarea,
atinge interesele altor persoane prin ce va înrăutăți starea materială a copiilor.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)
pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat
dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind
vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că
lipsesc temeiuri de casare.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit
neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este
vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
3
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
Colegiul penal lărgit reține că recurentul nu indică nici un temei pentru
declararea recursului ordinar, prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă
dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de
recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept
prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede, că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține
că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării
materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.
Cu referire la criticile recurentului, ce se încadrează în prevederile temeiului de
recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal
atestă că sunt neîntemeiate, acestea reprezintă opinia subiectivă a recurentului față
de aceleași circumstanțe apreciate în speță de instanțele de judecată, or, instanța de
apel în decizie (f.d. 151 – 152) și-a motivat corect soluția de menținere a sentinței
primei instanțe, prin care aceasta și-a argumentat detaliat soluția în partea
individualizării pedepsei, stabilind inculpatului pedeapsa de 3 ani 4 luni închisoare
cu executare.
Astfel, din textul sentinței(f.d. 118 – 123) primei instanțe și a deciziei(f.d. 151
– 152) instanței de apel, se reține că instanțele de judecată au luat în considerare
circumstanțele invocate supra de recurent, au ținut cont în deplină măsură de
criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod
penal, de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării
scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a
inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea
acestuia, cât și a altor persoane.
În acest sens, se reține că aceste prevederi legale au fost raportate just la
circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunii săvârșite cu intenție, precum și
la personalitatea inculpatului, care deși și-a recunoscut vinovăția, se caracterizează
a fi o persoană cu comportament negativ fiind predispus spre încălcarea legilor,
astfel, doar pedeapsa stabilită va duce la reeducarea și corectarea inculpatului,
precum și la restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
Colegiul penal statuează că, conform cazierului, inculpatul are mai multe
antecedente penale, potrivit sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din
23.05.2019, în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 ore; prin
4
sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18.01.2022, în baza art. 186 alin.
(2), lit. d) Cod Penal, fiind încetat procesul penal în legătură cu intervenirea
amnistiei, fapt ce denotă că pentru inculpat săvârșirea infracțiunilor capătă caracter
sistematic, el ignorând cu desăvârșire prohibițiile impuse de legea penală.
În continuare, Colegiul penal studiind materialele cauzei, constată că nu poate
reține argumentul apărării precum că inculpatul are la întreținere 2 copii minori, or,
atât prima instanță cât și instanța de apel au constatat că inculpatul nu are la
întreținere copii minori, mai mult, nici în extrasul din Registrul de Stat al Populației
în privința inculpatului(f.d. 14), conform procesului – verbal de audiere a
bănuitului(f.d. 54), Craciun Roman fiind audiat în calitate de bănuit a indicat că
persoane la întreținere nu are, conform procesului – verbal al ședinței de judecată în
prima instanță, instanța stabilind datele de identitate a inculpatului Craciun Roman,
a stabilit că este căsători și fără copii minori la întreținere(f.d 105).
În aceste condiții, instanța de recurs ordinar conchide că stabilirea unei pedepse
non privative de libertate nu este rațională în circumstanțele stabilite pe caz și nu ar
asigura scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, care
reglementează, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.
Mai mult, Colegiul penal statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată
ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va
diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or,
practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de
ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni.
Prin urmare, Colegiul penal atestă că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele
contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita
repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România
din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își
motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate
acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de
recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat, deoarece soluția
adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar
declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
5
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Mîrzîncu Aurelia în
numele inculpatului Craciun Roman, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 01 februarie 2023, în cauza penală în privința lui Craciun
Roman XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 28 iunie 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Daguța Sergiu
Eremciuc Ghenadie
6