1ra-1276/2022 — art. 349 alin. 1-1 CP

1ra-1276/2022 — art. 349 alin. 1-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1276/2022

1-22019262-01-1ra-22082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte - Diaconu Iurie,

Judecători - Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 15 iunie 2022, în cauza

penală în privința lui

Cujba Gheorghi XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 10.02.2022 - 12.04.2022;

Instanța de apel: 19.05.2022 - 15.06.2022;

Instanța de recurs: 22.08.2022 - 20.01.2023.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit art. 3641 Cod de procedură penală,

Cujba Gheorghi XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 349 alin. (11)

Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității pe un termen de 150 (una sută cincizeci) ore.

S-a încasat de la Cujba Gheorghi în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă

de 128 (una sută douăzeci si opt) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că, Cujba

Gheorghi, la data de 20.01.2022, aproximativ în jurul orei 23:30, fiind în stare de ebrietate,

aflându-se la domiciliul său situat în XXXXX, având intenția de a schimba caracterul

activității de serviciu în interesul său, al angajaților SS al SP al SSP al IP Leova, Ciudin

Roman și SS al SP a IP Leova, agent Carabet Dumitru, care la acel moment își exercita

atribuțiile de serviciu și s-a prezentat la fața locului în temeiul informației telefonice

parvenită de la cet. Lupașcu Liliana, în vederea documentării unui caz privind violența

1

în familie care a fost generată de acțiunile lui Cujba Gheorghi. Având scopul amenințării

și aplicării violenței nepericuloase pentru viață în vederea sistării activității de serviciu al

colaboratorilor de poliție, intenționat nu s-a subordonat cerințelor legale de a înceta

acțiunile de împiedicare al activității și de încălcare a ordinii publice, s-a adresat cu

cuvinte necenzurate în adresa polițistilor Ciudin Roman și Carabet Dumitru, și i-a aplicat

lui Ciudin Roman o lovitură cu pumnul în regiunea feței în partea stângă a maxilarului,

cauzându-i ultimului dureri fizice.

Ulterior, în continuarea acțiunilor sale criminale, Cujba Gheorghi a luat un cuțit și

i-a amenințat pe colaboratorii de poliție cu vătămarea integrității corporale, spunându-le

să părăsească domiciliul său, în rezultatul cărui fapt în privința sa a fost aplicată forța

fizică și aplicate mijloacele speciale cătușele, timp în care acesta a opus rezistență fizică și

i-a cauzat leziuni corporale colaboratorului de poliție Ciudin Roman, cauzându-i conform

Raportului de expertiză judiciară nr. 202213P0010 din 21.01.2022, următoarele leziuni

corporale: pe degetul II și IV a mâinii pe dreapta a falangei proximale excoriații, ce se

califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Acțiunile lui Cujba Gheorghi au fost încadrate în baza art. 349 alin. (11) Cod penal,

conform indicilor - amenințarea cu vătămarea integrității corporale și aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul

schimbării caracterului activității lor de serviciu în interesul celui care aplică violența.

procurorul, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui

Cujba Gheorghi să-i fie stabilită o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului înaintat, apelantul a indicat că sentința este contestată în

privința pedepsei aplicate inculpatului care a fost stabilită cu încălcarea legislației și din

acest motiv este pasibilă anulării.

Astfel, a indicat că instanța de judecată nu a ținut cont de faptul, că pedeapsa penală

este o măsură de constrângere și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni. Conform prevederilor art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Însă, pedeapsa stabilită lui Cujba Gheorghe este prea blândă, fiind aplicate

prevederile art. 67 Cod penal, adică pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunității

pe un termen de 150 ore, deoarece în rezultatul infracțiunii comise a pus în pericol viața

a doi colaboratori de poliție, prin urmare fapta incriminată este mai puțin gravă, iar

categoria de pedeapsă stabilită celui din urmă nu va atinge scopul legii penale, cel

preventiv și reparator.

2

a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a notat că prima instanță

corect a stabilit că în acțiunile inculpatului Cujba Gheorghi sunt prezente toate elementele

infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (11) Cod penal, inclusiv și latura obiectivă,

argumente pe care instanța de apel le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii

sale în cauza Albert contra României din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk contra

Olandei, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

La caz, instanța de apel a relevat că, nefiind de acord cu sentința emisă de prima

instanță, procurorul a depus apel în partea stabilirii pedepsei, menționând că aceasta este

una prea blândă.

În acest context, s-a remarcat că cauza penală a fost examinată în procedură

simplificată în baza probelor acumulate la urmărirea penală conform prevederilor art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, iar prin apelul depus de acuzatorul de stat,

vinovăția lui Cujba Gheorghi nu se contestă.

Pe această linie de concluzii, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor,

instanța de apel fiind solidară cu concluziile instanței de fond privind aprecierea probelor

puse la baza sentinței.

Instanța de apel a reținut că, în acord cu prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunea

prevăzută la art. 349 alin. (11) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin

grave, pentru săvârșirea căreia legea penală prevede pedeapsa cu amendă în mărime de

la 850 la 1350 unității convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de

la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Subsecvent, instanța de apel a constatat ca fiind corectă următoarea remarcă a

instanței de fond: Având în vedere faptul că inculpatul Cujba Gheorghi XXXXX a săvârșit o

infracțiune mai puțin gravă, și se caracterizează negativ la locul trai, instanța de judecată

consideră că pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității își va atinge scopul

pedepsei penale și este suficientă în raport cu fapta comisă pentru restabilirea echității sociale.

Celelalte două pedepse alternative amenda și închisoarea reprezintă pedepse mai aspre în

comparație cu pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, și în cazul dat,

ținând cont de persoana lui Cujba Gheorghi XXXXX și circumstanțele cauzei nu pot fi aplicate.

Astfel, instanța de apel a considerat argumentele procurorului ca fiind declarative,

or, după cum s-a menționat supra, cuantumul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii

săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind

gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa

antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea

3

infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului. Pedeapsa și modalitatea de

executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că pedeapsa stabilită de către instanța de

fond va avea un efect preventiv atât pentru inculpat, cât și pentru alte persoane

predispuse la comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare

că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale

statului sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

ordinar de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia,

care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului se arată că instanțele de fond, la analizarea condițiilor

privind aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, insuficient au abordat personalitatea

inculpatului Gujba Gheorghi, ce reprezintă condiția esențială care urma a sta la originea

concluziilor privind iraționalitatea stabilirii pedepsei cu închisoare, or, deși anterior a

încălcat legislația penală, Cujba Gheorghi nu a stat pe calea corijării și a comis infracțiuni

similare.

Astfel, anterior inculpatul a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute la art. 186, art. 287, art. 2641 Cod penal, și de fiecare dată

inculpatului i-au fost stabilite pedepse non privative de libertate (sentința Judecătoriei

Leova din 24.12.2004 în baza art. 186 alin. (2) lit. a), b),d) Cod penal - 2 ani 6 luni închisoare,

în baza art. 90 Cod penal, i s-a stabilit o perioadă de probațiune de 1 an; sentința

Judecătoriei Leova din 04.05.2005, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - muncă

neremunerată în folosul comunității pe un termen de 200 ore; sentința Judecătoriei Leova

din 23 aprilie 2010, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - 3 ani închisoare, cu aplicarea art.

90 Cod penal i s-a stabilit o perioadă de probațiune de 2 ani; sentința Judecătoriei Sîngerei

din 01 februarie 2013 în baza art. 287 alin. (2) lit. e), f), Cod penal, procesul penal fiind

încetat cu tragerea la răspundere contravențională; sentința Judecătoriei Leova din 24

martie 2016 în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - 3 ani închisoare, în baza art. 90 Cod penal

i s-a stabilit o perioadă de probațiune de 2 ani; sentința Judecătoriei Leova din 06.12.2017,

în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal și decizia CA Comrat din 06.02.2018 - 150 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal - 150 ore muncă

neremunerată în folosul comunității și 3 ani 6 luni de închisoare. În baza art. 90 Cod penal

i s-a stabilit o perioadă de probațiune de 2 ani), însă careva concluzii pentru sine nu și-a

făcut și din nou a comis o infracțiune intenționată.

Se mai menționează că, atât în procesul urmăririi penale cât și în procesul

examinării cauzei a fost stabilită lipsa circumstanțelor excepționale, cât și a celor atenuate,

iar datele privind personalitatea inculpatului confirmă predispunerea acestuia la

4

comiterea infracțiunilor, ținând cont de caracteristica la locul de trai, prezența

condamnărilor anterioare și tragerea la răspundere contravențională.

Astfel, instanțele de fond nu au luat în considerație, că ocrotirea activității normale

a autorităților publice presupune, în primul rând, ocrotirea persoanelor care participă,

direct sau indirect, la exercitarea funcțiilor autorității publice. Orice atingere adusă

libertății psihice (morale), integrității corporale, sănătății sau altor atribute ale acestor

persoane, pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcției, constituie o manifestare a lipsei

de respect față de autoritatea de stat ai cărei titulari sunt respectivele persoane. Prin

urmare, acuzarea consideră că în privința lui Cujba Gheorghi urma a fi stabilită o

pedeapsă privativă de libertate.

din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în care se

relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Din conținutul cererii de recurs ordinar, se constată că procurorul face trimitere la

temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

menționând că prin sentință inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea blândă raportată

la fapta comisă de acesta, iar instanța de apel nu a intervenit în acest sens în hotărârea

contestată de acuzatorul de stat, de aceea, la caz, au fost aplicate pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, prin stabilirea unei pedepse neprivative de libertate inculpatului

Cujba Gheorghi, atunci când sancțiunea normei de incriminare prevede pedepse alternative,

inclusiv închisoarea.

Pe marginea criticilor formulate în sensul vizat, Colegiul penal că instanța de apel a

consemnat în partea descriptivă a deciziei adoptate despre faptul că în privința inculpatului

poate fi atins scopul pedepsei penale, aplicându-i acestuia prevederile art. 3641 Cod de

procedură penală și învederând lipsa circumstanțelor agravante, a ținut cont și de

personalitatea inculpatului, acțiunile acestuia în vederea comiterii infracțiunii cât și urmările

prejudiciabile ale faptei comise, de faptul că infracțiunea comisă face parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave.

O pedeapsă non-privativă de libertate este echitabilă la caz, va atinge scopul pedepsei

penale de restabilire a echității sociale, de corectare a condamnatului, precum și de prevenire

a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane. La individualizarea

pedepsei penale în speță, instanțele au pus accentul în primul rând pe gradul de gravitate a

faptei comise, dar și pe scopul pedepsei penale, care poate fi perceput greșit de către

persoana recunoscută vinovată în comiterea unei infracțiuni, atunci când vorbim de o

pedeapsă prea aspră, care generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire

5

și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Nu în ultimul rând, instanța de recurs notează că, instanța de apel s-a expus deja

asupra categoriei și mărimii pedepsei stabilite inculpatului, s-au dezbătut prin mai multe

argumente criticele ce vizau pedeapsa, circumstanțele ce au influențat asupra operațiunii

de individualizare a acesteia. Astfel că, criticile formulate de recurent au format obiect de

discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or instanța de apel a

motivat desfășurat temeiurile de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii

recurate, iar formularea unei viziuni proprii referitoare la categoria și mărimea pedepsei

ce ar constitui o pedeapsă echitabilă în sens larg, nu poate constitui temei pentru casarea

unei hotărâri legal adoptate.

Având ca reper considerentele arătate în partea descriptivă a prezentei decizii și

raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură

penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța

a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală,

iar argumentele din recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat sunt vădit

neîntemeiate.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat din 15 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Cujba Gheorghi XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 28 februarie 2023.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

6