1ra-242/2022 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201-1 alin. 1 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-242/2022 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-242/2022
1-21034802-01-1ra-17022022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 01 decembrie 2021, în
cauza penală în privința lui
Railean Vladimir XXXXX, născut
la xxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond: 09.03.2021 − 25.08.2021;
Instanța de apel: 22.09.2021 − 01.12.2021;
Instanța de recurs: 17.02.2022 − 11.05.2022.
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din
dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 25 august 2021, cauza fiind
examinată conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Railean
Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1)
lit. a) Cod penal, aplicîndu-i-se o pedeapsă sub formă sub formă muncă neremunerată în
folosul comunității 120 ore.
În temeiul art. 85 al. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe i-a fost adăugat la
pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, pedeapsa aplicată dar neexecutată prin sentința
nr. 1-69/14 din 07.04.2017 a Judecătoriei Cimișlia, sub formă de amendă în mărime de
26450 (douăzeci și șase mii patru sute cincizeci) lei.
În temeiul art. 87 Cod penal, s-a dispus executarea pedepselor sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore și pedeapsa sub formă de
amendă în mărime de 26450 (douăzeci și șase mii patru sute cincizeci) lei, separat.
S-a explicat inculpatului că potrivit art.67 alin.(2) Cod penal, munca neremunerată
1
în folosul comunității este executată de la 2 la 4 ore pe zi, iar în cazul condamnatului care
nu este antrenat în activități de bază sau de studii, la solicitarea sau la acordul acestuia –
până la 8 ore pe zi.
Railean Vladimir a fost obligat să se prezinte, în termen de 5 zile din momentul
rămânerii definitive a prezentei sentințe, la organul de probațiune din rază teritorială
unde își are domiciliul, pentru a fi luat la evidență pentru executarea sancțiunii.
S-a încasat de la inculpatul Railean Vladimir, născut la xxxxx, IDNP xxxxx, suma de
448 lei (patru sute patruzeci și opt lei) în contul Statului cu titlul de cheltuieli de judecată.
Copia hotărârii s-a expediat executorului judecătoresc Zmeu Nicolae, Biroului de
probațiune și Inspectoratului de Poliție din raza teritorială unde își are domiciliu
condamnatul.
1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că
Railean Vladimir, la 14 ianuarie 2021, în jurul orei 13:00, el, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, deplasându-se împreună cu concubina sa, Gaian Maria, născută la xxxxx, de la
domiciliul cet. Cernat Veronica spre domiciliul său, amplasat în or. Cimișlia, str. A. xxxxx,
a iscat un conflict cu Gaian Maria pe motiv că ultima în noaptea anterioară a înnoptat la
Cernat Veronica, în procesul cărui, în stradă, în apropierea domiciliului, conștientizând
caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate la săvârșirea actelor de
violență asupra membrilor familiei, prevăzând urmările lor prejudiciabile, i-a aplicat
Mariei Gaian o lovitură cu pumnul în regiunea capului, de la care Gaian Maria a căzut
jos, după ce Railean Vladimir a ridicat-o și în preajma domiciliului i-a mai aplicat
concubinei două lovituri cu pumnul în regiunea capului.
Ulterior, Railean Vladimir a dus-o pe Gaian Maria în casă, unde în dormitor a
apucat-o de păr și i-a mai aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului, de la care
Gaian Maria a căzut jos, iar el a prelungit să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste
diferite părți ale corpului.
În rezultatul acțiunilor agresive ale lui Railean Vladimir, Mariei Gaian i-au fost
cauzate leziuni corporale sub formă de hemoragie sub conjunctiva ochiului drept,
echimoze masive pe brațul stâng, spate, fractura marginală a dintelui 2 de sus din stânga,
echimoze și excoriații, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 05
februarie 2021, au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui corp dur-contondent, ce
condiționează dereglare a sănătății pe timp scurt și se califică ca vătămare corporală
ușoară.
Acțiunile inculpatului Railean Vladimir au fost încadrate în temeiul art. 2011 alin.
(1) lit. a) Cod penal, individualizată prin acțiunea intenționată comisă de un membru al
familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni
violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel
procurorul, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecare cauzei, cu pronunțarea
2
unei noi hotărâri, prin care Railean Vladimir să fie recunoscut culpabil și condamnat
pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art.2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, stabilindu-i-
se pedeapsa sub formă de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85, art. 87 Cod penal, a adăuga la pedeapsa
aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Cimișlia din
07.04.2017, care constituie amendă în mărime de 26450 lei, stabilindu-i lui Railean
Vladimir pedeapsa definitivă pentru cumul de sentințe -1 (unu) an și 6 (șase) luni
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime
de 26450 lei, cu executarea separată a pedepselor, iar în ce privește încasarea cheltuielilor
judiciare, sentința a fi lăsată fără modificări.
În motivarea apelului, acuzatorul de stat a indicat că, la adoptarea sentinței
instanța deși face trimitere la prevederile art. 75 Cod penal, în cadrul cercetării
judecătorești nu au fost stabilite careva motive care l-ar fi determinat pe Railean Vladimir
să săvârșească infracțiunea, cum ar fi acțiuni ilicite ale victimei fie alte împrejurări ce ar fi
generat acțiunile ilicite ale inculpatului.
În ce privește personalitatea lui Railean Vladimir, indică că numitul la locul de trai
este caracterizat negativ, anterior a fost condamnat prin sentința judecătoriei Cimișlia din
07.04.2017, fiind recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 166 alin.
(2) lit. d) și art. 189 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, sentința rămânând definitivă, de
asemenea potrivit cazierului contravențional, Railean Vladimir anterior comiterii
infracțiunii imputate a fost supus răspunderii contravenționale.
Consideră că instanța eronat a apreciat lipsa circumstanței agravante - săvârșirea
infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică, deoarece această circumstanță agravantă este
dovedită prin declarațiile părții vătămate, cât și a martorilor, probe care au fost
recunoscute de inculpat, or acesta acceptând probele administrate în faza de urmărire
penală, a solicitat instanței examinarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută de art.
3641 Cod de procedură penală, probe care au stat la baza emiterii sentinței de
condamnare a lui Railean Vladimir.
Atestă că, în cadrul cercetării judecătorești nu au fost identificate temeiuri de
aplicare a pedepsei care ar fi fost generate de condițiile de viață ale familiei acestuia, or,
potrivit materialelor cauzei, Railean Vladimir locuiește de unul singur, nu are careva
persoane la întreținere, în așa mod condamnarea lui la pedeapsa sub formă de închisoare
cu executarea reală a acesteia nu poate avea influență negativă asupra situației lui Railean
Vladimir sau a unor membri ai familiei lui. Mai mult ca atât, Railean Vladimir nici nu este
încadrat în câmpul muncii și nu are careva venituri diminuarea căror, în caz de
condamnare cu închisoare pot crea situații critice de întreținere a lui personală fie a altor
persoane.
Indică că, pentru atingerea scopului pedepsei, sunt aplicabile prevederile art. 61
alin. (2) Cod penal, potrivit căror, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,
3
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze
suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Consideră că instanța de judecată a pronunțat o sentință de condamnare care este
prea blândă în latura pedepsei aplicate, și anume privind categoria pedepsei aplicate.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 01 decembrie 2021
apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.
3.1. Pentru a pronunța decizia nominalizată, instanța de apel a constatat asupra
motivării ample și temeinice cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor
prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului Railean Vladimir,
cât și la partea individualizării pedepsei aplicate inculpatului în cauză, astfel toate acestea
fiind în corespundere cu exigențele art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Instanța de apel constată că sentința se contestă doar în partea numirii pedepsei,
astfel, cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Railean Vladimir, menționează că
potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de
instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând
anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Iar, potrivit alin. (2) al aceleiași dispoziții
legale, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a
altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să
înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Conform art. 75 alin. (1) din Codul penal, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea
specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a
prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,
de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de
viață ale familiei acestuia.
Astfel, din dispozițiile art. 75 alin. (1) Codul penal, se desprind trei criterii generale
cu valoare de principiu. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și
individualizată.
Instanța de apel a reținut că, în acord cu art.16 Cod Penal, infracțiunea prevăzută la
art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod Penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave,
pentru săvârșirea căreia legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de până la 3 ani.
Instanța de apel a considerat argumentele procurorului privind existența
circumstanțelor agravante în cauză neîntemeiate, or, conform prevederilor art.13412
4
alin.(1)-(3) Cod penal, prin stare de ebrietate se înțelege starea de dereglare
psihofuncțională a organismului survenită în urma consumului de alcool, droguri și/sau
alte substanțe cu efecte similare. Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se
înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/l
sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l. Prin stare
de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de
alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul
expirat de la 0,3 mg/l și mai mult. Respectiv, simplu motiv că inculpatul ar fi recunoscut
starea de ebrietate în cadrul ședinței de judecată, nu fost reținut de către instanța de apel
ca concludentă, or, la materialele cauzei nu au fost anexate probe veridice și pertinente ce
ar confirma că la momentul comiterii infracțiunii, inculpatul Railean Vladimir ar fi fost în
stare de ebrietate alcoolică.
Astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță just a concluzionat că starea de
ebrietate invocată de partea acuzării în calitate de circumstanță agravantă, nu poate fi
reținută deoarece această stare nu a fost probată prin probe pertinente și concluden
Cât privește pedeapsa aplicată de prima instanță inculpatului Railean Vladimir sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității 120 ore, în temeiul art. 85 alin. (1)
Cod penal, instanța prin cumul de sentințe a adăugat la pedeapsa stabilită prin prezenta
sentință, pedeapsa aplicată dar neexecutată prin Sentința nr. xxxxx din 07.04.2017 a
Judecătoriei Cimișlia, sub formă de amendă în mărime de 26450 (douăzeci și șase mii
patru sute cincizeci) lei și cu aplicarea art.87 Cod penal privind executarea pedepselor
sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore și
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 26450 (douăzeci și șase mii patru sute
cincizeci) lei, separat, instanța de apel a considerat că este una legală și întemeiată, or, la
caz, prima instanță pentru aplicarea pedepsei, a luat în considerație prevederile art. 3641
Cod de procedură penală, circumstanțele atenuante și agravante, stabilind corect o
pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea comisă de inculpat.
În concluzia celor enunțate, reieșind din sancțiunea prevăzută de legislația penală,
instanța de apel a conchis că, la stabilirea pedepsei de către prima instanță, s-a ținut cont
de faptul că, inculpatul Railean Vladimir a comis o infracțiune mai puțin gravă, și
reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, pedeapsa stabilită sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore, este
corespunzătoare și echitabilă, nefiind cazul schimbării acesteia, or, conștientizarea
profundă de către inculpat a faptei săvârșite s-a manifestat prin recunoașterea vinovăției
acestuia și căința sincere, respectiv ultimul poate fi corectat prin intermediul unei
pedepse non privative de libertate.
Respectiv, pedeapsa stabilită de către prima instanță va avea un efect preventiv atât
pentru inculpat, cât și pentru alte persoane predispuse la comiterea unor astfel de
infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în
5
Constituția Republicii Moldova și alte legi ale statului sunt apărate, iar violarea lor este
contracarată și pedepsită, apreciind critic alegațiile referitoare la promisiunile
inculpatului de a nu mai comite asemenea infracțiuni.
Aceste circumstanțe determină instanța de apel de a considera, că pedeapsa
stabilită de prima instanță inculpatului Railean Vladimir este pasibilă executării, va
asigura restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului în realizarea
scopului legii penale stabilit la art. 61 Cod penal.
Alegațiile procurorului precum că, doar pedeapsa cu închisoare cu executare
trebuie stabilită inculpatului de către instanța de apel nu pot fi reținute ca plauzibile.
Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs
ordinar de către procuror, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. art.
427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea
rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În argumentarea recursului declarat se susține că la judecarea cauzei, instanța de
apel а examinat sub toate aspectele complet și obiectiv probele administrate la dosar, just
а încadrat fарtа comisă, corect ajungînd la concluzia despre vinovăția inculpatului în
săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.2011 alin.(1) lit. а) Cod penal, însă, la stabilirea
pedepsei, eronat а ajuns la concluzia сă соrесtаrеа și reeducarea inculpatului este posibilă
fără са acesta să fie izolat de societate și а menținut pedeapsa sub fоrmă de muncă
nerеmunеrаtă.
La emiterea soluției de aplicare а pedepsei în fоrmă de muncă nеrеmunerată,
instanțele nu au ținut cont ре deplin de circumstanlele cauzei și persoana celui vinovat.
Atît în procesul urmăririi penale cît și în procesul examinării cauzei а fost stabilită lipsa
circumstanțelor excepționale, сît și cеlоr atenuate, prezența circumstanțelor agravante, și
anume săvărșirеа infracțiunii în stare de ebrieiate, iаr datele privind personalitatea
inculpatului соnfirmă predispunerea acestuia la comiterea infracțiunilor, ținînd cont de
caracteristica negativă a acestuia la locul de trai, prezența faptului tragerii la răspunderea
contravențională pentru violență în familie.
Menționează că, conform materialelor cauzei nominalizate la data de 07.04.2017,
inculpatul deja а fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.166
alin.(2) lit.d), аrt.189 alin.(3) lit.b), d) Cod penal. Totodată, infracțiunea în саuză а fost
соmisă de сătrе acesta la scurt timp după rаdiеrеа lui de la evidența la Biroul de
probațiune (data de 28.11.2020). Astfel, este evident că inculpatul, fiind deja atras la
răspunderea реnală, nu а făcut pentru sine саrеvа concluzii, dimpotrivă а continuat
activitatea sa infracțională, fiind sigur сă va sсăра de pedeapsă, сееа се și s-a intбmplat.
Respectiv, pedepsele stabilite anterior nu au avut саrеvа efect asupra inculpatului, nu au
influențat asupra соrесtării și reeducării acestuia.
Pedeapsa prea blîndă aplicată în privința inculpatului va fi apreciată ca o atitudine
tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea
6
societății și victimelor violenței în familie în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție,
fiind demonstrat că pedeapsa prea blîndă nu este suficientă nici pentru corectarea
infractorului și nici pentru prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.
Astfel, în viziunea acuzatorului de stat, pedeapsa stabilită inculpatului sub formă
de muncă neremunerată în folosul comunității pentru comiterea infracțiunii prevăzute la
art. 349 alin. (1) Cod penal, este prea blândă și contrară prevederilor art. 61 Cod penal, și
din acest motiv, este convins că nu va fi posibilă corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și din partea altor
persoane.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu
actele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru
considerentele de fapt și de drept expuse în contextul ce urmează.
Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se relevă
că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în
drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este
vădit neîntemeiat.
De asemenea, conform prevederilor expuse în art. 424 alin. (2) Cod de procedură
penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de
art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și
motivate corespunzător de titularul cererii de recurs.
Din textul recursului, rezultă că acuzatorul de stat își exprimă dezacordul cu
pedeapsa stabilită lui Railean Vladimir, făcând referire la temeiul pentru recurs de la pct.
10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, dar și la pct. 6) al
aceleiași norme, potrivit căreia instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Având în vedere că recurentul nu critică stabilirea vinovăției sau încadrarea juridică
a acțiunilor inculpatului, instanța de recurs nu se va expune la aceste capitole, verificând
hotărârea instanței de apel doar sub aspectul individualizării pedepsei stabilite
inculpatului.
Revenind la speța dedusă judecății, Colegiul penal constată cu certitudine că
sancțiunea prescrisă la art. 2011 alin. (1) Cod penal, prevede două forme alternative de
pedeapsă: muncă neremunerată în folosul comunității de pînă la 180 de ore, sau
închisoare de pînă la 3 ani. Pentru justa efectuare a operațiunii de individualizare a
pedepsei în privința lui Railean Vladimir urmează să se țină seama de prevederile din art.
7
3641 alin. (8) Cod de procedură penală, potrivit cărora inculpatul care a recunoscut
săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor
administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către instanță prin
încheiere, beneficiază de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege
în cazul pedepsei cu închisoarea ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de o
reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu
amendă.
Astfel, noile limite de pedeapsă a categoriei − muncă neremunerată în folosul
comunității, în cauza dată, va constitui de la 100 ore până la 120 ore. De aici rezultă că,
inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă în limita maximă, calculată potrivit rigorilor
normei precitate supra.
Mai mult, pornind de la prescripțiile art. 62 alin. (1) Cod penal și ținând cont de
poziționarea și consecutivitatea categoriilor de pedepse: amendă, privare de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport sau anularea acestui drept, retragere a gradului militar sau special, a unui
titlu special, a gradului de calificare (clasificare) și a distincțiilor de stat, munca neremunerată în
folosul comunității, închisoare, detențiune pe viață, concluzionăm că această poziționare și
consecutivitate are la baza sa severitatea pedepsei: de la cea mai blândă pedeapsă –
amenda, până la cea mai severă – detențiunea pe viață. Prin urmare, alegația recurentului
precum că inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă prea blândă în raport cu fapta comisă și
personalitatea inculpatului, Colegiul o consideră declarativă.
Concomitent, instanța de apel corect a trasat concluzia că deși Railean Vladimir,
anterior, a fost tras la răspundere penală, faptul dat, nu constituie un temei plauzibil de a-i stabili
acestuia cea mai aspră categorie de pedeapsă prevăzută de legea penală, or, la momentul comiterii
faptei, antecedentele penale în privința inculpatului erau stinse.
Totodată, simplul motiv că inculpatul ar fi recunoscut starea de ebrietate în cadrul
ședinței de judecată, nu poate fi reținut ca concludentă, or, la materialele cauzei nu au
fost anexate probe veridice și pertinente ce ar confirma că la momentul comiterii
infracțiuni inculpatul era în stare de ebrietate.
Totodată, instanța de recurs explică recurentului că, este prerogativa instanței de
judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse
non-privative de libertate sau de altă categorie, iar în formarea acestei convingeri,
instanța de judecată urmează să țină cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de
lege, care au fost luate în considerare de instanța de apel.
Pe cale de consecință, Colegiul penal menționează că, la caz, nu se constată vreun
temei pentru redozarea pedepsei în privința inculpatului Railean Vladimir, iar sancțiunea
sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, după cum a fost stabilită de
către instanțele de fond răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului
prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a
8
inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea
acestuia, cât și a altor persoane.
Având în vedere considerentele arătate în partea descriptivă a prezentei decizii și
raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură
penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a
respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală,
iar argumentele din recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat, sânt vădit
neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
DECIDE:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții
de Apel Comrat din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Railean Vladimir
XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 iulie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Guzun Ion
Catan Liliana
9