1ra-1161/22 — art. art. 27, 187 al. 3 CP

1ra-1161/22 — art. art. 27, 187 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1161/22

1-20049564-01-1ra-03082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Pavlov Serghei și

avocatului Conoval Igor în numele inculpatului Papanaga Edgar împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2022, în

cauza penală de învinuire a lui

Pavlov Serghei xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx, domiciliat în xxxxx,

Papanaga Edgar, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 187 alin. (3), lit. a) Cod

penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 14.05.2020 - 18.09.2020;

instanța de apel: 21.12.2020 - 10.02.2021;

instanța de recurs: 28.04.2021 - 15.11.2021;

instanța de apel: 24.12.2021 - 05.04.2022;

instanța de recurs: 03.08.2022 - 01.02.2023.

Asupra motivelor recursurilor ordinare, în baza materialelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

A C O N S T A T A T :

18 septembrie 2020, Papanaga Edgar a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (3), lit. a) Cod penal,

și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. art. 70 alin. (31), 81

alin. (3) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen

- 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, lui Papanaga Edgar, la pedeapsa

stabilită prin prezenta sentință, a fost adăugată parțial partea neexecutată

1

a pedepsei, stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

din 20 martie 2019, prin care a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal - 8 luni închisoare cu suspendarea

condiționată a executării acesteia pe un termen - 1 an și privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate

legată de circulația legală a drogurilor pe un termen - 2 ani, stabilindu-i

lui Papanaga Edgar, pedeapsa definitivă – 5 ani și 6 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate legată de

circulația legală a drogurilor pe un termen - 2 ani.

Pavlov Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 187 alin. (3), lit. a) Cod penal, și în baza acestei Legi,

cu aplicarea prevederilor art. 81 alin. (3) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa cu închisoare pe un termen - 7 ani, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Sultanov Alexandr

către Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, fiind dispusă încasarea în mod

solidar din contul lui Papanaga Edgar și Pavlov Serghei în beneficiul lui

Sultanov Alexandr prejudiciul material în sumă - 1750 lei și prejudiciul

moral în sumă - 10 000 lei. În rest pretențiile au fost respinse.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Papanaga Edgar

și Pavlov Serghei, în bugetul de stat cheltuielile judiciare în sumă - 448

lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Pavlov Serghei, în bugetul de

Stat cheltuielile judiciare pentru expertiza psihiatrică numită, în sumă -

1078 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei la 31 martie 2020, ora 04:20,

împreună și prin înțelegere prealabilă, cunoscând cu certitudine despre

instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul al Republicii Moldova, pe

perioada 17 martie 2020-15 mai 2020, prin Hotărârea nr. 55 emisă la 17

martie 2020 de către Parlamentul Republicii Moldova, urmărind scopul

sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, în timp ce Sultanov

Alexandr, se afla la situația auto pe bd. Dacia, 21, mun. Chișinău,

aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei,

manifestată prin lovituri în regiunea capului cu pumnii și picioarele peste

tot corpul, l-au îmbrâncit, ulterior în mod deschis, au sustras o geantă

confecționată din material de culoare albastră în valoare de 300 lei, în

care se aflau acte de identitate pe numele acestuia, având în buzunar un

telefon mobil de model ”Huawei” la prețul de 5000 lei și mijloace bănești în

sumă de 30 lei, prin ce au cauzat părții vătămate Sultanov Alexandr, o

daună materială considerabilă în sumă de 5330 lei, care din motive

independente de voința făptuitorilor nu și-a produs efectul, fiind reținuți

în flagrant delict de către martorii oculari.

Astfel, instanța de judecată a stabilit că prin acțiunile sale

intenționate, Papanaga Edgar și Pavlov Serghei au comis infracțiunea

prevăzută de art. 27, 187 alin. (3), lit. a) Cod penal, conform indicilor

calificativi - „tentativă de jaf , adică de sustragere a bunurilor altei

2

persoane în mod deschis, săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzare de daune

considerabile, săvârșită în timpul unei calamități, care din cauze

independente pentru voința făptuitorului, nu și-a produs efectul”.

3.1. Avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Papanaga Edgar,

prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care Papanaga Edgar

să fie achitat.

În motivarea apelului declarat avocatul a invocat următoarele:

- după finalizarea cercetării judecătorești din lista probelor

prezentate de acuzare, nici o probă nu confirmă cu certitudine săvârșirea

de Papanaga Edgar a tentativei de jaf;

- instanța de judecată urma a aprecia critic declarațiile părții

vătămate Sultanov Alexandr care a declarat că Pavlov Serghei împreună

cu Papanaga l-au îmbrâncit și i-au sustras geanta cu acte și bani,

deteriorându-i telefonul mobil de model „Huawei”, or aceste declarații nu

sunt susținute prin coroborare cu alte probe;

- declarațiile părții vătămate sunt combătute prin declarațiile

inculpatului Papanaga Edgar;

- acțiunea incriminată inculpatului Papanaga Edgar - sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane - la examinarea cauzei în fond, nu a

fost demonstrată, în acțiunile acestuia lipsind atât latura obiectivă cât și

subiectivă a infracțiunii incriminate;

- acuzatorul de stat nu a probat întrunirea elementelor infracțiunii

imputate inculpatului, care se caracterizează prin intenție directă la

sustragerea deschisă a bunurilor persoane, având scop de cupiditate;

- Papanaga Edgar nu a avut intenția directă și nici scopul sustragerii

deschise a bunurilor părții vătămate pentru a beneficia de ele și de a

obține un profit, fapt ce se confirmă prin declarațiile inculpatului;

- conform învinuirii înaintate lui Papanaga Edgar îi este incriminată

infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal, adică

tentativa de jaf săvârșită în timpul calamități - instituită prin Hotărârea

Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020 cu privire declararea stării de

urgența, or, susține apărătorul că prin Hotărârea organului legislativ, s-a

instituit doar starea de urgență pe întreg teritoriul țării, (nicidecum

declararea a pandemiei de Covid-19 echivalent a unei calamități) și în

acest sens, consideră că acțiunile inculpatului fiind incorect încadrate,

deoarece lipsește suportul juridic pentru a fi condamnat în baza art. 27,

187 alin. (3), lit. a) Cod penal.

3.2. Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Pavlov Serghei,

prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Pavlov Serghei

să fie achitat, deoarece acțiunile lui nu întrunesc elementele componenței

de infracțiune incriminate.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că instanța de fond n-a

apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, și, în așa mod, a ajuns la concluzia greșită că Pavlov

3

Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod

penal.

februarie 2021, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu

menținerea fără modificări a sentinței contestate.

5.1. Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Pavlov Serghei,

în temeiul art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), Cod procedură penală, a solicitat

casarea sentinței instanței de fond și deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Pavlov

Serghei să fie achitat, iar acțiunea civilă să fie respinsă ca neîntemeiată.

5.2. Avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Papanaga Edgar,

invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), Cod procedură penală, a

solicitat casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei

penale de către instanța de apel într-un alt complet de judecată.

din 15 noiembrie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate,

casată total decizia instanței de apel, în cauza penală în privința lui

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, și dispusă rejudecarea cauzei, de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel instanța de recurs ordinar a constatat că

instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe privind vinovăția

inculpaților Pavlov Serghei și Papanaga Edgar de săvârșirea infracțiunii

imputate, examinând superficial cauza, deoarece nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de avocații Conoval Igor și

Asandei Dorin în numele inculpaților referitor la dezacordul acestora cu

aprecierea instanței ce ține de componența de infracțiune imputată

inculpaților, în special în partea agravantei specifice prevăzute la alin. (3),

art. 187 Cod penal.

S-a reținut că instanța de fond nu a înlăturat dubiile referitoare la

vinovăție create prin lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii

imputate și anume lipsa laturii obiective, care au fost semnalate de

avocații inculpaților, însă desconsiderate inclusiv și de către instanța de

apel prin expunerea că, ”…declararea oficială a stării de urgență este

condiția de drept a existenței timpului de calamitate.”

S-a notat că prin calamitate se înțelege situația de fapt determinată

de un eveniment neașteptat care provoca urmări grave pentru o anumită

colectivitate sau pentru un anumit grup relativ numeros de persoane.

Noțiunea de ”calamitate ” nu se restrânge la înțelesul de calamitate

naturală, acesta poate fi și de natură tehnogenă sau socială. Iar, prin

Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020 a fost declarată stare de

urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie -15

mai 2020, perioadă în care Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova emite dispoziții în vederea punerii în executare a unor

măsuri sau acțiuni în vederea prevenirii, diminuării și lichidării

consecințelor pandemiei de coronavirus (COVID-19).

Instanța de recurs ordinar a considerat incident faptul că, atât

organul de urmărire penală, cât și instanțele inferioare nu au făcut o

delimitare între starea excepțională și calamitate.

4

S-a notat că potrivit doctrinei prin stare excepțională se înțelege o

stare specifică, deosebită în țară, în regiune, stabilită pe un interval de

timp determinat în virtutea unor împrejurări excepționale, care permite

aplicarea unor măsuri specifice pentru menținerea ordinii. Or, însăși

legiuitorul face delimitarea dată în cadrul enumerării exhaustive a

circumstanțelor agravante prevăzute la art. 77 Cod penal și implicit la

litera m) potrivit căreia reprezintă circumstanță agravantă situația în care

a fost săvârșită infracțiunea profitând de starea excepțională, de

calamitate naturală precum și de dezordini în masă.

Instanța de apel a statuat că pentru a califica fapta conform lit. a)

alin. (3), art. 187 Cod penal, este necesar ca sustragerea să fie săvârșită în

timpul unei calamități, adică infracțiunea să fie comisă în perioada de

timp cuprinsă între momentul când se produce evenimentul ce dă naștere

stării de calamitate și momentul când această stare încetează. Iar

circumstanța agravantă ”în timpul unei calamități” poate fi reținută numai

în raport cu faptele săvârșite în zona calamitată, adică în raza de acțiune a

afectelor calamității.

Potrivit învinuirii prin fapta imputată inculpaților și reținută de

instanțele de judecată nu a fost constată comiterea tentativei de jaf

nemijlocit în timpul unei calamități deși în concluzie organul de urmărire

penală califică acțiunile inculpaților potrivit lit. a), alin. (3), art. 187 Cod

penal. De asemenea, după cum rezultă din sensul Legii, este obligatoriu

ca făptuitorul să profite de starea de calamitate, ceea ce înseamnă că

acesta își dă seama că eforturile autorităților și ale populației sunt

îndreptate cu precădere spre salvarea de vieți omenești și că măsurile de

pază a bunurilor lipsesc ori sunt reduse, iar făptuitorul se folosește de

prilejul dat pentru a săvârși jaful.

În speță nu s-a atestat că inculpații Papanaga Edgar și Pavlov

Serghei ar fi profitat de starea de calamitate și ar fi folosit prilejul dat

pentru a săvârși jaful, or analizând învinuirile aduse de organul de

urmărire penală s-a constatat că susținerea apărării privind contradicția

dintre mențiunile învinuirii și încadrarea juridică a faptelor propriu-zise,

sunt juste și relevante în analiza propriu-zisă a elementelor constitutive

ale infracțiunii – tentativă de jaf în timpul unei calamități.

aprilie 2022, a fost admis, apelul apărătorului Igor Conoval în interesele

inculpatului Papanaga Edgar, apelul apărătorului Dorin Asandei în

interesele inculpatului Pavlov Serghei și apelul suplimentar al

apărătorului Dorin Asandei în interesele inculpatului Pavlov Serghei,

casată sentința în partea laturii penale, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Papanaga Edgar a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 187 alin. (2), lit. b), e) și f) Cod penal și în baza

acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. art. 70 alin. (31), 81 alin. (3)

Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni, fără amendă.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a adăuga parțial

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2019 fiindu-i stabilită pedeapsă

5

definitivă de 4 (patru) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o

anumită activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen -

(doi) ani.

Pavlov Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod și în baza acestei Legi,

cu aplicarea prevederilor art. 81 alin. (3) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen - 5 (cinci) ani, fără

amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

7.1. Pentru a decide în sensul dat, instanța de apel a constatat că:

„Papanaga Edgar, la 31 martie 2020, ora 04:20, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Pavlov Serghei, urmărind scopul sustragerii în mod

deschis a bunurilor altei persoane, în timp ce Sultanov Alexandr, se afla la

situația auto pe bd. Dacia, 21, mun. Chișinău, aplicând violența

nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, manifestată prin lovituri

în regiunea capului cu pumnii și picioarele peste tot corpul, l-au îmbrâncit,

ulterior în mod deschis, au sustras o geantă confecționată din material de

culoare albastră în valoare de 300 lei, în care se aflau acte de identitate pe

numele acestuia, având în buzunar un telefon mobil de model "Huawei" la

prețul de 5000 lei și mijloace bănești în sumă de 30 lei, prin ce au cauzat

părții vătămate Sultanov Alexandr, o daună materială considerabilă în

sumă de 5330 lei, care din motive independente de voința făptuitorilor nu

și-a produs efectul, fiind reținuți în flagrant delict de către martorii oculari.”

Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate,

Papanaga Edgar a comis infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (2),

lit. b), e), f) Cod penal, conform indicilor calificativi - „tentativă de jaf,

adică de sustragere a bunurilor altei persoane în mod deschis, săvârșită de

două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei, cu cauzare de daune considerabile, care din cauze

independente pentru voința făptuitorului, nu și-a produs efectul.”

„Pavlov Serghei, la 31 martie 2020, ora 04:20, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Papanaga Edgar, urmărind scopul sustragerii în

mod deschis a bunurilor altei persoane, în timp ce Sultanov Alexandr, se

afla la situația auto pe bd. Dacia, 21, mun. Chișinău, aplicând violența

nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, manifestată prin lovituri

în regiunea capului cu pumnii și picioarele peste tot corpul, l-au îmbrâncit,

ulterior în mod deschis, au sustras o geantă confecționată din material de

culoare albastră în valoare de 300 lei, în care se aflau acte de identitate pe

numele acestuia, având în buzunar un telefon mobil de model "Huawei" la

prețul de 5000 lei și mijloace bănești în sumă de 30 lei, prin ce au cauzat

părții vătămate Sultanov Alexandr, o daună materială considerabilă în

sumă de 5330 lei, care din motive independente de voința făptuitorilor nu

și-a produs efectul, fiind reținuți în flagrant delict de către martorii oculari.”

Astfel, instanța a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Pavlov

Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (2), lit. b), e), f)

Cod penal, conform indicilor calificativi – „tentativă de jaf, adică de

sustragere a bunurilor altei persoane în mod deschis, săvârșită de două

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

6

persoanei, cu cauzare de daune considerabile, care din cauze independente

pentru voința făptuitorului, nu și-a produs efectul.”

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de acte și documente

acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenții, concludenții și utilității lor, le-a apreciat ca fiind dobândite cu

respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, concludente, utile,

care coroborează între ele, dar și cu declarațiile părții vătămate și a

martorilor, probe care fiind cumulate combat declarațiile inculpaților și

indică la vinovăția acestora în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27,

187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, individualizată prin tentativă de jaf,

adică de sustragere a bunurilor altei persoane în mod deschis, săvârșită

de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei, cu cauzare de daune considerabile, care din cauze

independente pentru voința făptuitorului, nu și-a produs efectul.

În continuare, instanța de apel reținând probele anexate la dosar

indică că argumentele apelanților în partea în care s-a solicitat achitarea

inculpaților nu pot fi reținute, instantaneu, instanța a reținut că

învinuirea adusă inculpaților și calificarea faptei acestora de către acuzare

nu este probată, considerent din care instanța a recalificat acțiunile

acestora de la art. 27, 187 alin. (3), lit. a) Cod penal, la art. 27, 187 alin.

(2), lit. b), e), f) Cod penal.

Rezumând normele de drept în raport cu circumstanțele cauzei,

Colegiul a considerat că în acțiunile inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov

Serghei, este prezentă latura obiectivă a infracțiunii de tentativa de jaf, în

situația în care, în cadrul cercetării judecătorești, partea vătămată

Sultanov Alexandru, a declarat cert că, la data de 31 martie 2020, în jurul

orei 04:00, se deplasa la serviciu pe bd. Dacia, în întâmpinare îi veneau

inculpații, s-a deplasat în jur de 10 metri, după care aceștia l-au ajuns

din spate și l-au dat jos de pe picioare, iar ca urmare a căzut la pământ,

fiindu-i aplicate câteva lovituri în cap cu picioarele de către Pavlov

Serghei, iar Papanaga Edgar îl sufoca. După care inculpatul Papanaga

Edgar i-a cerut banii și telefonul mobil.

Tot de partea vătămată Sultanov Alexandru, în cadrul cercetării

judecătorești, s-a indicat că, ulterior dânsul s-a ridicat, iar din partea bd.

Traian mergeau 2 băieți care au auzit gălăgie și s-au îndreptat spre ei, în

acel moment Papanaga Edgar i-a smuls geanta și a fugit, iar Pavlov

Serghei continua să se îmbrâncească cu el, după care și acesta a fugit.

Când s-au apropiat băieții, le-a comunicat că i-a fost sustrasă geanta,

respectiv aceștia sau îndreptat după inculpați, primul l-au reținut pe

Papanaga Edgar care era ascuns în tufișuri, după care l-au reținut și pe

Pavlov Serghei, care s-a ascuns în ograda dintre case.

Declarațiile părții vătămate coroborează cu declarațiile martorului

ocular Florea Vitalie, care a confirmat faptul luării ilegale și gratuite a

bunurilor ce aparține părții vătămate, or, acesta în instanța de fond, a

relatat că, în primăvara anului 2020, se afla în automobilul său în

parcarea din cadrul restaurantului „Mc Donalds”, din regiunea Botanica

mun. Chișinău. A observat cum 3 persoane se îmbrânceau între ele,

atunci el a alergat spre locul respectiv, unde unul dintre agresori a

7

sustras geanta victimei, a fugit și s-a ascuns în tufiș, iar celălalt a fugit în

ograda dintre case. Dînsul s-a îndreptat după ei și i-a reținut pe ambii,

imobilizându-i prin aplicarea loviturilor, fără utilizarea gazului

lacrimogen, însă la momentul reținerii aceștia au opus rezistență.

La fel, instanța de apel a reținut la caz și declarațiile martorului

Bugor Igor, care în instanța de fond, a explicat că, activează în calitate de

colaborator de poliție, iar în primăvara anului 2020, în perioada de timp

de la ora 23:00-02:00, aproximativ la o distanță de 500 metri de la

restaurantul „McDonalds”, din mun. Chișinău, sectorul Botanica, s-a

deplasat la chemare, ajunși la fața locului au depistat partea vătămată,

care a comunicat că a fost agresată de două persoane, cei doi inculpați

care se aflau la pământ și doua persoane de gen masculin care au auzit

strigătele de ajutor și s-au implicat la reținerea persoanelor. I-a fost

comunicat că partea vătămată a fost agresată de Papanaga Edgar și

Pavlov Serghei și i-a fost sustrasă geanta, care ulterior a fost depistată în

tufiș, la o distanță de 70-80 metri de la locul incidentului lângă o scurtă

neagră, care nu cunoaște cui aparține, însă la acel moment inculpatul

Papanaga Edgar era dezbrăcat, fără scurtă și maiou, iar inculpatul Pavlov

Serghei, era îmbrăcat.

Mai mult, din probele administrate s-a stabilit că în urma acțiunilor

ilegale ale inculpaților de luarea ilegală și gratuită a bunurilor ce aparțin

părții vătămate, ultima a suferit vătămări corporale neînsemnate, fapt

confirmat prin Raport de expertiză judiciară nr. 202002P0894 din 31

martie 2020, potrivit căruia, la examinarea medico-legală a lui Sultanov

Alexandr s-a constatat: echimoză și excoriație la nivelul feței, excoriație la

nivelul cotului stâng, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. În

momentul cauzării leziunilor corporale constatate s-a acționat cu o putere

suficientă pentru învingerea rezistenței anatomice a țesuturilor moi

implicate. Ținând cont de localizarea anatomică și aspectul morfologic al

leziunilor corporale depistate, producerea acestora în ansamblul, în

rezultatul căderii unice a corpului din poziție verticală se exclud.

Astfel, instanța de apel a considerat că s-a confirmat că inculpații

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei au aplicat părții vătămate Sultanov

Alexandr lovituri corporale, și au sustras în mod deschis de la aceasta,

bunurile persoanele, care le avea la acel moment, însă, în legătură cu

faptul că au fost observați de martori, care din cauze independente pentru

voința făptuitorului, acțiunile infracționale ale inculpaților nu și-a produs

efectul, or, aceștia au fost reținuți de martori oculari.

Instanța de apel a indicat că în urma acțiunilor inculpaților Papanaga

Edgar și Pavlov Serghei a avut loc o fapta prejudiciabilă, manifestată prin

acțiunea tentativa de luare ilegală și gratuită a bunurilor ce aparține părții

vătămate Sultanov Alexandr, cu aplicarea violenței, iar în urma acestei

acțiuni, partea vătămată a suportat un prejudiciu patrimonial. Prin

urmare, există o legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile.

8

Totodată, fapta a avut loc în mod deschis, bunurile sustrase a avut

loc în prezența părții vătămate Sultanov Alexandr și a martorului ocular

Florea Vitalie, fapt confirmat de ambii în momentul audierii acestora.

În acest sens, instanța a considerat dovedită prezența în acțiunile

inculpaților a laturii obiective și cele subiective a infracțiunii imputate, or,

aceștia au sustras în mod deschis bunul părții vătămate anume în scop

de cupiditate, însă din cauze independente pentru voința făptuitorilor,

acțiunile infracționale ale acestora nu și-a produs efectul, dat fiind faptul

că au fost mobilizați de martor, or, starea materială a inculpaților este

una precară, în contextul în care, însăși inculpatul Papanaga Edgard, în

ședința de judecată a menționat că l-a întâlnit pe Pavlov Serghei, care era

o persoană neajutorată și i-a comunicat că de mult nu a mâncat, atunci el

a mers la magazin și a procurat o sticlă de vin și o prăjitură pe care le-a

consumat împreună cu acesta.

Alegațiile apărătorilor că, prin Hotărârea Parlamentului nr.55 din

17.03.2020, s-a instituit doar starea de urgență pe întreg teritoriul țării,

acesta nefiind o calamitate, prin urmare, considerând că acțiunile

inculpaților nu urma a fi încadrate în baza art. 27, 187 alin. (3), lit. a) Cod

penal, în sensul dat, Colegiul le-a apreciat ca fiind plauzibile.

Astfel, instanța de apel a reiterat că potrivit rechizitoriului, acțiunile

inculpaților au fost calificate conform art. 27, 187 alin. (3), lit. a) Cod

penal, individualizată prin tentativă de jaf, adică de sustragere a bunurilor

altei persoane în mod deschis, săvârșită de două persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzare de

daune considerabile, săvârșită în timpul unei calamități, care din cauze

independente pentru voința făptuitorului, nu și-a produs efectul (f. d. 168-

176).

La caz, s-a atestat că împrejurările în care fapta a fost comisă sunt

relevante pentru cunoașterea pericolului social al acesteia și al

periculozității făptuitorilor, mai mult acestea reprezentând o agravantă

care nemijlocit influențează calificarea faptei infracționale, mărind în

sensul agravării limitele de pedeapsă aplicate inculpaților. Iar prin

calamitate se înțelege situația de fapt determinată de un eveniment

neașteptat care provoca urmări grave pentru o anumită colectivitate sau

pentru un anumit grup relativ numeros de persoane. Noțiunea de

”calamitate” nu se restrânge la înțelesul de calamitate naturală, acesta

poate fi și de natură tehnogenă sau socială.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020 a fost declarată

stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17

martie - 15 mai 2020, perioadă în care Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova emite dispoziții în vederea punerii în

executare a unor măsuri sau acțiuni în vederea prevenirii, diminuării și

lichidării consecințelor pandemiei de coronavirus (COVID-19).

Incident este că atât organul de urmărire penală, cât și instanța de

fond nu au făcut o delimitare între starea excepțională și calamitate.

În mod evident potrivit doctrinei prin stare excepțională se înțelege o

stare specifică, deosebită în țară, în regiune, stabilită pe un interval de

timp determinat în virtutea unor împrejurări excepționale, care permite

aplicarea unor măsuri specifice pentru menținerea ordinii, însăși

9

legiuitorul face delimitarea dată în cadrul enumerării exhaustive a

circumstanțelor agravante prevăzute la art. 77 Cod penal și implicit la

litera m), potrivit căreia reprezintă circumstanță agravantă situația în care

a fost săvârșită infracțiunea profitând de starea excepțională, de

calamitate naturală precum și de dezordini în masă.

Instanța de apel a statuat că pentru a califica fapta conform lit. a)

alin. (3) art. 187 Cod penal, este necesar ca sustragerea să fie săvârșită în

timpul unei calamități, adică infracțiunea să fie comisă în perioada de

timp cuprinsă între momentul când se produce evenimentul ce dă naștere

stării de calamitate și momentul când această stare încetează. Iar

circumstanța agravantă ”în timpul unei calamități” poate fi reținută

numai în raport cu faptele săvârșite în zona calamitată, adică în raza de

acțiune a afectelor calamității.

Potrivit învinuirii prin fapta imputată inculpaților și reținută de

instanța de fond, nu a fost constată comiterea tentativei de jaf nemijlocit

în timpul unei calamități deși, în concluzie organul de urmărire penală

califică acțiunile inculpaților potrivit lit. a), alin. (3) art. 187 Cod penal.

De asemenea, după cum rezultă din sensul legii, este obligatoriu ca

făptuitorul să profite de starea de calamitate, ceea ce înseamnă că acesta

își dă seama că eforturile autorităților și ale populației sunt îndreptate cu

precădere spre salvarea de vieți omenești și că măsurile de pază a

bunurilor lipsesc ori sunt reduse, iar făptuitorul se folosește de prilejul

dat pentru a săvârși jaful.

În speță nu se atestă că inculpații Papanaga Edgar și Pavlov Serghei,

ar fi profitat de starea de calamitate și ar fi folosit prilejul dat pentru a

săvârși jaful, or analizând învinuirile aduse de organul de urmărire penală

s-a constatat că susținerea apărării privind contradicția dintre mențiunile

învinuirii și încadrarea juridică a faptelor propriu-zise, sunt juste și

relevante în analiza propriu-zisă a elementelor constitutive ale infracțiunii

- tentativă de jaf în timpul unei calamități.

De asemenea, instanța de apel a notat că drept circumstanță

atenuată conform art. 76 Cod penal, în privința lui Papanaga Edgar

urmează a fi reținută, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a

atins vîrsta de 18 ani, dar nu a atins vîrsta de 21 ani.

În contextul art. 76 Cod penal, careva circumstanțe atenuante, în

privința inculpatului Pavlov Serghei, nu au fost identificate. Conform art.

77 Cod penal, în calitate de circumstanță agravantă, în privința

inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, s-a reținut săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză.

Astfel, instanța la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov Serghei Vadim, a ținut

cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin

prisma prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, de faptul că infracțiunea a

fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpaților care nu au

recunoscut vinovăția și anterior au fost condamnați, nu sunt încadrați în

câmpul muncii, iar inculpatul Pavlov Serghei se află la evidența medicului

narcolog.

10

Conform art. 81 alin. (3) Cod penal, mărimea pedepsei pentru

tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși 3/4

din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător

din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată. Iar,

potrivit art. 70 alin. (31) Cod penal, la aplicarea pedepsei persoanelor care

au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au

săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei

se reduce cu o treime (1/3).

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că corijarea și

reeducarea inculpatului este posibilă doar cu menținerea pedepsei sub

formă de închisoare, în privința lui Pavlov Serghei pe un termen - 5 ani,

iar în privința lui Papanaga Edgar, cu aplicarea prevederile art. 70 alin.(31)

Cod penal - 3 ani și 4 luni.

Subsecvent, instanța de apel a indicat prevederile art. 85 alin. (1) Cod

penal și a reținut că, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

din 20.03.2019, Papanaga Edgar a fost condamnat în baza art. 217 alin.

(4), lit. b) Cod penal - 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a

executării acesteia pe un termen - 1 an și privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții și de a exercita o anumită activitate legată de circulația

legală a drogurilor pe un termen - 2 ani.

Astfel, având în vedere că inculpatul Papanaga Edgar, anterior a fost

condamnat, Colegiul a constatat întemeiată soluția primei instanțe, care a

stabilit o pedeapsa definitivă prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

spre executare lui Papanaga Edgar - 4 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a

exercita o anumită activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un

termen - 2 ani.

8.1. Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Pavlov Serghei,

invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), Cod procedură penală,

solicită casarea sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Pavlov Serghei să fie

achitat, iar acțiunea civilă să fie respinsă ca întemeiată.

În motivarea recursului ordinar declarat a invocat:

- instanța de fond cât și instanța de apel n-au apreciat probele din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și, în

așa mod, a ajuns la concluzia greșită că Pavlov Serghei a comis

infracțiunea prevăzută de art. 27,187 alin. (2), lit. b), e) și f) Cod penal;

- la examinarea cauzei penale, instanțele de judecată au comis erori

de drept;

- inculpatului Pavlov Serghei i-a fost încălcat dreptul la judecarea

cauzei sale în mod echitabil de către instanța de judecată națională;

- autoritățile au investigat cazul superficial;

- instanțele de judecată nu au examinat argumentele apărării;

- instanța de fond cât și instanța de apel, eronat au apreciat probele,

fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală;

- în acțiunile inculpatului Pavlov Serghei, nu este prezentă latura

obiectivă a infracțiunii de tentativa de jaf;

11

- în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită intenția și

scopul inculpatului Pavlov Serghei, de a sustrage careva bunuri de la

partea vătămată;

- acțiunile lui Pavlov Serghei, nu întrunesc elementele componenței

de infracțiune prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal.

8.2. Avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Papanaga Edgar,

invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 05 aprilie 2022, rejudecarea cauzei penale în privința inculpatului

Papanaga Edgar, de către instanța de apel într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar declarat a invocat:

- instanța de apel menținând condamnarea lui Papanaga Edgar, a

admis o eroare gravă de fapt;

- faptei săvârșite de către Papanaga Edgar, i s-a dat o încadrare

juridică greșită;

- probele administrate au fost apreciate eronat, fără a ține cont de

prevederile art. 8 alin. (3) Cod penal și art. 389 alin. (1), (2) Cod de

procedură penală;

- declarațiile părții vătămate urmează a fi apreciate critic;

- acțiunile inculpatului Papanaga Edgar, nu întrunesc elementele

componenței de infracțiune prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e) și f)

Cod penal.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate,

pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu în baza materialelor din dosar.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet

format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate

asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept

procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și/sau material.

12

Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când

argumentele formulate de recurent nu au un fundament juridic.

Din sumarul recursurilor ordinare declarate, se constată acestea sunt

întemeiate pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, apărătorii inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, în drept

invocând incidența cazurilor de casare, potrivit căruia hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Raportând normele respective la situația în cauză, Colegiul penal

conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct.

6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază”, Colegiul penal în urma cercetării

materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind

faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat cu strictețe

prevederile art. art.414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază

soluția instanței de apel în privința casării sentinței primei instanțe în

latura penală, și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat soluția, concluzia

la care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei,

conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o

decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea

contestată de recurenți în prezentele recursuri, din care considerente

instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în

respectiva decizie.

Verificând materialele dosarului în raport cu alegațiile precum că

”instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel”, Colegiul penal conchide că la judecarea apelurilor instanța a

examinat prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu

respectarea prevederilor art. art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură

penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți expunându-se detaliat

asupra criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

vinovăția inculpatului, termenul și modalitatea de executare a pedepsei

aplicate.

Totodată, se constată că instanța de apel s-a expus asupra probelor

administrate legal de către părți cu respectarea prevederilor art. 100 alin.

(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Papanaga

13

Edgar și Pavlov Serghei, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187

alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acestora

fiind justă.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră imperios de a remarca

precum că, argumentele expuse în conținutul recursurilor declarate se

referă la examinarea fondului cauzei, în acest sens nefiind depistate

careva erori de drept ce ar afecta temeinicia deciziei instanței de apel.

Astfel, instanța de recurs ține să precizeze că, aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propun recurenții este o

competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și nu pot constitui

temei pentru recurs.

Mai mult, Colegiul consideră, că argumentele aduse de recurenți în

susținerea solicitărilor lor, au constituit obiect de examinare în instanța

de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum

este indicat în pct. 4.1 al prezentei decizii, oferind în acest sens o

apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

ajungând la o concluzie corectă privind vinovăția lui Papanaga Edgar și

Pavlov Serghei, în infracțiunea ce li se incriminează.

Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul

de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin.

(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii,

nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, prima instanță i-a condamnat pe

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei în baza art. 27, 187 alin. (3), lit. a) Cod

penal.

La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate de către

apărare, a ajuns la concluzia că fapta prejudiciabilă săvârșită de

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, cade sub incidența componenței de

infracțiune prevăzută de art. 27, 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal,

dovedită și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și

administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și celei de apel,

la reîncadrarea faptelor fiind reținute inclusiv argumentele apărătorilor că

prin Hotărârea Parlamentului nr.55 din 17.03.2020, s-a instituit doar

starea de urgență pe întreg teritoriul țării, acesta nefiind o calamitate, prin

urmare, considerând că acțiunile inculpaților nu urmau a fi încadrate în

14

baza art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal, tentativă de jaf în timpul unei

calamități.

În acest context, instanța de recurs nu poate reține argumentele

apărării cu privire la necesitatea achitării inculpaților Papanaga Edgar și

Pavlov Serghei, dat fiind faptul că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel, ținând cont de prevederile art. art. 99-101 Cod de

procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de

către părți, a audiat inculpații, a cercetat probele administrate la dosar,

dând citire proceselor-verbale și altor documente, verificându-le și

apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și

ca urmare corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția

inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, cu respectarea nemijlocită

a prevederilor art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea

adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea

apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor

constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se

semnalizează în esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor

resping argumentele, precum că vinovăția inculpaților Papanaga Edgar și

Pavlov Serghei în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită.

Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acțiuni și prejudiciu).

La caz, prezența în acțiunile inculpaților atât a elementelor care

caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care

caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate

prin probele acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul

ședințelor de judecată a primei instanțe și instanței de apel.

Colegiul penal reține că, la caz s-a constatat cu certitudine faptul că,

inculpații Papanaga Edgar și Pavlov Serghei Vadim i-au aplicat părții

vătămate Sultanov Alexandr lovituri corporale care potrivit Raportului de

expertiză judiciară nr. 202002P0894 din 31 martie 2020, se califică ca

vătămare corporală neînsemnată (f. d. 42-43, vol. V), și i-au sustras părții

vătămate bunurile personale, care le avea la acel moment, însă, în

legătură cu faptul că au fost observați de martori, din cauze independente

pentru voința făptuitorilor acțiunile infracționale ale inculpaților nu și-a

produs efectul, or, aceștia au fost reținuți de martori oculari - Florea

Vitalie, Bugor Igor, fapt confirmat prin declarațiile acestora (f. d. 138 -139,

vol. II).

Astfel, Colegiul penal reține că în urma acțiunilor inculpaților

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei cu certitudine s-a stabilit că fapta

prejudiciabilă a fost comisă de aceștia, manifestată prin acțiunea -

tentativa de luare ilegală și gratuită a bunurilor ce aparțin părții vătămate

15

Sultanov Alexandr, cu aplicarea violenței, în urma căreia partea vătămată

a suportat un prejudiciu patrimonial.

Prin urmare, există o legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și

urmările prejudiciabile.

Totodată, fapta a avut loc în mod deschis, bunurile sustrase au avut

loc în prezența părții vătămate Sultanov Alexandr și a martorului ocular

Florea Vitalie, fapt confirmat în momentul audierii acestora.

Cu referire la argumentele avocaților precum că probele administrate

în cadrul cercetării judecătorești nu confirmă versiunea acuzării că

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei ar fi comis infracțiunea de jaf, Colegiul

penal menționează că sub aspectul situației date, instanța de apel s-a

expus detaliat fiind cercetate și analizate minuțios cumulul de probe

prezentate în susținerea învinuirilor aduse inculpatului.

Mai mult ca atât, instanța de recurs ține să reamintească că

aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca

o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor

expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau

neluarea în considerare a acestora.

La caz, Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute

de instanța de apel în vederea condamnării inculpaților și conținutul real

al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o redă. Astfel, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că

condamnarea inculpaților este confirmată prin probe pertinente,

concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția acestora.

Versiunea prezentată de către apărare asupra probelor puse la baza

condamnării inculpatului, nu poate constitui temei de admitere a

recursului, or, la etapa judecării recursului instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează

criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor

administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin

raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea

dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunii încriminate.

Mai mult, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor

instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și

în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în

decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale

particulare speței.

Totodată, instanța de recurs consideră pedeapsa stabilită inculpaților

ca fiind una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor

comise, de atitudinea acestora față de infracțiunea săvârșită și de

consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și

resocializarea acestora, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimilor și a altor persoane.

Prin urmare, Colegiul penal constată o motivare amplă și temeinică a

soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor

16

prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpaților

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei.

Astfel, Colegiul penal conchide asupra faptului că hotărârea atacată

este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or, instanța de apel a

dat o apreciere clară circumstanțelor cauzei, ajungând la concluzie

corectă privind stabilirea vinovăției inculpaților, pe care instanța de recurs

o însușește, din motivul temeiniciei acesteia, fiind inoportună repetarea

acesteia, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse în pct. 37 din

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

În acest context, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar

genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea ca

inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către avocații Asandei

Dorin și Conoval Igor în numele inculpaților Pavlov Serghei și Papanaga

Edgar.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Asandei Dorin în numele inculpatului Pavlov Serghei și avocatului

Conoval Igor în numele inculpatului Papanaga Edgar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2022, în cauza

penală în privința lui Pavlov Serghei xxxxx și Papanaga Edgar, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

17