1ra-1320/22 — art. 187 alin. 2, lit. b, e, f CP

1ra-1320/22 — art. 187 alin. 2, lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1320/22

1-19077400-01-1ra-25082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cibotari Adrian și de

către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cibotari Marin,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22

octombrie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

24 mai 2022, în cauza penală de învinuire a lui

Cibotari Adrian xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxx,

Cibotari Marin xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod

penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 28.02.2019 - 22.10.2020;

instanța de apel: 16.11.2020 - 24.05.2022;

instanța de recurs: 25.08.2022 - 07.12.2022.

Asupra admisibilității motivelor invocate în recursurile ordinare,

Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

octombrie 2020, Cibotari Marin și Cibotari Adrian au fost recunoscuți

vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f)

Cod penal, și în baza acestei Legi, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, au fost condamnați, la pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen a câte - 3 (trei) ani și 4 (patru) luni pentru

fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. art. 89 alin. (2), lit. a); 901 alin. (1)

și (3) Cod penal, inculpaților Cibotari Marin și Cibotari Adrian, s-a stabilit

executarea a una doime (1/2) din pedeapsa stabilită fiecăruia prin

1

sentință, ceea ce echivalează cu 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare, și

respectiv cu suspendarea executării ulterioare a restului pedepsei - 1 (un)

an și 8 (opt) luni, pe un termen de probă perioada - 4 (patru) ani fiecare,

cu condiția că inculpații nu vor comite alte infracțiuni sau contravenții

intenționate, vor repara prejudiciul cauzat părții vătămate și astfel vor

îndreptăți încrederea acordată.

S-a încasat solidar de la Cibotari Marin și Cibotari Adrian, în

beneficiul lui Roberto Modestino, suma de 5 872 (cinci mii opt sute

șaptezeci și doi) lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune,

suma de 14 000 (paisprezece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin infracțiune și suma de 3 325,24 (trei mii trei sute douăzeci și cinci)

lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2 Prin aceeași sentință a fost condamnat Spînu Andrei Dumitru,

hotărârea în privința căruia cu recurs nu se contestă.

Cibotari Marin Nicolae la 18.08.2018, aproximativ la ora 22:40,

împreună și de comun acord cu Spînu Andrei xxxx, Cibotari Adrian xxxxx

și a unei terțe persoane în privința căreia a fost disjunsă o altă cauză

penală (Bostănică Gheorghe xxxxx) acționând în scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se în preajma blocului locativ

de pe adresa bd. xxxxx, , au aplicat față de cetățeanul Republicii Italiene

Modestino Roberto Bruno Giuseppe, violența nepericuloasă pentru viața și

sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu mâinile și

picioarele în diferite regiuni ale corpului, și în mod deschis au sustras de

la ultimul o geantă la preț de 30 euro, care conform cursului oficial

stabilit de către BNM constituie – 545 lei, în care se afla un portmoneu la

preț de 30 euro, care conform cursului oficial stabilit de către BNM

constituie -545 lei, mijloace financiare în sumă -200 euro, care conform

cursului oficial stabilit de către BNM constituie - 3782 lei, bani în sumă

de 1500 lei, un telefon mobil de model „Huawei P10 Lite” cu xxxxx, la preț

- 250 euro, care conform cursului oficial stabilit de către BNM constituie -

4547 lei, în care era instalată cartela SIM xxxx la preț - 80 lei, o husă

pentru telefon la preț - 200 lei un card de memorie de 4 GB cu inscripția

„Sterzinger” la preț - 30 euro, care conform cursului oficial stabilit de

către BNM constituie 545 lei, o legătură de chei, un card bancar de Ia

BCA ”Banca de Credito Cooperativa”, o fotografie cu imaginea unei rude a

părții vătămate, buletinul de identitate și permisul de conducere, toate

eliberate pe numele lui Modestino Roberto Bruno Giuseppe, după ce cu

bunurile sustrase s-au ascuns de la locul săvârșirii infracțiunii.

Astfel, cauzând părții vătămate Modestino Roberto Bruno Giuseppe o

daună materială în proporții considerabile în sumă de 11744 lei.

Cibotari Adrian Nicolae la 18.08.2018, în jurul orelor 22:40,

împreună și de comun acord cu Spînu Andrei xxxx, Cibotari Marin xxxxx, și

a unei terțe persoane în privința căreia a fost disjunsă o altă cauză penală

(Bostănică Gheorghe xxxxx), urmărind scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, aflându-se în preajma blocului locativ de pe

adresa bd. Podul Înalt 12/1, mun. Chișinău, au aplicat față de cetățeanul

2

Republicii Italiene Modestino Roberto Bruno Giuseppe, violența

nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, manifestată prin

aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului,

și în mod deschis au sustras de la ultimul o geantă la preț de 30 euro,

care conform cursului oficial stabilit de către BNM constituie – 545lei, în

care se afla un portmoneu la preț de 30 euro, care conform cursului oficial

stabilit de către BNM constituie -545 lei, mijloace financiare în sumă -200

euro, care conform cursului oficial stabilit de către BNM constituie -3782

lei, bani în sumă de 1500 lei, un telefon mobil de model „Huawei P10 Lite”

cu xxxxx, la preț - 250 euro, care conform cursului oficial stabilit de către

BNM constituie -4547 lei, în care era instalată cartela SIM xxxxx la preț -

80 lei, o husă pentru telefon la preț - 200 lei un card de memorie de 4 GB

cu inscripția „Sterzinger” la preț - 30 euro, care conform cursului oficial

stabilit de către BNM constituie 545 lei, o legătură de chei, un card

bancar de Ia BCA ”Banca de Credito Cooperativa”, o fotografie cu

imaginea unei rude a părții vătămate, buletinul de identitate și permisul

de conducere, toate eliberate pe numele lui Modestino Roberto Bruno

Giuseppe, după ce cu bunurile sustrase s-au ascuns de la locul săvârșirii

infracțiunii.

Astfel, cauzând părții vătămate Modestino Roberto Bruno Giuseppe o

daună materială în proporții considerabile în sumă de 11744 lei.

Astfel, acțiunile inculpaților Cibotari Marin și Cibotari Adrian au fost

încadrate juridic în baza art. 187 alin. (2), lit. b) e), f) Cod penal, după

semnele calificative – ” jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, ori cu amenințarea

aplicării unei asemenea violențe, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile”.

3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Severin Vladimir, prin

care a solicitat, recunoașterea vinovată a inculpaților Cibotari Marin,

Cibotari Adrian, Spînu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, cu stabilirea unor pedepse acestora,

sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu executarea

pedepselor în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță a emis o sentință

contrar prevederilor art. art. 16, 61, 65, 75 Cod penal, astfel încât prin

intermediul acesteia nu a fost aplicată o pedeapsă rezonabilă, capabilă a

asigura cu certitudine scopul legii penale în restabilirea echității sociale,

corectării condamnatului și prevenției săvârșirii noilor infracțiuni.

În sprijinul concluziei enunțate, a reținut și menționat faptul că, în

cazul examinat prin fapta lor infracțională, inculpații Spînu Andrei,

Cibotari Marin și Cibotari Adrian, sfidând faptul aflării lor în public, în

apropierea unei persoane, cetățean al unei țări străine, aflat în vizită în

țara noastră, prin utilizarea violenței au comis în grup, sustragerea

deschisă a bunurilor acestuia, cauzându-i astfel o daună esențială, în una

din valorile sociale supreme protejate de lege - proprietatea persoanei, cât

și un prejudiciu complementar imaginii comunității sociale a statului

3

Republica Moldova.

3.2 Avocatul Cornelia Gorenco, în numele inculpaților Cibotari

Adrian și Cebotari Marin, prin care a solicitat, ca acestora să le fie

stabilită o pedeapsă non privativă de libertate, invocând în ambele cereri

de apel aceleași argumente.

Astfel, în susținerea apelurilor declarate avocatul Cornelia Gorenco a

invocat că, prima instanță nu a respectat criteriile generale de

individualizare a pedepsei, stabilind o pedeapsă prea aspră, ceea ce

denotă ineficiența condamnării inculpatului la pedeapsa penală stabilită și

condiționează ilegalitatea sentinței.

La aplicarea pedepsei inculpaților, prima instanță nu a dat deplină

eficiență prevederilor prevăzute de art. art. 61,75,79 Cod penal, pedeapsa

stabilită de către prima instanță, nefiind una echitabilă în raport cu

faptele comise, personalitatea inculpaților și circumstanțele atenuante

existente pe cauza penală nominalizată, în privința acestora fiind posibilă

aplicarea unei pedepse mai blânde non privativă de libertate conform

prevederilor art. art. 79, 90 Cod penal.

La fel a menționat că, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei,

prima instanță nu a dat deplină eficiență faptului, că inculpații au

recunoscut vinovăția în cele comise, au semnat și depus cereri privind

examinarea cauzei penale în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală,

s-au căit sincer în cele săvârșite, au fost caracterizați pozitiv, conflicte și

plângeri din partea locuitorilor nefiind înregistrate. Circumstanțe

agravante potrivit art. 77 Cod penal în cauza penală nu au fost reținute,

anterior nejudecați.

A considerat că, la individualizarea pedepsei, prima instanță nu a

respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea

față de inculpații Ciubotari Marin și Ciubatoru Adrian a unei pedepse

echitabile, legale și individualizate, fapt ce constituie temei de casare a

sentinței.

24 mai 2022, a fost admis apelul procurorului și apelurile avocatului

Gorenco Cornelia, în numele inculpaților Cibotari Marin și Cibotari Adrian,

casată parțial sentința cu pronunțarea a unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Cibotari Marin și Cibotari Adrian, au fost recunoscuți vinovați în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod

penal, cu stabilirea fiecăruia a unei pedepse - 3 ani și 4 luni închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

În temeiul art. 901 alin. (1) Cod penal, inculpații Cibotari Adrian și

Cibotari Marin, vor executa prima parte a pedepsei - 1 an și 8 luni în

penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei - 1 an și 8 luni s-a

suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune - 2 ani.

În rest sentința s-a menținut fără modificări.

4.1 În motivarea soluției a menționat că, prima instanță a analizat

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și

just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpaților Spînu

4

Andrei, Cibotari Marin și Cibotari Adrian în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e),

f) Cod penal.

Prin urmare, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt

și vinovăția inculpaților, cercetarea judecătorească fiind efectuată cu

respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod

procedură penală.

În cadrul cercetării judecătorești, întru constatarea existenței

infracțiunii, identificarea făptuitorilor și stabilirea vinovăției, au fost

administrate mijloace de probă incluse în rechizitoriu, apreciate în cadrul

cercetării judecătorești și verificate în ședința instanței de apel.

Analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate

în cadrul întregului proces penal, instanța de apel a considerat că,

vinovăția inculpaților a fost dovedită și acțiunile infracționale ale acestora

corect au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal,

”jaful - adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de

două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea

violențe, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Ce ține de pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de apel a reținut

că, prima instanță, corect a aplicat în privința acestora prevederile art.

art. 89 al. (2) lit. a), 901 alin. (1), (3) Cod penal, or, aceștia au comis

infracțiunea în perioada în care aveau împlinită vârsta de 18 ani, dar nu

aveau împlinită vârsta de 21 de ani, au recunoscut vinovăția, s-au căit

sincer, iar potrivit art. 901 alin. (6) și (7) Cod penal, suspendarea parțială a

executării pedepsei cu închisoare nu este o pedeapsă definitivă fiind

condiționată de comportamentul inculpaților și care la prima încălcarea a

interdicțiilor impuse poate fi revocată cu remiterea inculpaților la executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în

apelurile declarate de partea apărării, instanța de apel a constată că,

acestea își găsesc confirmarea la judecarea apelurilor, existând motive

temeinice de implicare a instanței în sensul casării hotărârii contestate în

partea stabilirii pedepsei, în partea termenului de suspendare a pedepsei

stabilite inculpaților Ciubotari Marin și Ciubotari Adrian.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, corectarea și

reeducarea inculpaților va fi posibilă prin aplicarea în privința ultimilor

atât a pedepsei cu închisoare, cu executarea reală, cât și cu suspendarea

parțială a executării pedepsei cu închisoare, iar argumentele apelului

declarat de partea apărării privind aplicarea pedepselor neprivative de

libertate în privința inculpaților Ciubotari Adrian și Marin, nu și-au găsit

confirmarea, or, pedeapsa astfel individualizată, va atinge scopul pedepsei

penale de corectare, reeducare și prevenire în săvârșirea unor noi

infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a considerat că, circumstanțele speței, indică

la faptul că, inculpaților Cibotari Marin și Cibotari Adrian urmează, în

vederea corectării și reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, a le fi

aplicată pedeapsa prin prisma art. 901 Cod penal în limitele sancțiunilor

prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal.

5

Cu referire la cererile avocatului Cornelia Gorenco, privind aplicarea

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală în privința

inculpaților Ciubotari Marin și Ciubotari Adrian, instanța de apel o

consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, dat fiind că în speță

prevederile menționate supra, în privința inculpaților, nu pot fi aplicate.

La caz, potrivit informației prezentate de administrația instituției

penitenciare nr. 7/G-425/21 din 21.08.2021, instanța de apel constată

că, Cibotari Adrian se află în detenție în Penitenciarul nr. 13 Chișinău

începând cu 11.06.2021, iar inculpatul Cibotari Marin se deține în

Penitenciarul nr. 13 Chișinău, începând cu 13.03.2022, însă, aceștia au

fost condamnați prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediu Buiucani din

22.10.2020, prin urmare se constată că, inculpații în prezenta cauză nu

s-au aflat în detenție cu statut de prevenit.

Instanța de apel reiterează că, potrivit prevederilor art. 385 alin. (5)

Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția Pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, conform jurisprudenței

CEDO, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv, la caz, atât inculpatul Cibotari

Adrian, cât și Cibotari Marin nu s-au aflat în arest preventiv, ultimii fiind

reținuți ulterior pronunțării sentinței Judecătoriei Chișinău, sediu Buiucani

din 22.10.2020, subsecvent aceștia nu pot beneficia de aplicarea în privința

lor a prevederilor art. 385 al. (5) Cod de procedură penală, ceea ce face

imposibil ca instanța de apel să satisfacă cerința apărării privind reducerea

pedepsei, pentru deținerea inculpaților în condiții inumane și degradante,

după cum solicită partea apărării în cererile înaintate.

Mai mult ca atât, instanța de apel precizează că Codul de procedură

penală nu definește noțiunea de prevenit, totuși, din interpretarea

normelor care reglementează modul și condițiile de aplicare a măsurilor

prevenite, se poate concluziona că persoana se consideră prevenit atât

timp cât în privința lui sunt aplicate măsurile prevenite. Potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, Curtea a menționat în repetate rânduri

că arestul preventiv începe în momentul în care persoana este luată în

custodie și se termină atunci când deținutul este fie eliberat, fie

condamnat, (cauza CEDO c. Mescereacov vs. Moldova, cererea nr.

61050/11, § 23; c. Kalashnikov vs. Rusia, cererea nr. 47095/99, § 110; și

c, Solmaz vs. Turcia, cererea nr. 27561/02, §§ 23-24).

avocatul Gorencu Cornelia, în numele inculpaților Cibotari Adrian și

Cibotari Marin, întemeindu-se potrivit art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod

procedură penală, a declarat recursuri, acesta constituind aceleași

circumstanțe de drept și de fapt, a solicitat, casarea sentinței și deciziei,

cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în partea stabilirii

inculpaților a unor pedepse non privative de libertate, or, cu limitarea la

termenul de pedeapsă executat.

În motivarea recursurilor a menționat că, verificând și analizând

decizia instanței de apel, consideră că aceasta la adoptarea soluției de

respingere a apelului apărării, nu a respectat întocmai prevederile legale,

6

ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii.

Modalitatea de motivare a soluției, denotă faptul că, instanța de apel

nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 414, 417 Cod de

procedură penală, hotărârea instanței fiind motivată insuficient.

În context, prezumă necesitatea relevării considerentelor și

temeiurilor asupra concluziilor formate în rezultatul verificării hotărârii

atacate în raport cu motivele invocate de către apelant și cu temeiurile

pentru apel, prevăzute de lege. Astfel, instanța de apel avea obligația ca, în

mod precis și explicit să întocmească corect hotărârea adoptată, adică

prin analiza materiei reglementării și a jurisprudenței CEDO.

În consecință, consideră că, instanța de apel nu a asigurat

desfășurarea unui proces echitabil în cauza respectivă și sub acest aspect,

nu a oferit o argumentare motivată suficient, hotărârea fiind adoptată

contrar prevederilor art. 6 alin. (1), (3) CtEDO.

La caz, instanța de apel nu a luat în considerație argumentele

invocate de către partea apărării, nu a oferit o argumentare motivată

suficientă argumentului apărării asupra individualizării greșite a pedepsei

inculpaților, nu a respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce

asigură aplicarea față de inculpați a unei pedepse echitabile, legale și

individualizate, fapt ce constituie temei de casare a sentinței.

În viziunea părții apărării, instanțele nu au respectat criteriile

generale de individualizare a pedepsei, ceea ce denotă ineficiența

condamnării inculpaților la pedeapsa stabilită.

La aplicarea pedepsei inculpaților, nu a fost dată o deplină eficiență

prevederilor prevăzute de art. art. 61, 70 alin. (31), 75, 90 Cod penal.

Astfel, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei nu s-a dat o

deplină eficiență următoarelor circumstanțe și anume că: au recunoscut

vina în cele comise; au semnat și depus cerere privind examinarea cauzei

penale în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală; în ședința de

judecată inculpații a făcut declarații; se căiesc sincer în cele săvârșite,

ceea ce denotă că, inculpații conștientizează pericolul social al faptelor

comise precum și urmările acestor fapte; inculpații sunt de acord să

restituie prejudiciul cauzat prin infracțiune; și-au cerut scuze de la partea

vătămată; urmări grave pe cauză nu au survenit; se caracterizează pozitiv,

fapt confirmat prin caracteristicele anexate la materialele cauzei, potrivit

cărora aceștia nu s-au manifestat cu un comportament agresiv, nu au

făcut abuz de băuturi alcoolice, conflicte și plângeri din partea locuitorilor

nu au fost înregistrate; circumstanța agravantă potrivit art. 77 Cod penal

în cauza penală nu au fost reținute; fără antecedente penale; au vârstă

tânără.

Menționează că, cele indicate în ansamblul lor reduc gradul de

pericol social al infracțiunii comise, pedeapsa aplicată condamnaților fiind

una greșită, prea aspră și nu corespunde Codului penal și Codului de

procedură penală.

În privința inculpaților nu se impune în mod imperativ ca executarea

pedepsei să fie în regim real, or, nu trebuie pus accentul în mod deosebit

pe rolul punitiv al sancțiunii, în detrimentul celui educativ și de

reintegrare socială, interesul comunității fiind ca asemenea fapte să nu se

7

mai repete, iar aceștia să se reintegreze în societate în spiritul respectării

normelor legale indiferent de orice tentație.

In consecință, partea apărării consideră că în speță sunt aplicabile

prevederile art. 90 Cod penal, astfel va fi stabilit un echilibru rezonabil

între interesele generale a societății și interesul particular al inculpaților.

La fel a indicat că, inculpații nu prezintă pericol pentru societate și

izolarea lor de societate nu este o măsură necesară și echitabilă în

coraport cu personalitatea acestora și fapta comisă.

Totodată, nu sunt de acord cu motivarea instanței de apel privitor la

neaplicarea mecanismului - compensator față de condamnat privind

reducerea pedepsei pentru perioada deținerii în condiții inumane și

degradante în P-13 Chișinău, or prin prisma art. 4732 Cod de procedură

penală, le este garantat acest drept.

Crijanovschii Sergiu, a depus referință prin care solicită inadmisibilitatea

recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

În motivarea acestuia indică că, pedeapsa stabilită de către instanța

de apel este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante,

prevăzute la art. art. 76 – 77 Cod penal, precum și efectele acestora sunt

prescrise în art. 78 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către

avocatul inculpaților a fost indicat în calitate de temei pentru recursuri

prevederile art. 427 alin.(1), pct. 6) și 10) Cod de procedură penală.

Din conținutul argumentelor expuse, Colegiul penal atestă că

partea apărării apreciază ca fiind prea aspră pedeapsa aplicată de prima

instanță și menținută de instanța de apel, invocând de fapt că instanța

eronat a stabilit circumstanțele cauzei care individualizează pedeapsa

aplicată, solicitând aplicarea unei pedepsei non privative de libertate și

anume aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul

penal atestă că motivele și temeiurile de recurs invocate de către partea

acuzării, nu și-au găsit confirmarea în speță, nefiind constatate erorile de

drept invocate.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând

eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură

penală, recurentul menționează despre faptul că, instanța de apel nu a

8

respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual

penale în partea motivării hotărârii, aceasta fiind motivată insuficient.

Cu privire la temeiul invocat și prevăzut de art. 427 alin.(1), pct. 10)

Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul penal reține că în speță nu contestă starea de

fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite, în esență criticile recurentului rezumându-se asupra aprecierii

instanțelor a circumstanțelor cauzei care au determinat concluzii

neîntemeiate privind individualizarea pedepsei.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor

invocate de recurent, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 alin.

(1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei

infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu

dispozițiile Părții Generale a Codului penal, totodată la caz ținându-se cont

și de prevederile alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală, un mijloc de corectare, și reeducare a

condamnatului, și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea

altor persoane.

Respectiv, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă

scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse mai blânde, sau

a unei pedepse mai aspre, prevăzute în normă.

În formarea acestei convingeri, instanța de judecată urmează să țină

cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de Lege, ceea ce la caz s-a

realizat.

Reieșind din materialele cauze se atestă că, în urma solicitării și

înscrisului autentic al inculpaților (f.d.200, 205, Vol. III), prezenta cauză a

fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

Potrivit alin. (8), art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat

judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale,

beneficiază de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de Lege

în cazul pedepsei cu închisoare, ori cu muncă neremunerată în folosul

comunității și de reducere cu 1/4 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege

în cazul pedepsei cu amendă.

9

Colegiul penal reține că, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal,

infracțiunea comisă de către inculpații Cibotari Marin și Cibotari Adrian

este calificată ca una gravă.

Astfel, urmează ca, inculpații Cibotari Marin și Cibotari Adrian,

condamnați pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f)

Cod penal, infracțiune comisă în timp ce aveau împliniți vârsta de 18 dar

nu aveau împliniți 21 de ani, fără antecedente penale, au recunoscut

vinovăția în comiterea infracțiunii, precum și reieșind din noile limite ale

pedepsei principale cu închisoare prin prisma prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, art. 70 Cod Penal coroborate cu art. 187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal, acestora le-a fost stabilită pedeapsa cu închisoarea în

limitele: minimă de 3 ani și 4 luni (1/3 din 5 ani) și maximă de 4 ani și 8

luni (1/3 din 7 ani).

La fel, potrivit prevederilor art. 901 alin. (1) Cod penal, se stabilește

că, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în

penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a

pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de

probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării

pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul

pedepsei se suspendă.

Astfel, se constată că, instanța de apel, în corespundere cu

prevederile art. 901 Cod penal, a stabilit inculpaților Cibotari Marin și

Cibotari Adrian executarea pedepsei după cum urmează: prima parte a

pedepsei - 1 (an), 8 (opt) luni o vor executa în penitenciar de tip

semiînchis; iar a doua parte a pedepsei - 1 (unu) an și 8 (opt) luni

închisoare, se va suspenda condiționat pe un termen - 2 (doi) ani.

Colegiul penal constată că, instanța de apel, corect și just a stabilit

că, modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpaților – și

anume, cu executarea reală a ½ din pedeapsa cu închisoare, fiind în

acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și

urmările acțiunilor făptuitorului îndreptate asupra vieții și integritatea

persoanei, pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei

atitudini de respect față de Legea penală, precum și de valorile sociale și

interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie

silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în

conformitate cu prevederile Legii.

În acest context, Colegiul penal, apreciază ca fiind neîntemeiate

argumentele recurentului precum că, instanțele de fond au aplicat

inculpaților pedepse prea aspre, și la caz fiind posibilă stabilirea unei

pedepse în baza art. 90 Cod penal – ”suspendarea condiționată a

executării pedepsei”, or, atât prima instanță, cât și instanța de apel, cu

aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, art. 901 Cod penal, au

stabilit inculpaților pedeapsă cu închisoare și cu suspendarea parțială a

executării pedepsei cu închisoare.

10

La fel, Colegiul penal, conchide că potrivit copiei sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18.01.2019, Cibotari Adrian

nu este la prima abatere de la Legea penală, anterior fiind condamnat în

baza art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal – 100 ore muncă

neremunerată în folosul comunității.

De asemenea, Colegiul penal menționează că circumstanțele

invocate de către recurent și anume: recunoașterea vinei, examinarea

cauzei în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală,

vârsta tânără a inculpaților, au fost luate în considerație de către

instanțele de fond la individualizarea pedepsei penale, stabilindu-le

inculpaților Cibotari Marin și Cibotari Adrian pentru infracțiunea comisă și

încadrată juridic în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, o

pedeapsă fiecăruia - 3 ani și 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, fără amendă și în temeiul art. 901 alin. (1)

Cod penal, aceștia, vor executa prima parte a pedepsei - 1 an și 8 luni în

penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei - 1 an și 8 luni s-a

suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune - 2 ani.

Prin urmare, se constată, că instanța de apel a acordat deplină

eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 901 Cod penal și art.3641 Cod de

procedură penală, ținând cont de scopul pedepsei, caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului în scopul restabilirii echității sociale, corectării

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane, iar pedeapsa stabilită fiind

motivată, echitabilă, legală, individualizată și aplicată în limitele prevăzute

de Lege.

La fel, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal, avându-se în

vedere că, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

și resocializarea condamnatului, Colegiul penal atestă că, menținerea de

către instanța de apel a soluției primei instanțe în partea încasării solidare

de la Cibotari Marin și Cibotari Adrian, în beneficiul lui Roberto Modestino,

a sumei de 5 872 lei cu titlu de prejudiciu material și sumei de 14 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral, va genera realizarea restabilirii echității,

ordinii sociale și satisfacerea pretențiilor materiale și morale a părții

vătămate, care a avut de suferit în urma acțiunilor ilegale a inculpaților.

În aceste circumstanțe, la individualizarea pedepsei penale, este

primordial ca inculpații să contribuie la repararea prejudiciilor cauzate

prin infracțiune, fapt neconstatat în speța dedusă judecății și care nu

poate influența la stabilirea unei pedepse mai blânde, decât cea care a fost

stabilită și motivată de către instanțele de fond.

Totodată, Colegiul penal conchide că, din conținutul recursului nu

se elucidează argumentarea și motivarea alegației recurentului precum că,

instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 70 alin.

(31) Cod penal, or, simpla invocare acestui fapt, fără o motivare clară, face

imposibilă examinarea din oficiu, de către instanța de recurs a alegației

recurentului în sensul declarat.

11

De asemenea, argumentul dat nu a fost invocat nici în cererea de

apel, ceea ce raportându-se la art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală,

este inadmisibil. Or una din regulile de bază de care se ghidează instanța

de recurs la preluarea spre examinare a cerințelor recurenților, este

discutarea acestora la etapele anterioare de examinare a cauzei în

instanțele de fond. Respectiv temeiurile menționate la alin. (1), art. 427

Cod de procedură penală, pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au

fost invocate în apel, fapt nerespectat de recurent.

Mai mult ca atât, conform art.70 alin.(31) Cod de procedură penală –

(...) în cazul în care instanța, ținînd cont de personalitatea infractorului,

ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se

va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în

limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvîrșită. Necesitatea

aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către

instanța de judecată.

În context, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația

instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Respectiv

instanțele de fond just au constatat și stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare - 3 ani și 4 luni, pedeapsa stabilită fiind legală, echitabilă și

proporțională faptei comise.

La fel, instanța de apel, legal și just a stabilit asupra cererilor

avocatului Cornelia Gorenco, în partea aplicării prevederilor art. 385 alin.

(5) Cod de procedură penală în privința inculpaților, ca fiind neîntemeiată

și care urmează a fi respinsă, dat fiind faptul că în speță prevederile

menționate supra, nu pot fi aplicate.

Potrivit prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în

cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție,

garantate de art. 3 din Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, conform jurisprudenței CEDO, reducerea

pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi

de arest preventiv,

La caz, se constată că, atât inculpatul Cibotari Adrian, cât și Cibotari

Marin nu s-au aflat în arest preventiv, neavând statut de prevenit, ultimii

fiind reținuți ulterior pronunțării sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 22.10.2020, și respectiv în privința acestora nu pot fi

aplicate prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

În acest sens, Colegiul penal conchide că, instanța de recurs, ca

instanță superioară care judecă recursurile împotriva hotărârilor

pronunțate de către instanțele de apel, nu va examina cauza în fond, ci

doar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond în

corespundere cu temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fără a prejudicia hotărârea atacata și a interveni

contrar Legii în actul judecătoresc a instanței inferioare.

Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei

recurate a stabilit că erorile de drept invocate în recursul părții apărării

nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, argumentele indicate, în

esență au fost abordare în decizia instanței de apel, care la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de

12

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

aspectelor ce țin de individualizarea pedepsei. Hotărârea emisă

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care

instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia

acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în

pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.

În acest context, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar

genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cibotari Adrian și de către

avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Cibotari Marin,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai

2022, în cauza penală în privința lui Cibotari Adrian xxxxx și Cibotari

Marin xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

13