1ra-1785/2021 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 02 decembrie 2020, Luchiță Alexandru și Caldarari Paul-Cristian au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu încetarea procesului penal în privința acestora în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Acțiunea civilă înaintată de către Plămădeală Alexandru în partea reparării prejudiciului material, moral, precum și a cheltuielilor judiciare, a fost admisă în principiu, urmând asupra acesteia să se expună instanța civilă. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Luchiță Alexandru, la 25 iunie 2016, aproximativ ora 18:30, împreună cu Caldarari Paul – Cristian, aflându-se pe terenul de fotbal amplasat pe teritoriul Școlii sportive nr. 2 de pe str. Alecu Russo 57, mun. Chișinău, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, în timp ce loveau cu picioarele în gardul din plasă a terenului, la observația lui Plămădeală Alexandru de a înceta acțiunile de deteriorare a bunului, au inițiat un 1 conflict cu ultimul, agresându-1 verbal, numindu-1 cu cuvinte necenzurate, după care, fiecare i-au aplicat câte o lovitură cu pumnul în față, cauzându-i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr.2282/D din 21 septembrie 2016, vătămări corporale ușoare. Astfel, acțiunile inculpaților Luchiță Alexandru și Caldarari Paul – Cristian au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal: „Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșită de două persoane.”

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari Paul – Cristian, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei sentinței de achitare, pe motiv că inculpatul nu a comis infracțiunea incriminată. Apărarea, în motivarea solicitărilor sale, a menționat că inculpatul nu recunoaște vina de comiterea infracțiunii incriminate, iar la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar confirma contrariul. Subsidiar, a invocat că anume partea vătămată Plămădeală Alexandru a fost cel ce a inițiat conflictul la terenul de fotbal și l-a lovit pe inculpatul Luchiță Alexandru, iar inculpatul Caldarari Paul – Cristian doar a asistat la acest conflict, fapt confirmat de către martorii Bogdan A., Istrati A. Mai mult, unicul, care a declarat că inclusiv inculpatul Caldarari Paul – Cristian l-a lovit cu pumnul în față pe partea vătămate, este însuși partea vătămată Plămădeală Alexandru, parte cointeresată pe dosar. Suplimentar, apărarea a indicat că neîntemeiat prima instanță a dat prioritate declarațiilor părții vătămate Plămădeală Alexandru, fără a analiza minuțios circumstanțelor cauzei, ignorând totodată și declarațiile inculpatului Caldarari Paul – Cristian. 2.1. În apelul declarat de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Luchiță Alexandru s-a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. În argumentarea solicitărilor sale, apărarea a atenționat asupra motivării insuficiente a sentinței primei instanțe, inclusiv că, atât la etapa urmăririi penale, cât și la faza cercetării judecătorești partea acuzării n-a administrat și n-a prezentat probe concludente, pertinente care ar fi demonstrat vinovăția inculpatului Luchiță Alexandru în săvârșirea infracțiunii imputate. Concomitent, a susținut că organul de urmărire penală nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului, or, inculpatul a susținut la orice etapă a procesului penal că nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate. Subsecvent, a indicat că din declarațiile inculpatului Luchiță Alexandru reiese că partea vătămată Plămădeală Alexandru a inițiat conflictul, de la ultimul mirosea a băuturi alcoolice și avea un comportament agresiv, or, aceste declarații au fost 2 confirmate de către martorii Bogdan Adrian, Rotari Vasile, Istrati Alexandru, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Oxana (soția inculpatului). Apărarea, mai susține că declarațiile martorului acuzării Colesnicenco Vladimir poartă un caracter contradictoriu și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. Inclusiv, declarațiile părții vătămate Plămădeală Alexandru, nu sunt consecutive, însă asupra acestui fapt nu s-a expus prima instanță. A mai solicitat apărarea de a nu fi admise în calitate de probe plângerea părții vătămate; procesele-verbale de confruntări între Luchiță Alexandru și Plămădeală Alexandru, Luchiță Alexandru și Plămădeală Oxana, întrucât contravin prevederilor art. 93 alin. (1), 94 alin. (4) din Codul de procedură penală. A remarcat apărarea, la fel, asupra lipsei, în acțiunile inculpatului Luchiță Alexandru a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, inculpatul a acționat în stare de legitimă apărare, respingând un atac direct și iminent din partea părții vătămate Plămădeală Alexandru.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței primei instanțe. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptei și prezența în acțiunile acestora a elementelor infracțiunii incriminate. Cu referire la argumentul apelanților privind nevinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel a reiterat că deși ultimii nu-și recunosc vinovăția, aceasta este dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate de către prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile părții vătămate Plămădeală Alexandru; declarațiile martorilor Plămădeală Oxana, Bîtcă Ion, Bogdan Adrian, Rotari Vasile, Plămădeală Vladimir, Istrati Alexandru, Colesnicenco Vladimir, plângerea din 08.07.2016 depusă de Plămădeală Alexandru Petru; raportul de expertiză medico- legală nr.2282/D din 21.09.2016; procesul-verbal de confruntare din 28.09.2016 între bănuitul Luchiță Alexandru și partea vătămată Plămădeală Alexandru; procesul-verbal de confruntare din 26.09.2016 efectuat între bănuitul Luchiță Alexandru și Plămădeală Oxana; procesul-verbal de confruntare din 29.09.2016 efectuat între bănuitul Căldărari Paul – Cristian și partea vătămată Plămădeală Alexandru; procesul-verbal de confruntare din 04.08.2017 efectuat între martorul 3 Colesnicenco Vladimir și partea vătămată Plămădeală Alexandru. Suplimentar, instanța de apel a constatat că în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii imputate inculpaților Luchiță Alexandru și Caldarari Paul – Cristian, inclusiv vinovăția acestora, iar argumentele avocaților, precum că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii imputate sau că nu a fost comisă de către inculpați, sunt neîntemeiate și contravin probelor acumulate la materialele cauzei. În continuare, instanța de apel a subliniat temeinicia soluției primei instanțe de încetare a procesul penal în privința inculpaților, intentat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală, făcând trimitere la prevederile art. 16, 53, 60 Cod penal, art. 332, 350 Cod de procedură penală.

Legalitatea și temeinicia deciziei hotărârilor judecătorești este contestată cu recursuri ordinare de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari Paul – Cristian și de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Luchiță Alexandru. 4.1. În recursul ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari Paul-Cristian, invocându-se temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, se solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei decizii de achitare, pe motiv că inculpatul nu a comis infracțiunea incriminată. În argumentarea recursului, recurentul invocă motive similare celor expuse în cererea de apel, menționate la pct. 2 al prezentei decizii. Suplimentar, indică că prin adoptarea hotărârilor judecătorești, i-a fost încălcat inculpatului Caldarari Paul-Cristian dreptul la un proces echitabil. 4.2. În recursul ordinar declarat de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Luchiță Alexandru, invocându-se temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, se solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei decizii de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului, apărarea indică că: - în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal; - partea acuzării nu a prezentat probe ce ar infirma poziția inculpatului de nevinovăție de comitere a infracțiunii incriminate; - inculpatul a acționat în stare de legitimă apărare, respingând un atac direct și iminent din partea părții vătămate Plămădeală Alexandru, care avea un comportament agresiv și a fost inițiatorul conflictului; - între declarațiile martorilor acuzării și a părții vătămate sunt divergențe; - nu este demonstrată lipsa de respect față de societate și normele etice generale acceptate din partea inculpatului; - asupra inculpatului Luchiță a fost aplicată forța fizică manifestată prin 4 aplicarea loviturilor în față de către partea vătămată;

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor ca inadmisibile fiind vădit neîntemeiate cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția. Din conținutul recursurilor, se evidențiază că recurenții î-și motivează contestațiile prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor însă, motivele de reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit recursurilor, recurentul avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari Paul – Cristian invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, iar avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Luchiță Alexandru invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie(v. III, f.d. 170 – 188), decizia instanței de apel 5 cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței, motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei, care este expusă clar, or, în speță instanța de apel corect a constatat că au fost administrate suficiente probe care confirmă prezența elementelor infracțiunii incriminate în acțiunile inculpaților, fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau erori de drept sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Cât ține de argumentele în susținerea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, indicate de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Luchiță Alexandru, Colegiul penal indică că sunt declarative, ce nu pot fi acceptate, or, aceste argumente au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra căruia s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsuri asupra lor în sentința adoptată (v III, f.d.101 – 105) cât și în decizia instanței de apel (v.III, f.d. 170 – 188), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO cauza Albert vs. România din 16.02.2010. De asemenea, ce ține de argumentele recurenților referitor la nevinovăția inculpaților, Colegiul penal atestă că aceștia primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel și prima instanță, care în opinia lor nu confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste probe au fost apreciate de către prima instanță și instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților, iar obiecțiile recurenților reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestora, or, Colegiul penal nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurenți în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Mai mult, se conchide că atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie și în sentință cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. La fel, din conținutul recursurilor ordinare declarate, reiese că recurenții fac o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora atât prima instanță cât și instanța de apel și-a întemeiat soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, iar Colegiul penal la acest capitol invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or contravin constatărilor corecte a primei instanțe și a instanței de apel în prezenta speță, prin care au fost respinse argumentele apelanților, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe examinat, verificat, descris și apreciat corect de prima instanță în sentință și de instanța de apel în decizia sa. Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură 6 penală, invocat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari Paul – Cristian, Colegiul penal nu se va expune, deoarece avocatul doar a indicat în recurs temeiul fără a aduce careva argumente în susținerea lui, astfel, se respinge ca declarativ și neîntemeiat. Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari Paul-Cristian și de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Luchiță Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021, în cauza penală privindu-i pe Luchiță Alexandru XXXXX și Caldarari Paul-Cristian XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 7