1ra-1785/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-1785/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra – 1785/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari Paul-Cristian și de către

avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Luchiță Alexandru, prin care solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 02 decembrie 2020 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021, în cauza

penală privindu-i pe

Luchiță Alexandru XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX;

Caldarari Paul-Cristian XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Luchiță Alexandru și Caldarari Paul-Cristian au fost recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu încetarea

procesului penal în privința acestora în legătură cu expirarea termenului prescripției

tragerii la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de către Plămădeală Alexandru în partea reparării

prejudiciului material, moral, precum și a cheltuielilor judiciare, a fost admisă în

principiu, urmând asupra acesteia să se expună instanța civilă.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Luchiță

Alexandru, la 25 iunie 2016, aproximativ ora 18:30, împreună cu Caldarari Paul –

Cristian, aflându-se pe terenul de fotbal amplasat pe teritoriul Școlii sportive nr. 2

de pe str. Alecu Russo 57, mun. Chișinău, intenționat, încălcând grosolan ordinea

publică, în timp ce loveau cu picioarele în gardul din plasă a terenului, la observația

lui Plămădeală Alexandru de a înceta acțiunile de deteriorare a bunului, au inițiat un

1

conflict cu ultimul, agresându-1 verbal, numindu-1 cu cuvinte necenzurate, după

care, fiecare i-au aplicat câte o lovitură cu pumnul în față, cauzându-i astfel conform

raportului de expertiză medico-legală nr.2282/D din 21 septembrie 2016, vătămări

corporale ușoare.

Astfel, acțiunile inculpaților Luchiță Alexandru și Caldarari Paul – Cristian au

fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal: „Huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, săvârșită de două persoane.”

în numele inculpatului Caldarari Paul – Cristian, prin care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei sentinței de achitare, pe motiv că inculpatul

nu a comis infracțiunea incriminată.

Apărarea, în motivarea solicitărilor sale, a menționat că inculpatul nu

recunoaște vina de comiterea infracțiunii incriminate, iar la materialele cauzei

lipsesc careva probe ce ar confirma contrariul.

Subsidiar, a invocat că anume partea vătămată Plămădeală Alexandru a fost cel

ce a inițiat conflictul la terenul de fotbal și l-a lovit pe inculpatul Luchiță Alexandru,

iar inculpatul Caldarari Paul – Cristian doar a asistat la acest conflict, fapt confirmat

de către martorii Bogdan A., Istrati A. Mai mult, unicul, care a declarat că inclusiv

inculpatul Caldarari Paul – Cristian l-a lovit cu pumnul în față pe partea vătămate,

este însuși partea vătămată Plămădeală Alexandru, parte cointeresată pe dosar.

Suplimentar, apărarea a indicat că neîntemeiat prima instanță a dat prioritate

declarațiilor părții vătămate Plămădeală Alexandru, fără a analiza minuțios

circumstanțelor cauzei, ignorând totodată și declarațiile inculpatului Caldarari

Paul – Cristian.

2.1. În apelul declarat de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului

Luchiță Alexandru s-a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, deoarece fapta acestuia nu întrunește

elementele infracțiunii.

În argumentarea solicitărilor sale, apărarea a atenționat asupra motivării

insuficiente a sentinței primei instanțe, inclusiv că, atât la etapa urmăririi penale, cât

și la faza cercetării judecătorești partea acuzării n-a administrat și n-a prezentat probe

concludente, pertinente care ar fi demonstrat vinovăția inculpatului Luchiță

Alexandru în săvârșirea infracțiunii imputate.

Concomitent, a susținut că organul de urmărire penală nu a întreprins toate

măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și

obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului, or, inculpatul a

susținut la orice etapă a procesului penal că nu este vinovat de comiterea infracțiunii

incriminate.

Subsecvent, a indicat că din declarațiile inculpatului Luchiță Alexandru reiese

că partea vătămată Plămădeală Alexandru a inițiat conflictul, de la ultimul mirosea

a băuturi alcoolice și avea un comportament agresiv, or, aceste declarații au fost

2

confirmate de către martorii Bogdan Adrian, Rotari Vasile, Istrati Alexandru,

Plămădeală Vladimir și Plămădeală Oxana (soția inculpatului).

Apărarea, mai susține că declarațiile martorului acuzării Colesnicenco

Vladimir poartă un caracter contradictoriu și nu pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare. Inclusiv, declarațiile părții vătămate Plămădeală Alexandru, nu sunt

consecutive, însă asupra acestui fapt nu s-a expus prima instanță.

A mai solicitat apărarea de a nu fi admise în calitate de probe plângerea părții

vătămate; procesele-verbale de confruntări între Luchiță Alexandru și Plămădeală

Alexandru, Luchiță Alexandru și Plămădeală Oxana, întrucât contravin prevederilor

art. 93 alin. (1), 94 alin. (4) din Codul de procedură penală.

A remarcat apărarea, la fel, asupra lipsei, în acțiunile inculpatului Luchiță

Alexandru a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

or, inculpatul a acționat în stare de legitimă apărare, respingând un atac direct și

iminent din partea părții vătămate Plămădeală Alexandru.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței primei

instanțe.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță în

sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de

urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptei și prezența în acțiunile acestora

a elementelor infracțiunii incriminate.

Cu referire la argumentul apelanților privind nevinovăția inculpaților de

comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel a reiterat că deși ultimii nu-și

recunosc vinovăția, aceasta este dovedită prin următoarele probe administrate,

cercetate de către prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în ședința

instanței de apel și anume: declarațiile părții vătămate Plămădeală Alexandru;

declarațiile martorilor Plămădeală Oxana, Bîtcă Ion, Bogdan Adrian, Rotari Vasile,

Plămădeală Vladimir, Istrati Alexandru, Colesnicenco Vladimir, plângerea din

08.07.2016 depusă de Plămădeală Alexandru Petru; raportul de expertiză medico-

legală nr.2282/D din 21.09.2016; procesul-verbal de confruntare din 28.09.2016

între bănuitul Luchiță Alexandru și partea vătămată Plămădeală Alexandru;

procesul-verbal de confruntare din 26.09.2016 efectuat între bănuitul Luchiță

Alexandru și Plămădeală Oxana; procesul-verbal de confruntare din 29.09.2016

efectuat între bănuitul Căldărari Paul – Cristian și partea vătămată Plămădeală

Alexandru; procesul-verbal de confruntare din 04.08.2017 efectuat între martorul

3

Colesnicenco Vladimir și partea vătămată Plămădeală Alexandru.

Suplimentar, instanța de apel a constatat că în cauză au fost stabilite toate

elementele componente ale infracțiunii imputate inculpaților Luchiță Alexandru și

Caldarari Paul – Cristian, inclusiv vinovăția acestora, iar argumentele avocaților,

precum că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii imputate sau că

nu a fost comisă de către inculpați, sunt neîntemeiate și contravin probelor acumulate

la materialele cauzei.

În continuare, instanța de apel a subliniat temeinicia soluției primei instanțe de

încetare a procesul penal în privința inculpaților, intentat în baza art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere

penală, făcând trimitere la prevederile art. 16, 53, 60 Cod penal, art. 332, 350 Cod

de procedură penală.

recursuri ordinare de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari

Paul – Cristian și de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Luchiță

Alexandru.

4.1. În recursul ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele

inculpatului Caldarari Paul-Cristian, invocându-se temeiurile de recurs prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, se solicită casarea acestora, cu

pronunțarea unei decizii de achitare, pe motiv că inculpatul nu a comis infracțiunea

incriminată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă motive similare celor expuse în

cererea de apel, menționate la pct. 2 al prezentei decizii.

Suplimentar, indică că prin adoptarea hotărârilor judecătorești, i-a fost încălcat

inculpatului Caldarari Paul-Cristian dreptul la un proces echitabil.

4.2. În recursul ordinar declarat de către avocatul Bogatu Dragoș în numele

inculpatului Luchiță Alexandru, invocându-se temeiurile de recurs prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, se solicită casarea acestora, cu

pronunțarea unei decizii de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

În motivarea recursului, apărarea indică că:

- în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal;

- partea acuzării nu a prezentat probe ce ar infirma poziția inculpatului de

nevinovăție de comitere a infracțiunii incriminate;

- inculpatul a acționat în stare de legitimă apărare, respingând un atac direct și

iminent din partea părții vătămate Plămădeală Alexandru, care avea un

comportament agresiv și a fost inițiatorul conflictului;

- între declarațiile martorilor acuzării și a părții vătămate sunt divergențe;

- nu este demonstrată lipsa de respect față de societate și normele etice generale

acceptate din partea inculpatului;

- asupra inculpatului Luchiță a fost aplicată forța fizică manifestată prin

4

aplicarea loviturilor în față de către partea vătămată;

(1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor ca

inadmisibile fiind vădit neîntemeiate cu menținerea deciziei instanței de apel

motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția.

Din conținutul recursurilor, se evidențiază că recurenții î-și motivează

contestațiile prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor însă, motivele

de reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit recursurilor, recurentul avocatul Druță Boris în

numele inculpatului Caldarari Paul – Cristian invocă temeiurile de recurs prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, iar avocatul Bogatu Dragoș

în numele inculpatului Luchiță Alexandru invocă temeiurile de recurs prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurenți, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acest temei nu

este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și

apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

descrise și analizate în decizie(v. III, f.d. 170 – 188), decizia instanței de apel

5

cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței,

motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei, care este expusă clar, or, în

speță instanța de apel corect a constatat că au fost administrate suficiente probe care

confirmă prezența elementelor infracțiunii incriminate în acțiunile inculpaților, fără

ca instanța de apel să admită omisiuni sau erori de drept sau de fapt ce ar afecta

legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, din care considerente instanța de

recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată.

Cât ține de argumentele în susținerea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, indicate de către avocatul Bogatu Dragoș în numele

inculpatului Luchiță Alexandru, Colegiul penal indică că sunt declarative, ce nu pot

fi acceptate, or, aceste argumente au fost obiect de dispută atât în cadrul primei

instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra căruia s-au formulat și s-au punctat

minuțios și veridic răspunsuri asupra lor în sentința adoptată (v III, f.d.101 – 105)

cât și în decizia instanței de apel (v.III, f.d. 170 – 188), pe care Colegiul penal le

însușește, ce este conform practicii CtEDO cauza Albert vs. România din

16.02.2010.

De asemenea, ce ține de argumentele recurenților referitor la nevinovăția

inculpaților, Colegiul penal atestă că aceștia primordial își manifestă dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanța de apel și prima instanță, care în opinia lor nu

confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal

reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste probe au fost apreciate de

către prima instanță și instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind

demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților, iar obiecțiile recurenților reprezintă

doar opinia subiectivă greșită a acestora, or, Colegiul penal nu identifică vreun temei

de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurenți în decizia instanței de

apel, care este legală și întemeiată.

Mai mult, se conchide că atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat

probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală,

expunându-se în decizie și în sentință cu privire la motivele respingerii argumentelor

părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile

dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

La fel, din conținutul recursurilor ordinare declarate, reiese că recurenții fac o

proprie apreciere a probelor în temeiul cărora atât prima instanță cât și instanța de

apel și-a întemeiat soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind

circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, iar Colegiul penal la acest capitol

invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or contravin constatărilor corecte a

primei instanțe și a instanței de apel în prezenta speță, prin care au fost respinse

argumentele apelanților, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe

examinat, verificat, descris și apreciat corect de prima instanță în sentință și de

instanța de apel în decizia sa.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

6

penală, invocat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Caldarari

Paul – Cristian, Colegiul penal nu se va expune, deoarece avocatul doar a indicat în

recurs temeiul fără a aduce careva argumente în susținerea lui, astfel, se respinge ca

declarativ și neîntemeiat.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Druță Boris

în numele inculpatului Caldarari Paul-Cristian și de către avocatul Bogatu Dragoș

în numele inculpatului Luchiță Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021, în cauza penală privindu-i pe Luchiță

Alexandru XXXXX și Caldarari Paul-Cristian XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

7