1ra-1345/2021 — art.27, 187 alin.3 lit. a CP

1ra-1345/2021 — art.27, 187 alin.3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1345/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului

Pavlov Serghei și avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Papanaga

Edgar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18

septembrie 2020 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 10

februarie 2021, în cauza penală în privința lui

Papanaga Edgar, xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Pavlov Serghei xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 14.05.2020 – 18.09.2020;

Instanța de apel: 21.12.2020 – 10.02.2021;

Instanța de recurs: 28.04.2021 – 15.11.2021.

A C O N S T A T A T :

2020, Papanaga Edgar a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal, prin aplicarea dispozițiilor

art. 70 alin. (31), art. 81 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare

pe un termen de 5 ani în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin.(1) Cod penal, lui Papanaga Edgar, la pedeapsa

stabilită prin prezenta sentință, a fost adăugată parțial partea neexecutată a

pedepsei, stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20

martie 2019, prin care a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal la 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a

executării acesteia pe un termen de 1 an și privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții și de a exercita o anumită activitate legată de circulația legală a

drogurilor pe un termen de 2 ani, stabilindu-i lui Papanaga Edgar, pedeapsa

definitivă – 5 ani 6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate legată

de circulația legală a drogurilor pe un termen de 2 ani.

Pavlov Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

1

prevăzute de art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal, prin aplicarea dispozițiilor

art. 81 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe un termen de

7 ani în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă a lui Sultanov Alexandr către

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, fiind dispusă încasarea în mod solidar din

contul lui Papanaga Edgar și Pavlov Serghei în beneficiul lui Sultanov Alexandr

prejudiciul material în sumă de 1750 lei și prejudiciul moral în sumă de 10 000

lei, în rest pretențiile au fost respinse.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Papanaga Edgar și

Pavlov Serghei, în bugetul de stat cheltuielile judiciare în sumă de 448 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Pavlov Serghei, în bugetul de stat

cheltuielile judiciare pentru expertiza psihiatrică numită, în sumă de 1078 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

că la data de 31 martie 2020, ora 04:20, Papanaga Edgar și Pavlov Serghei,

împreună și prin înțelegere prealabilă, cunoscând cu certitudine despre

instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul al Republicii Moldova, pe

perioada 17 martie 2020-15 mai 2020, prin Hotărârea nr. 55 emisă la 17 martie

2020 de către Parlamentul Republicii Moldova, urmărind scopul sustragerii în

mod deschis a bunurilor altei persoane, în timp ce Sultanov Alexandr, se afla la

situația auto pe bd. Dacia, 21, mun. Chișinău, aplicând violența nepericuloasă

pentru viața și sănătatea persoanei, manifestată prin lovituri în regiunea capului

cu pumnii și picioarele peste tot corpul, l-au îmbrâncit, ulterior în mod deschis,

au sustras o geantă confecționată din material de culoare albastră în valoare de

300 lei, în care se aflau acte de identitate pe numele acestuia, având în buzunar

un telefon mobil de model ”Huawei” la prețul de 5000 lei și mijloace bănești în

sumă de 30 lei, prin ce au cauzat părții vătămate Sultanov Alexandr, o daună

materială considerabilă în sumă de 5330 lei, care din motive independente de

voința făptuitorilor nu și-a produs efectul, fiind reținuți în flagrant delict de

către martorii oculari.

Astfel, instanța de judecată a stabilit că prin acțiunile sale intenționate,

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei au comis infracțiunea prevăzută de art. 27,

187 alin. (3), lit. a) Cod penal, individualizată prin „tentativă de jaf , adică de

sustragere a bunurilor altei persoane în mod deschis, săvârșită de două

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei, cu cauzare de daune considerabile, săvârșită în timpul unei

calamități, care din cauze independente pentru voința făptuitorului, nu și-a

produs efectul”.

interesele inculpatului Papanaga Edgar și avocatul Asandei Dorin în interesele

inculpatului Pavlov Serghei.

3.1 Potrivit apelului declarat de avocatul Conoval Igor în numele

inculpatului, s-a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

2

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care Papanaga Edgar să fie

achitat.

În motivarea apelului declarat avocatul a invocat următoarele argumente:

- după finalizarea cercetării judecătorești din lista probelor prezentate de

acuzare, nici o probă nu confirmă cu certitudine săvârșirea de Papanaga Edgar

a tentativei de jaf;

- instanța de judecată urma a aprecia critic declarațiile părții vătămate

Sultanov Alexandr care a declarat că Pavlov Serghei împreună cu Papanaga l-

au îmbrâncit și i-au sustras geanta cu acte și bani și deteriorat telefonul mobil

de model „Huawei”, or aceste declarații nu sunt susținute prin coroborare cu

alte probe;

- declarațiile părții vătămate sunt combătute prin declarațiile inculpatului

Papanaga Edgar;

- acțiunea incriminată inculpatului Papanaga Edgar - sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane - la examinarea cauzei în fond, nu a fost

demonstrată, în acțiunile acestuia lipsind atât latura obiectivă cât și subiectivă a

infracțiunii incriminate;

- acuzatorul de stat nu a probat întrunirea elementelor infracțiunii

imputate inculpatului, care se caracterizează prin intenție directă la sustragerea

deschisă a bunurilor persoane, având scop de cupiditate;

- Papanaga Edgar nu a avut intenția directă și nici scopul sustragerii

deschise a bunurilor părții vătămate pentru a beneficia de ele și de a obține un

profit, fapt ce se confirmă prin declarațiile inculpatului;

- conform învinuirii înaintate lui Papanaga Edgar îi este incriminată

infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal, adică tentativa

de jaf săvârșită în timpul calamități - instituită prin Hotărârea Parlamentului nr.

55 din 17.03.2020 cu privire declararea stării de urgență, or, susține apărătorul

că prin Hotărârea organului legislativ, s-a instituit doar starea de urgență pe

întreg teritoriul țării, (nicidecum declararea a pandemiei de Covid-19 echivalent

a unei calamități) și în acest sens, consideră că acțiunile inculpatului fiind

incorect încadrate, deoarece lipsește suportul juridic pentru a fi condamnat în

baza art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal.

3.2 Potrivit apelului declarat de avocatul Asandei Dorin în numele

inculpatului, s-a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Pavlov Serghei să fie

achitat, deoarece în acțiunile lui nu întrunesc elementele componenței de

infracțiune incriminate.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că, instanța de fond n-a apreciat

probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și, în

așa mod, a ajuns la concluzia greșită că Pavlov Serghei a comis infracțiunea

prevăzută de art. 27, 187 al. (3) lit. a) Cod penal.

3

februarie 2021 au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Conoval Igor

în interesele inculpatului Papanaga Edgar și avocatului Asandei Dorin în

interesele inculpatului Pavlov Serghei, declarate împotriva sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18.09.2020, cu menținerea fără

modificări a sentinței contestate.

4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a statuat ca fiind dovedită în afara

dubiilor rezonabile vina inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămare Sultanov

Alexandru; declarațiile martorului Florea Vitalie; declarațiile martorului

Sultanov Elena; declarațiile martorului Bugor Igor; denunțul lui Sultanova

Elena din 31 martie 2020, potrivit căreia roagă organele de poliție să atragă la

răspundere conform legislației în vigoare persoane neidentificate care la data

de 31 martie 2020, aproximativ la ora 04:20, aflându-se pe bd. Dacia, mun.

Chișinău, i-au aplicat multiple lovituri în regiunea capului, după care i-au

sustras geanta în care se aflau documente în valoare 300 lei, cauzându-i un

prejudiciu material considerabil (f.d.6, V-I); proces-verbal de cercetare la fața

locului din 31 martie 2020, potrivit căruia investigația s-a realizat pe timp de

noapte, cercetării fiind supusă porțiunea de trotuar amplasată pe bd. Dacia, 21,

mun. Chișinău, care are o mărime de aproximativ 3m2, de la banca de pe alee

aproximativ la 10 metri distanță lângă blocul de locuit a fost găsită o geantă de

culoare albastră cu buzunarul din față deschis. De la fața locului au fost ridicate:

un obiect de culoare sură cu lungimea de aproximativ 14 cm, o geantă de culoare

albastră, un portmoneu de culoare negru cu acte de identitate (f.d.10-18, V-I);

proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 31 martie 2020,

potrivit căruia partea vătămată Sultanov Alexandr, l-a recunoscut în imaginea

nr.4 pe Papanaga Edgar, drept una din persoane care l-a agresat la data de 31

martie 2020, ora 04:00, pe bd. Dacia, mun. Chișinău (f.d.28-29, V-I); proces-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 31 martie 2020, potrivit

căruia partea vătămată Sultanov Alexandr, l-a recunoscut în imaginea nr.3 pe

Pavlov Serghei, drept una din persoane care l-a agresat la data de 31 martie

2020, ora 04:00, pe bd. Dacia, mun. Chișinău (f.d.30-31, V-I); proces-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 31 martie 2020, potrivit căruia

martorul Florea Vitalie, l-a recunoscut în imaginea nr.6 pe Papanaga Edgar,

drept una din persoane care a agresat o persoană la data de 31 martie 2020, ora

04:00, pe bd. Dacia, mun. Chișinău (f.d.34-35, V-I); proces-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 31 martie 2020, potrivit căruia

martorul Florea Vitalie, l-a recunoscut în imaginea nr.5 pe Pavlov Serghei, drept

una din persoane care a agresat o persoană la data de 31 martie 2020, ora 04:00,

pe bd. Dacia, mun. Chișinău (f.d.36-37, V-I); raport de expertiză judiciară nr.

202002P0894 din 31 martie 2020, în concluziile căruia se indică că la examinarea

medico-legală a lui Sultanov Alexandr s-a constatat: echimoză și excoriație la

nivelul feței, excoriație la nivelul cotului stâng, care au putut fi cauzate în

4

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. În

momentul cauzării leziunilor corporale constatate s-a acționat cu o putere

suficientă pentru învingerea rezistenței anatomice a țesuturilor moi implicate.

De stabilit cu certitudine câte lovituri au fost aplicate persoanei examinate

medico-legal, la fel consecutivitatea loviturilor nu este posibil. Ținând cont de

localizarea anatomică și aspectul morfologic al leziunilor corporale depistate,

producerea acestora în ansamblul, în rezultatul căderii unice a corpului din

poziție verticală se exclud. Regiunile anatomice unde sunt localizate leziunile

corporale constatate sunt accesibile pentru mâna proprie, însă nu sunt

caracteristice pentru autoprovocare (f.d.42-43, V-I); raport de expertiză judiciară

nr. 202035A327 din 16 iulie 2020, în concluziile căruia se indică că inculpatul

Pavlov Serghei nu suferă de careva maladie psihică cronică, prezintă:

”Tulburare de personalitate emoțional-instabilă, asociată cu Tulburări mentale

și comportamentale datorate utilizării mai multor droguri sau altor substanțe

psihoactive”. La data comiterii infracțiunii imputate, inculpatul Pavlov Serghei

nu suferea de careva maladie psihică cronică, prezenta: ” Tulburare de

personalitate emoțional-instabilă, asociată cu Tulburări mentale și

comportamentale datorate utilizării mai multor droguri sau altor substanțe

psihoactive”. Conform stării psihice inculpatul Pavlov Serghei avea capacitatea

de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu

discernământ. În caz dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția

inculpatului, comisia de experți pledează ca Pavlov Serghei să fie recunoscut

Responsabil de fapta ce i se incriminează. În caz de detenție i se recomandă

aplicarea art. 103 Cod Penal – Tratament forțat contra alcoolismului și

narcomaniei (f.d.41-47, V-II); corpul delict: o geantă confecționată din materie

de culoare albastră, în interiorul căreia se află o cheie metalică, un inel metalic

pe care se află agățate două chei metalice și un cip electronic de culoare galben,

un inhalator, un portmoneu confecționat din piele cu uzură de culoare neagră,

care nu a fost cercetat potrivit opiniei participanților la proces.

Instanța de apel a considerat dovedită vina inculpaților Papanaga Edgar

și Pavlov Serghei în comiterea tentativei de jaf, adică de sustragere a bunurilor

altei persoane în mod deschis, săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzare de daune

considerabile, săvârșită în timpul unei calamități, care din cauze independente

pentru voința făptuitorului, nu și-a produs efectul, acțiunile lor au fost calificate

corect în temeiul art. 27, 187 alin.(3), lit. a) Cod Penal, iar personalitatea acestora

susceptibilă supusă răspunderii penale.

Vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate s-a considerat

confirmată prin cumulul de probe cercetate, ce coroborează între ele și careva

divergențe între declarațiile părții vătămate, martorilor și probele scrise care ar

trezi dubii, nu au fost reținute.

5

Nerecunoașterea vinei de către inculpați, instanța de apel a apreciat-o ca

o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66

Cod de procedură penală și art. 6 CEDO.

Instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpaților Papanaga Edgar și

Pavlov Serghei, este prezentă latura obiectivă a infracțiunii de tentativa de jaf.

Astfel, în urma acțiunilor inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov Serghei a avut

loc o fapta prejudiciabilă, manifestată prin acțiunea tentativa de luare ilegală și

gratuită a bunurilor ce aparține părții vătămate Sultanov Alexandr, cu aplicarea

violenței, iar în urma acestei acțiuni, partea vătămată a suportat un prejudiciu

patrimonial, prin urmare există o legătura de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Totodată, instanța de apel a menționat că fapta a avut loc în mod deschis,

bunurile sustrase a avut loc în prezența părții vătămate Sultanov Alexandr și a

martorului ocular Florea Vitalie, fapt confirmat de ambii în momentul audierii

acestora.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a dat o apreciere obiectivă

ansamblului de probe prezentate de acuzatorul de stat și a constatat în mod

întemeiat că a fost dovedită indubitabil comiterea infracțiunii de jaf de către

Papanaga Edgar și Pavlov Serghei.

Cu referire la afirmația avocatului precum că, prin Hotărârea

Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020, s-a instituit doar starea de urgență pe întreg

teritoriul țării, aceasta nefiind o calamitate, prin urmare, considerând că

acțiunile inculpaților nu urma a fi încadrate în baza art. 27, 187 alin. (3), lit. a)

Cod penal, instanța de apel a notat că, declararea oficială a stării de urgență este

condiția de drept a existenței timpului de calamitate.

Referitor la stabilirea pedepsei penale, instanța a reținut că sancțiunea

art.187 alin. (3) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 10 la

12 ani. Conform art. 81 alin. (3) Cod penal, „Mărimea pedepsei pentru tentativă

de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din

maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din

Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată”.

În contextul art. 76 Cod Penal, în calitate de circumstanță atenuantă, în

privința inculpatului Papanaga Edgar, instanța de fond a identificat – săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta

de 21 ani, iar în privința inculpatului Pavlov Serghei, nu s-au identificat.

În contextul art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanță agravantă, în

privința inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov Serghei, instanța de fond a

stabilit – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță

pentru cauză.

Instanța de apel a conchis că instanța de judecată la individualizarea,

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Papanaga Edgar și

Pavlov Serghei, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, Cod penal,

6

de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor

grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost

săvârșită din intenție, de personalitatea inculpaților care nu au recunoscut

vinovăția și anterior au fost condamnați, nu sunt încadrați în câmpul muncii,

iar inculpatul Pavlov Serghei se află la evidența medicului narcolog.

Instanța de apel, în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale

faptelor și personalitatea inculpaților, a constatat că corijarea și reeducarea

inculpaților este posibilă doar cu menținerea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 7 ani în privința lui Pavlov Serghei și pe un termen de 5 ani în

privința lui Papanaga Edgar, or, în privința ultimului, instanța de fond a aplicat

prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal.

S-a reținut că inculpatul Papanaga Edgar, anterior a fost condamnat, prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20.03.2019, în baza art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal, la 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a

executării acesteia pe un termen de 1 an și privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții și de a exercita o anumită activitate legată de circulația legală a

drogurilor pe un termen de 2 ani – astfel fiind fondată soluția primei instanțe,

care a stabilit o pedeapsa definitivă prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

spre executare lui Papanaga Edgar – de 5 ani 6 luni închisoare în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita

o anumită activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 2

ani.

Asandei Dorin în numele inculpatului Pavlov Serghei și avocatul Conoval Igor

în numele inculpatului Papanaga Edgar.

5.1 Potrivit recursului ordinar declarat de avocatul Asandei Dorin în

numele inculpatului Pavlov Serghei, invocând incidența pct. 6, 8 a dispozițiilor

art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței instanței de fond și

deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatul Pavlov Serghei să fie achitat, iar acțiunea civilă să fie

respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului ordinar declarat a invocat următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și este expusă neclar,

instanța de judecată a admis erori grave de fapt, care a afectat soluția instanței;

- atât instanța de fond cât și instanța de apel n-au apreciat probele din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor

ajungând la concluzii greșite referitor la vinovăția inculpatului;

- la examinarea cauzei penale inculpatului Pavlov Serghei i-a fost încălcat

dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil de către instanța de judecată

națională;

- autoritățile au investigat cazul superficial;

7

- instanțele de judecată nu au examinat argumentele apărării;

- procedurile care au avut ca rezultat condamnarea inculpatului au fost

inechitabile și arbitrare;

- inculpatul Pavlov Serghei vina în comiterea infracțiunii încriminate nu

a recunoscut, astfel că în acțiunile inculpatului Pavlov Serghei, nu sunt prezente

elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 27, 187 al. (3) lit. a) Cod

penal.

5.2 Potrivit recursului ordinar declarat de avocatul Conoval Igor în

numele inculpatului Papanaga Edgar, invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor

art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu

dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel într-un alt

complet de judecată.

Avocatul recurent în motivarea recursului ordinar declarat a invocat

următoarele argumente:

- consideră că instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile părții

vătămate Sultanov Alexandr care a comunicat că Pavlov Serghei împreună cu

Papanaga Edgar l-au îmbrâncit și i-au sustras geanta cu acte și bani și deteriorat

telefonul mobil de model ”Huawei”, or aceste declarații nu sunt susținute prin

coroborare cu alte probe cercetate în primă instanță;

- menționează că declarațiile părții vătămate sunt combătute cu

declarațiile lui Papanaga Edgar;

- consideră că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. a) Cod penal;

- menționează că conform învinuirii înaintate lui Papanaga Edgar îi este

incriminată infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal, adică

tentativa de jaf săvârșită în timpul unei calamități - instituită prin Hotărârea

Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020 cu privire la declararea stării de urgență, or

prin Hotărârea forului legislativ s-a instituit doar starea de urgență pe întreg

teritoriul țării, nicidecum declararea a pandemiei de Covid-19 (echivalent a unei

calamități) și în acest sens acțiunile inculpatului fiind incorect calificate.

motivele invocate, Colegiul Penal lărgit consideră că recursurile urmează a fi

admise, cu dispunerea rejudecării cauzei din următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs este în drept să admită recursul declarat, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs. Instanța de recurs poate să intervină în

soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată

comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri

neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material. Apelul este o cale de atac sub aspect de

fapt și de drept, întrucât odată exercitat produce un efect devolutiv complet în

8

sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept în privința

persoanelor care l-au declarat.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel

și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora

s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată

a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de

apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a

fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanță de recurs.

Studiind criticile aduse de recurenți în raport cu decizia instanței de apel,

Colegiul Penal lărgit constată următoarele: avocații invocă în recursurile

declarate temeiurile prevăzute de pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, potrivit cărora: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre

de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blânde.

Analizând decizia atacată și materialele cauzei, Colegiul lărgit constată

că, contrar prevederilor indicate mai sus, instanța de apel a menținut hotărârea

primei instanțe privind vinovăția inculpaților Pavlov Serghei și Papanaga

Edgar de săvârșirea infracțiunii imputate, examinând superficial cauza,

deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate de avocații Conoval Igor și Asandei Dorin în numele inculpaților

referitor la dezacordul acestora cu aprecierea instanței ce ține de componența de

infracțiune imputată inculpaților, în special în partea agravantei specifice prevăzute la

alin. (3) al art. 187 Cod penal și dacă în general au fost întrunite elementele infracțiunii.

Potrivit art. 101 alin. (1), 325 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1) pct. 1) - 4)

Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează

numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La adoptarea sentinței,

instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea

căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat,

9

dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este

prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor.

Aceste prevederi legale au fost totalmente încălcate de către instanța de

fond.

Astfel, potrivit rechizitoriului, inculpații Papanaga Edgar și Pavlov

Serghei sunt învinuiți precum că la data de 31 martie 2020, ora 04:20, împreună și

prin înțelegere prealabilă, cunoscând cu certitudine despre instituirea stării de urgență

pe întreg teritoriul al Republicii Moldova, pe perioada 17 martie 2020-15 mai 2020, prin

Hotărârea nr. 55 emisă la 17 martie 2020 de către Parlamentul Republicii Moldova,

urmărind scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, în timp ce

Sultanov Alexandr, se afla la situația auto pe bd. Dacia, 21, mun. Chișinău, aplicând

violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, manifestată prin lovituri în

regiunea capului cu pumnii și picioarele peste tot corpul, l-au îmbrâncit, ulterior în mod

deschis, au sustras o geantă confecționată din material de culoare albastră în valoare de

300 lei, în care se aflau acte de identitate pe numele acestuia, având în buzunar un

telefon mobil de model ”Huawei” la prețul de 5000 lei și mijloace bănești în sumă de 30

lei, prin ce au cauzat părții vătămate Sultanov Alexandr, o daună materială

considerabilă în sumă de 5330 lei, care din motive independente de voința făptuitorilor

nu și-a produs efectul, fiind reținuți în flagrant delict de către martorii oculari.

Acțiunile imputate au fost calificate potrivit art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal,

individualizată prin tentativă de jaf, adică de sustragere a bunurilor altei persoane în

mod deschis, săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața și sănătatea persoanei, cu cauzare de daune considerabile, săvârșită în timpul unei

calamități, care din cauze independente pentru voința făptuitorului, nu și-a produs

efectul. (f.d. 168-176)

La caz se atestă că împrejurările în care fapta a fost comisă sunt relevante

pentru cunoașterea pericolului social al acesteia și al periculozității făptuitorilor,

mai mult acestea reprezentând o agravantă care nemijlocit influențează

calificarea faptei infracționale, mărind în sensul agravării limitele de pedeapsă

aplicate inculpaților.

Colegiul Penal lărgit, din conținutul părții descriptive a sentinței și

respectiv decizie, atestă că instanțele inferioare au constatat și respectiv au

reținut fapta imputată inculpaților prin rechizitoriu.

Nu există nici un echivoc că instanța de fond nu a înlăturat dubiile

referitoare la vinovăție create prin lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii

imputate și anume lipsa laturii obiective, care au fost semnalate de avocații

inculpaților, însă desconsiderate inclusiv și de către instanța de apel prin

expunerea că, ”…declararea oficială a stării de urgență este condiția de drept a

existenței timpului de calamitate.”

10

Prin calamitate se înțelege situația de fapt determinată de un eveniment

neașteptat care provoca urmări grave pentru o anumită colectivitate sau pentru

un anumit grup relativ numeros de persoane. Noțiunea de ”calamitate ” nu se

restrânge la înțelesul de calamitate naturală, acesta poate fi și de natură

tehnogenă sau socială.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020 a fost declarată stare

de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie -15

mai 2020, perioadă în care Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova emite dispoziții în vederea punerii în executare a unor măsuri sau

acțiuni în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor pandemiei de

coronavirus (COVID-19).

Incident este că atât organul de urmărire penală cât și instanțele inferioare

nu au făcut o delimitare între starea excepțională și calamitate.

În mod evident potrivit doctrinei prin stare excepțională se înțelege o

stare specifică, deosebită în țară, în regiune, stabilită pe un interval de timp

determinat în virtutea unor împrejurări excepționale, care permite aplicarea

unor măsuri specifice pentru menținerea ordinii.

Însăși legiuitorul face delimitarea dată în cadrul enumerării exhaustive a

circumstanțelor agravante prevăzute la art. 77 Cod penal și implicit la litera m)

potrivit căreia reprezintă circumstanță agravantă situația în care a fost săvârșită

infracțiunea profitând de starea excepțională, de calamitate naturală precum și de

dezordini în masă.

Colegiul Penal statuează că pentru a califica fapta conform lit. a) alin. (3)

art. 187 Cod penal, este necesar ca sustragerea să fie săvârșită în timpul unei

calamități, adică infracțiunea să fie comisă în perioada de timp cuprinsă între

momentul când se produce evenimentul ce dă naștere stării de calamitate și

momentul când această stare încetează. Iar circumstanța agravantă ”în timpul

unei calamități” poate fi reținută numai în raport cu faptele săvârșite în zona

calamitată, adică în raza de acțiune a afectelor calamității.

Potrivit învinuirii prin fapta imputată inculpaților și reținută de instanțele

de judecată nu a fost constată comiterea tentativei de jaf nemijlocit în timpul unei

calamități deși în concluzie organul de urmărire penală califică acțiunile

inculpaților potrivit lit. a) alin. (3) art. 187 Cod penal.

De asemenea, după cum rezultă din sensul legii, este obligatoriu ca

făptuitorul să profite de starea de calamitate, ceea ce înseamnă că acesta își dă

seama că eforturile autorităților și ale populației sunt îndreptate cu precădere

spre salvarea de vieți omenești și că măsurile de pază a bunurilor lipsesc ori

sunt reduse, iar făptuitorul se folosește de prilejul dat pentru a săvârși jaful.

În speță nu se atestă că inculpații Papanaga Edgar și Pavlov Serghei ar fi

profitat de starea de calamitate și ar fi folosit prilejul dat pentru a săvârși jaful,

or analizând învinuirile aduse de organul de urmărire penală se constată că

susținerea apărării privind contradicția dintre mențiunile învinuirii și

încadrarea juridică a faptelor propriu-zise, sunt juste și relevante în analiza

11

propriu-zisă a elementelor constitutive ale infracțiunii – tentativă de jaf în

timpul unei calamități.

Conform art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

cât și a jurisprudenței naționale, instanța de apel este obligată să examineze

aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă motivele adoptării soluției date. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sânt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate

soluționa instanța de apel, acestea sânt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii; dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În

cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei.

Aceste prevederi nu au fost întocmai respectate de către instanța de apel.

Or, potrivit părții descriptive a deciziei contestate, instanța de apel nu a

reacționat în nici un fel asupra erorilor de drept comise de instanța de fond și,

reținând fapta constatată de prima instanță potrivit indicelor infracțiunii

prevăzută la art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal a repetat întocmai erorile

conținute în partea descriptivă a sentinței. Acestea, fiind valabile și pentru

instanța de apel, au generat pronunțarea de către această instanță a unei decizii

lipsite de o motivare, nefiind soluționat fondul apelurilor apărării conform

stipulărilor de drept nominalizate (pct. 4, 4.1 din prezenta decizie).

Analizând decizia atacată Colegiul Penal constată ca fiind întemeiate

argumentele aduse în recurs cu referire la faptul, că instanța de apel a trecut

superficial peste argumentele apelurilor apărării și nu a sesizat că hotărârea

primei instanțe cu privire la vinovăția inculpaților Papanaga Edgar și Pavlov

Serghei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (3) lit. a) Cod penal,

nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția, limitându-se doar la

formulări de ordin general cu referire la faptul că probatoriul administrat

dovedește pe deplin vinovăția inculpaților și că fapta imputată întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii date.

Pe această linie de considerente instanța de recurs notează, că în

conformitate cu prevederile art. 113 Cod penal, (1) Se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală. (2) Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la

toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea

penală și de către judecători.

În sensul dat, Colegiul Penal ține să menționeze că hotărârea trebuie, în

principiu, să fie motivată. Calitatea hotărârii depinde în principal de calitatea

motivării. O motivare bună este o necesitate imperioasă care nu poate fi

12

neglijată în favoarea celerității. Motivarea permite nu numai o mai bună

înțelegere și acceptare a hotărârii de către justițiabil ci este mai ales o garanție

împotriva arbitrarului. Motivarea trebuie să fie coerentă, clară și lipsită de

ambiguități și de contradicții. Ea trebuie să permită urmărirea unui raționament

care a condus judecătorul la aceasta.

Motivarea trebuie să exprime respectarea de către judecător a principiilor

enunțate de CEDO în special respectarea drepturilor la apărare și dreptul la un

proces echitabil. Motivarea trebuie să răspundă pretențiilor părților, adică

diferitelor capete de acuzare și mijloacelor de apărare.

Obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile nu trebuie înțeleasă ca

necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de

apărare ridicat, întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura

hotărârii. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte

le poate ridica în instanța, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de

principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea

sentințelor și hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea ar trebui sa evidențieze că judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate. La

examinarea chestiunilor în fapt judecătorul va întâlni contestații referitoare la

probatoriu, mai exact asupra legalității acestuia și trebuie să examineze de

asemenea valoarea probanta a elementelor ce ar putea avea utilitate pentru

soluționarea litigiului.

Astfel, decizia instanței de apel prezintă deficiențe la capitolul întemeierii

și motivării soluțiilor adoptate, obligație ce rezultă din prevederile art.6 § 1 din

Convenția Europeană. Instanță de apel urma în mod precis și explicit, prin

argumente relevante și suficiente, să dea un răspuns detaliat la fiecare motiv

invocat de către apelanți, să rezolve problemele de fapt și de drept apărute la

judecarea apelurilor, prin întocmirea corectă a hotărârii adoptate, care trebuie

să cuprindă analiza probelor pe care instanță si-a bazat concluziile.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță, se confirmă

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția. Întrucât erorile depistate sunt susceptibile de a fi corectate

doar de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit conchide asupra necesității

admiterii recursurilor declarate, casării totale a hotărârii atacate și dispunerii

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere

13

cuvenită fiecărei probe examinate și a tuturor în ansamblu, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului și să argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417

Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Asandei Dorin

în numele inculpatului Pavlov Serghei și avocatul Conoval Igor în numele

inculpatului Papanaga Edgar, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 februarie 2021, în cauza penală în privința lui Papanaga

Edgar și Pavlov Serghei xxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 17 decembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

14