1ra-1654/2022 — Art. 362-1 al. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 decembrie 2021, Roșcovan Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de - 1000 (una mie) unități convenționale, ceea ce constituie - 20 000 (douăzeci mii) lei, cu aplicarea art. 65 alin. (3) Cod penal - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activitate legată de migrație pe un termen de – 5 (cinci) ani.

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, instanța de fond a constatat că, în perioada de timp a lunilor noiembrie 2013 până la 20 ianuarie 2014, persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii direct a unui folos financiar din organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul altor state a cetățenilor Republicii Moldova, au creat în prealabil, pentru comiterea infracțiunii menționate, o reuniune stabilă de persoane în componența lui Pavalachi Marcel, Roșcovan Andrei și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, repartizând rolurile între membrii acestei reuniuni. În aceiași perioadă de timp, persoana nestabilită de către organul de urmărire penală, dirijând activitatea grupului criminal organizat de el, a împărțit și coordonat rolurile infracționale între membrii acestuia, urmărind scopul organizării intrării și șederii ilegale pe teritoriul Italiei și altor state membre ale 1 Uniunii Europene, prin perfectarea și respectiv cu folosirea documentelor oficiale false. Pavalachi Marcel și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală din cadrul grupului criminal organizat, exercitau rolul de intermediari între potențialii migranți ilegali și conducătorul grupului criminal organizat. În perioada de timp noiembrie 2013-ianuarie 2014, Pavalachi Marcel, și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală din cadrul grupului criminal organizat, fiind conduse și organizate de către conducătorul grupului criminal organizat, au găsit potențialii migranți, au acumulat de la ei setul de acte primare necesare pentru confecționarea documentelor false, în temeiul cărora ulterior urmau să fie solicitate vize de intrare și ședere pe teritoriul Italiei, de asemenea au cerut bani în sumă de 2000 euro. Pentru a reda un caracter legal solicitărilor de vize de intrare și ședere pe teritoriul Italiei, persoane necunoscute, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Roșcovan Andrei și Pavalachi Marcel, folosind actele primare obținute de la potențialii migranți de către membrii grupului criminal organizat, inclusiv și de către Roșcovan Andrei, confecționau în circumstanțe nestabilite documente oficiale false cum ar fi pașapoarte a cetățenilor României, a certificatelor de căsătorie a României, a certificatelor de reședință pe teritoriul Italiei și a buletinelor de identitate a Italiei. După confecționarea documentelor oficiale false, persoanele din prima verigă, din care făcea parte și Roșcovan Andrei, transmiteau setul de acte necesar pentru solicitarea vizelor potențialilor migranți pentru a fi depuse la Ambasada Italiei în Chișinău, instructându-l totodată referitor la posibilele întrebări în cadrul convorbirii cu reprezentanții ambasadei. Ulterior, un oficial al Ambasadei Italiei în Chișinău nestabilit de către organul de urmărire penală, care făcea parte din cadrul grupului criminal organizat, avea rolul de a facilita verificarea actelor depuse și eliberarea vizelor solicitate. Astfel, Pavalachi Marcel, aflându-se în mun. Chișinău, aproximativ la începutul lunii noiembrie 2013, acționând în cadrul grupului criminal organizat în prealabil și condus de către o persoană nestabilită de către organul de urmărire penală, întru realizarea intențiilor infracționale de organizare a intrării și șederii ilegale a lui Nasalciuc Vadim pe teritoriul Italiei și urmărind scopul obținerii unui folos financiar în sumă de 2000 euro, conform unui plan dinainte elaborat și rolului care i-a fost atribuit, s-a întâlnit cu Nasalciuc Vadim pe str. Bănulescu Bodoni, mun. Chișinău, în apropierea pieței de flori. În cadrul întâlnirii menționate, Pavalachi Marcel, acționând în vederea realizării intențiilor infracționale ale grupului criminal organizat și conform rolului ce i-a fost repartizat a solicitat și a primit de la Nasalciuc Vadim copiile actelor de identitate a acestuia și anume copiile certificatului de naștere, 2 certificatului de căsătorie, a buletinului de identitate și în original pașaportul de uz extern. După aceasta, întru atingerea scopului infracțional, persoane nestabilite de către organul de urmărire penală care acționau în cadrul grupului criminal organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Roșcovan Andrei, în circumstanțe nestabilite au confecționat un set de acte false pe numele lui Nasalciuc Lilia (soția lui Nasalciuc Vadim) și anume: pașaport românesc cu nr.xxxxxxxxxxx, certificatul de căsătorie românesc seria CG nr.xxxxxxxx, un formular de tip B cu seria XXXXXXXX, certificatul de reședință italian eliberat pe numele lui Nasalciuc Lilia, precum și buletin de identitate italian pe numele acesteia, la care a fost anexată copia pașaportului de uz extern a cetățeanului Republicii Moldova, perfectat pe numele lui Nasalciuc Vadim, a.n. 19xx. În continuare, Roșcovan Andrei prin participație cu Pavalachi Marcel, acționând în scopul realizării planului infracțional al grupului criminal și anume de organizare a intrării și șederii ilegale pe teritoriul Italiei a lui Nasalciuc Vadim, i-a transmis acestuia setul de acte false, precum și l-a informat despre eventualele întrebări și răspunsuri care pot fi adresate în cadrul interviului la Ambasada Italiei din Chișinău, totodată indicându-i acestuia să declare că motivul solicitării obținerii vizei este reintegrarea familiei. Nasalciuc Vadim, acționând conform instrucțiunilor dinainte primite de la Pavalachi Marcel, a depus setul de acte false, anterior primite tot de la ultimul, la Ambasada Italiei în Chișinău, în scopul obținerii vizei de intrare și ședere pe teritoriul statului respectiv. În cadrul procesului de verificare a actelor prezentate pentru obținerea vizei de către reprezentanții Ambasadei Italiei la Chișinău s-a constatat că certificatul de reședință italian eliberat pe numele lui Nasalciuc Lilia, precum și buletinul de identitate italian pe numele acesteia sunt false.

Sentința a fost contestată cu apel: 3.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Malai Ina, în termen, prin apelul declarat a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23.12.2021, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care a-l recunoaște vinovat pe Andrei Roșcovan de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în temeiul art. 72 alin. (4) Cod penal, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de migrație pe un termen de 5 ani. În rest, de menținut sentința contestată. În argumentarea apelului a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului Roșcovan Andrei de către instanță este prea blândă, iar în vederea atingerii scopului de influență asupra corectării și reeducării vinovatului, restabilirii echității sociale și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea 3 condamnatului, cât și din partea altor persoane, în privința inculpatului Roșcovan Andrei urma să fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. La stabilirea pedepsei aplicate, instanța de judecată a reținut, că inculpatul este la prima abatere de ordin penal, a recunoscut vinovăția parțial, are un copil minor la întreținere, de faptul că nici până, nici după comiterea infracțiunii nu a comis altă faptă social periculoasă și că corectarea, și reeducarea acestuia este posibilă fără izolarea lui de societate, prin aplicarea pedepsei sub formă de amendă, care va aduce un venit real bugetului de Stat. Astfel, deși instanța de judecată i-a oferit inculpatului posibilitatea de a se manifesta în strictă exercitare a Legii și a demonstra pe viitor că este un cetățean demn al societății, contrar argumentelor și încrederii acordate de către instanța de judecată, se poate de concluzionat că acesta nu a conștientizat în deplină măsură consecințele faptelor sale și nici nu a înțeles pericolul real al acțiunilor sale. Astfel, amenda stabilită de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani prin sentința din 23.12.2021 nu își va realiza scopul propus al pedepsei penale și anume, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpat, cât și de alte persoane. Or, chiar în concluziile Consiliului Uniunii Europene privind introducerea ilegală de migranți se statuează, că statele sunt obligate să crească gradul de conștientizare cu privire la riscul migrației neregulamentare și al introducerii ilegale de migranți în rândul publicului larg, (...). Aceste campanii ar trebui să vizeze grupuri specifice și să transmită un mesaj echilibrat, iar conțientizarea și transmiterea mesajelor echilibrate se face, inclusiv, prin riposta statului în raport cu aceste acțiuni ilegale, riposte manifestate prin aplicarea pedepselor echitabile. Criminalitatea transnațională include toate formele criminalității organizate și este legată de globalizare, în general și, drept urmare, de globalizarea fenomenului criminalității, în special, reprezentând astfel cea mai mare problemă a secolului XXI, iar una din formele actuale de manifestare a criminalității organizate transnaționale este organizarea migrației ilegale. Având în vedere aceste imperative, în raport cu fapta comisă de către inculpatul Roșcovan Andrei, se impune necesitatea aplicării unei pedepse privative de libertate acestuia, mai ales ținând cont și de sentința din 17.05.2014 prin care complicele Marcel Ștefan Pavalache, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale, iar prin Decizia Curții de Apel Chișinău din data de 28 ianuarie 2016 Pavalachi Marcel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa aplicată a fost executată până la data de 13.04.2021, când Pavalachi Marcel a fost eliberat, cu înlocuirea părții neexecutate cu o pedeapsa mai blândă. 4 În situația dată, suntem în prezenta puterii lucrului judecat, care rezidă în crearea unei stabilități și bunei funcționări a circuitului penal, în speță, fiind totodată o expresie a principiului securității raporturilor juridice, care presupune că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Astfel, prin sentința din 17.06.2014 și Decizia Curții de Apel Chișinău din 28.01.2016 s-a stabilit că atât Pavalachi Marcel, cât și Roșcovan Andrei și alte persoane făceau parte dintr-un grup criminal organizat, care organizau intrarea și șederea pe teritoriul Italiei a persoanelor nerezidente, contra cost. În lumina principiului autorității de lucru judecat, instanța de judecată va reține că o hotărâre judecătorească, prin care s-au stabilit faptele enunțate, cât și constatările reținute în mod irevocabil, se bucură de prezumția absolută de adevăr și nu pot fi contrazise printr-o altă hotărâre. Pe cale de consecință, cet. Pavalachi Marcel, recunoscându-și vina, a executat o pedeapsă reală, iar Roșcovan Andrei urmează a achita o amendă, pedeapsa care nu-și va atinge scopul general recunoscut, prevăzut la art. 61 Cod Penal. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este eficientă nici pentru corectarea infractorului, nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii. Din considerentele expuse, acuzarea consider, că reeducarea și corijarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea acestuia de mediul normal de viață, aplicându-i măsura de pedeapsă în formă de închisoare. 3.2. Avocatul Olga Kelsa în interesele inculpatului, prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 decembrie 2021 în privința lui Roșcovan Andrei, cu emiterea unei noi hotărâri prin care ultimul să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 16, 60 Cod penal și încetarea procesului penal conform art. 332 Cod procedură penală. În motivarea cererii de apel a invocat că cu sentința respectivă categoric nu este de acord, deoarece instanța de judecată grav a încălcat prevederile legislației Republicii Moldova cât și drepturile inculpatului, astfel sentința respectivă este neîntemeiată și pasibilă casării. Astfel, procurorul i-a înaintat învinuirea a lui Roșcovan Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii, direct a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, de mai multe persoane, de către mai multe persoane, săvârșită de un grup criminal organizat. Fiind audiat cât în cadrul urmăririi penale, atât și în instanța de judecată, Roșcovan Andrei și-a recunoscut vinovăția sa parțial, deoarece nu a comis infracțiunea în grup criminal organizat. 5 Așa dar, Roșcovan Andrei a explicat că, nu cunoaște și nici o data nu l-a văzut pe Nasalciuc Vadim dar nici nu ține minte o astfel de persoană, îl cunoaște doar pe Pavalache Marcel, deoarece este născut în aceași localitate, l-a memorizat că s-a apropiat numai o singură dată aproximativ pe la începutul anului 2014, la biroul de traduceri unde activa, pentru a-i traduce niște acte, după ce au fost traduse le-a restituit. A mai menționat că, nu este de acord că i s-a încriminat grup criminal organizat, deoarece nici o dată, nu a făcut parte din astfel de grup și nu este de acord cu infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, solicită recalificarea acțiunilor sale corect conform art. 3621 alin. (2), lit. c) Cod penal. Depozițiile lui Roșcovan Andrei sunt confirmate de depozițiile martorului Tofan Olga, audiată în cadrul ședinței de judecată, preîntâmpinată conform legislației în vigoare despre darea declarațiilor false și a materialelor cauzei penale, examinate în instanța de judecată. Totodată, cât Roșcovan Andrei atât și apărarea ultimului consideră că în cazul respectiv nu există grup criminal organizat, încriminat ultimului, iar acțiunile ultimului nu au fost calificate corect. Mai menționează că, în rechizitoriu cât și în cauza penală, în toate probele este prenumele lui Pavalache Marcel și doar în ultimul abzaț este prenumele lui Roșcovan Andrei. Presupunerile organului de urmărire penală și înaintarea învinuirii pe fapte, care nu au avut loc sau nu sunt probate, este o încălcare gravă a drepturilor omului într-un stat democratic, care pledează la apărarea drepturilor omului. Apărarea consideră că, în cauza respectivă nu a fost adusă nici o probă, care confirmă faptul comiterii de către Roșcovan Andrei a infracțiunii înaintate prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și anume, în grup criminal organizat. De fapt, în cazul lui Roșcovan Andrei nici nu exista acest grup. Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi calificate legal, corect și conform probelor administrate în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, organizarea, în scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material, a intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită de două sau mai multe persoane. Reieșind din cele expuse, solicită instanței calificarea corectă a acțiunilor inculpatului în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penai, cu aplicarea art. 16, 60 Cod penal și încetarea procesului penal în privința ultimului conform art. 332 Cod procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2022, a fost respins apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Malai Ina și apelul avocatului Kelsa Olga, în interesele inculpatului Roșcovan Andrei, fiind menținută fără modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 decembrie 2021. 6 4.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, permit instanței de apel de a concluziona despre existența în acțiunile inculpatului Roșcovan Andrei a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, potrivit elementelor constitutive, organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii, direct a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, de mai multe persoane, săvârșită de un grup criminal organizat. Colegiul a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale, vinovăția acestuia, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, se dovedește prin probele administrate legal în cadrul cercetării judecătorești și anume: declarațiile inculpatului Roșcovan Andrei date în cadrul instanței de fond și cele suplimentare date în instanța de apel; declarațiile martorului Tofan Olga; declarațiile martorului Pavalachi Marcel; ordonanță privind disjungerea cauzei penale din 28.05.2014 într-un proces separat din cauza penală nr. 2014515083 în privința persoanelor nestabilite de către organul de urmărire penală la comiterea infracțiunii de organizare a migrației ilegale în privința lui Postică Ion, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal și în privința persoanelor neidentificate de către organul de urmărire penală din cadrul grupului criminal organizat, pe faptul comiterii organizării migrației ilegale în privința lui Nasalciuc Vadim, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 362 1 alin. (3), lit. a) Cod penal, cu atribuirea cauzei penale nr. 2014515110, în copii a documentelor ce au atribuție la fapta comisă în privința lui Nasalciuc Vadim și Postică Ion (f.d.1-2, vol. I); ordonanța de începere a urmăririi penale din 22.01.2014 (f.d.64, vol. I); denunțul întocmit de către ofițerul superior de investigații al Biroului „Centru” a CCTP maior de poliție, Bălănescu Andrei prin care aduce la cunoștință că, la 19.12.2013 din partea Ambasadei Italiei în Republica Moldova a parvenit un demers de verificare a legalității actelor depuse de cetățeanul RM Postica Ion Gheorghe, a.n.1983, la Ambasada Italiei pentru a solicita viza Schengen, demersul parvenit fiind înregistrat în R-2 a CCTP cu nr.241 din 19.12.2013 (f. d. 70-74, vol. I); procesul verbal de examinare a obiectului din 22.01.2014 (f. d. 115-116, vol. I); procesul verbal de examinare a obiectului din 04.02.2014 (f. d. 120, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 04.02.2014 (f. d. 121, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.02.2014 (f. d. 133, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 20.01.2014 (f. d. 140, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 21.01.2014, prin care Nasalciuc Vadim a recunoscut persoana cu nr. 5 care este Pavalachi Marcel, totodată a indicat că acesta i-a perfectat actele pe 7 numele soției sale Nasalciuc Lilia, și tot acesta i-a transmis actele pentru a le depune la ambasada Italiei, pentru a obține viză (f. d. 151-153, vol. II); decizia Curții de Apel Chișinău din 02.07.2014 prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe și sentința din 17.05.2014 prin care complicele Pavalache Marcel Ștefan, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, și respectiv condamnat fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale (f. d. 86-91, vol. II); proces-verbal de audiere a martorului Pavalachi Marcel din 21.08.2014 prin care detaliat a declarat despre Roșcovan Andrei, Olga, Eșanu Victor și Ciobanu Dumitru și rolul fiecărui complice în comiterea faptei incriminate – episodul lui Nasalciuc Vadim (f. d. 92-94, vol. II); procesul-verbal de confruntare din 12.07.2017 efectuat Nasalciuc Vadim și Pavalachi Marcel, ambii au menținut declarațiile date anterior (f. d. 160-162, vol. II); procesul-verbal de audiere a învinuitului Roșcovan Andrei din 23.07.2019, în prezența avocatului Nemerenco Dumitru prin care dânsul recunoaște integral vina expusă în Ordonanța din 28.07.2017 și sincer se căiește în cele săvârșite (f.d. 26, Vol. III). Instanța de apel a reținut că, sentința primei instanțe a fost contestată de către acuzatorul de stat în partea individualizării pedepsei penale, solicitând să-i fie aplicată o pedeapsă cu închisoare, iar avocatul Olga Kelsa, în interesele inculpatului Roșcovan Andrei în partea calificării acțiunilor inculpatului și anume a solicitat ca Roșcovan Andrei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) Cod penal și anume să fie exclus din învinuire grupul criminal organizat. Colegiul a considerat apelul avocatului în partea în care solicită excluderea grupului criminal organizat din învinuirea adusă inculpatului Roșcovan Andrei și recalificarea acțiunilor inculpatului potrivit art. 3621 alin. (2) Cod penal, neîntemeiat și urmează a fi respins, or, argumentele invocate de apărător nu sunt întemeiate și nu pot servi ca temei de casare a sentinței primei instanțe. S-a stabilit că din probele prezentate, analizate și apreciate se atestă că persoane necunoscute, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Roșcovan Andrei și Pavalachi Marcel, folosind actele primare obținute de la potențialii migranți, membrii grupului criminal organizat, inclusiv Roșcovan Andrei, confecționau în circumstanțe nestabilite documente oficiale false cum ar fi pașapoarte a cetățenilor României, a certificatelor de căsătorie a României, a certificatelor de reședință pe teritoriul Italiei și a buletinelor de identitate a Italiei. Or, potrivit răspunsului nr. 35/5/64 Departamentul Poliției de Frontieră din 03.02.2014 la demersul Centrului nr.24/36 din 10.01.2014, Centrul Comun de Comunicare Galați, a stabilit că actul de căsătorie seria CG nr.xxxxxxxx, transcris sub nr.1730 din 09.03.2011, figurează înregistrate alte persoane, decât Nasalciuc Vadim și Nasalciuc Lilia iar în baza acestui act a fost eliberat un certificat de căsătorie cu altă serie și alt număr decât cele care apar în fotocopia anexată (f. d. 120, vol. I). 8 Instanța a reținut că, potrivit răspunsului nr. 35/5/17 Departamentul Poliției de Frontieră din 20.01.2014 la demersul Centrului nr. 24/36 din 10.01.2014, Centrului Comun de Comunicare Galați a stabilit că CNP xxxxxxxxxxxxx nu există în baza de date a României. Pașaportul nr.xxxxxxxxxxx a fost eliberat la 24.07.2012 pe numele altei persoane, totodată s-a stabilit că cetățeanca Republicii Moldova Nasalciuc Lilia xxxx, d.n.xx.xx.xxxx nu figurează în baza date ca cetățeancă a României (f. d. 121, vol. I). Mai mult, un semn obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, este scopul infracțiunii, manifestat prin scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material. Se are în vedere că făptuitorul urmărește ca, în schimbul organizării migrației ilegale, să obțină de la victima infracțiunii sau de la o altă persoană o remunerație sub formă de bani, alte bunuri, alte foloase sau avantaje patrimoniale. La caz, din materialele cauzei rezultă că, întru realizarea intențiilor infracționale de organizare a intrării și șederii ilegale a potențialilor migranți, grupul criminal organizat acumula setul de acte primare necesare pentru confecționarea documentelor false, în temeiul cărora ulterior urmau să fie solicitate vize de intrare și ședere pe teritoriul Italiei, pentru care cereau bani în sumă de 2000 euro. S-a stabilit că infracțiunea se consideră săvârșită de două sau mai multe persoane în cazul în care este organizată intrarea, șederea, tranzitarea ilegală a teritoriului statului sau ieșirea de pe acest teritoriu de două sau mai multe persoane care au calitate de coautori, adică în cazul participației simple, iar în cazul săvârșirii infracțiunii de mai multe persoane, agravanta se va reține în cazul în care dintre aceste mai multe persoane, cel puțin două sau mai multe dintre ele realizează latura obiectivă a infracțiunii, adică sunt coautori. Astfel, calificativul agravant privind organizarea migrației ilegale, acțiuni, săvârșite de un grup criminal organizat și-a găsit confirmarea în ședința de judecată, atât în primă instanță, cât și în instanța de apel, în acțiunile inculpatului Roșcovan Andrei, fiind prezente elementele constitutive a infracțiunii imputate, organizarea migrației ilegale, acțiuni comise asupra mai multor persoane de către mai multe persoane. La caz, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apărării referitor la faptul că procurorul nu a probat învinuirea adusă inculpatului în sensul calificării grupului criminal organizat, reiterând art. 46 Cod penal. Astfel, circumstanțele de fapt constate supra impun necesitatea de a aprecia critic argumentele inculpatului, dar și a apărătorului acestuia referitor la lipsa grupului criminal organizat, or, aceste declarații pe de o parte au fost oferite cu scopul ca inculpatul să se eschiveze de la răspunderea penală, iar pe de altă parte, aceste afirmații sunt combătute prin declarațiile martorilor Tofan Olga și Pavalachi Marcel, care au confirmat că au fost implicate încă 2 persoane, unul pe nume Victor, în detalii au relatat instanței de judecată acțiunile faptice a inculpatului și careva temeiuri de a nu crede acestor declarații, care au fost relatate sub jurământ, lipsesc. 9 Totodată activitatea infracțională a lui Roșcovan Andrei că, a fost realizată împreună cu alți membri ai grupului criminal organizat, se confirmă și prin procesul – verbal de audiere a lui Pavalachi Marcel din 21.08.2014 în calitate de martor prin care detaliat și cu lux de amănunte a relatat despre rolul fiecărui complice - Roșcovan Andrei, Olga, Eșanu Victor și Ciobanu Dumitru la comiterea faptei incriminate – episodul lui Nasalciuc Vadim, care ulterior a și fost condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02.07.2014 în baza art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal pe episodul în cauză (f.d. 86-91, 92-94, Vol. II). Prin urmare, acest fapt se confirmă și prin denunțul întocmit de către ofițerul superior de investigații al Biroului „Centru” a CCTP maior de poliție, Andrei Bălănescu prin care aduce la cunoștință că la 19.12.2013 din partea Ambasadei Italiei în Republica Moldova a parvenit un demers de verificare a legalității actelor depuse de cetățeanul RM Postica Ion x, a.n.19xx, la Ambasada Italiei pentru a solicita viza Schengen, demersul parvenit fiind înregistrat în R-2 a CCTP cu nr. 241 din 19.12.2013 (f.d.70-74, Vol. I), procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.01.2014, prin care s-a examinat adresarea Ambasadei Italiei la Chișinău cu nr. 1052 privind verificarea legalității actelor prezentate de Nasalciuc Vadim, în vederea obținerii vizei sub motivul reintegrării familiei-copia pașaportului român cu numărul xxxxxxxx pe numele lui Nasalciuc Lilia, d.n. xx.xx.xxxx, copia certificatului roman seria CG nr.xxxxxxxx, copia formularului de tip B numărul XXXXXXXX eliberat la 21.11.2013, permisul de ședere Italian nr. 325 perfectat pe numele lui Nasalciuc Lilia, copia certificatului de reședință Italian pe numele lui Nasalciuc Lilia, copia pașaportului național nr. XXXXXXXX perfectat pe numele lui Nasalciuc Vadim, copia certificatului de reședință Italian (f.d.115-116, Vol. I). Mai mult ca atât, potrivit procesului verbal de audiere a învinuitului Roșcovan Andrei din 23.07.2019, în prezența avocatului Nemerenco Dumitru (f.d.26, Vol. III) inculpatul a recunoscut integral vinovăția indicată în Ordonanța din 28.07.2017 (f.d.184-186, Vol. II) și sincer s-a căit în cele săvârșite. În această ordine de idei, Colegiul a stabilit cu certitudine că argumentele apărătorului Olga Kelsa, în interesele inculpatului Roșcovan Andrei, privind recalificarea acțiunilor inculpatului Roșcovan Andrei de la prevederile art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, la prevederile art. 3621 alin. (2) Cod penal, nu pot fi reținute, or, în speță poziția apărătorului a fost combătută prin probele analizate mai sus. Cu referire la numirea pedepsei penale, Colegiul a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Roșcovan Andrei se atribuie la categoria 10 infracțiunilor grave, or, infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, se pedepsește cu amendă în mărime de la 1150 la 1350 de unități convenționale sau cu închisoare de la 5 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Din materialele cauzei penale urmează că, inculpatul și-a recunoscut vinovăția în cadrul urmăririi penale, circumstanțe agravante nu au fost reținute, prin urmare instanța de apel conchide că, pedeapsa aplicată sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, va oferi o mai bună protecție intereselor societății decât izolarea vinovatului de societate. Instanța de fond a ținut cont și a aplicat o pedeapsă prevăzută de art. 3621 alin. (3) Codul penal și legal a dispus stabilirea pedepsei sub formă de amendă, or, inculpatul Roșcovan Andrei nu a mai comis careva infracțiuni, este căsătorit și are la întreținere și educație un copil minor, prejudiciul material sau moral în prezenta cauză nu este stabilit. Argumentele procurorului privind aplicarea în privința lui Roșcovan Andrei, a unei pedepsei mai aspre și anume sub formă de privațiune de libertate pe un termen de 5 ani de zile, nu pot fi reținute, deoarece la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, Colegiul a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea a recunoscut fapta la etapa urmăririi penale, a contribuit la descoperirea infracțiunii, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării, astfel instanța de fond aplicându-i o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, echivalentul a 20 000 lei. Totodată, Colegiul a respins argumentele apărării, aduse în motivarea cererii de apel, de a fi încetat procesul penal potrivit instituției prescripției prevăzută de art. 332 Cod de procedură penală, or, prescripția tragerii la răspundere penală reprezintă un act prin care statul renunță la pedepsirea unei persoane care a comis o infracțiune. Și asta din cauza că s-a scurs un timp îndelungat de la comiterea faptei. Prin intermediul prescripției a fost creată posibilitatea ca făptuitorul să scape de pedeapsă, dacă instituțiile statului nu iau toate măsurile și nu acționează promt. Timpul necesar pentru prescrierea unei fapte care ar atrage răspunderea penală este stipulat în Codul penal și variază în funcție de gravitatea infracțiunii. Astfel, art. 60 Cod penal conține prevederi referitoare la prescripția tragerii la răspundere penală și spune că o persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 15 ani de la săvârșirea unei infracțiuni grave. La caz, inculpatul Roșcovan Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, comisă în perioada de timp a lunilor noiembrie 2013 până la 20 ianuarie 2014, care potrivit 11 prevederilor art. 16 Cod penal, se califică a fi o infracțiune gravă, astfel, potrivit prevederilor art. 60 alin. (1), lit. c) Cod penal, pentru această infracțiune termenul de prescripție expiră în noiembrie 2028, iar ținând cont de Ordonanța de suspendare a urmăririi penale din 04.03.2019 (f.d. 209, vol. II) și Ordonanța de reluare a urmăririi penale din 23.07.2019 (f.d. 5, vol. III), termenul de prescripție în privința lui Roșcovan Andrei expiră în ianuarie 2029, astfel, ultimul nu poate beneficia de instituția prescripției. Colegiul a reținut că, instanța de fond minuțios, sub toate aspectele, complet și obiectiv, a administrat probele, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel fără nici un dubiu rezonabil a stabilit vinovăția inculpatului Roșcovan Andrei și corect a calificat acțiunile acestuia în baza art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2022, cu dispunerea trimiterii cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar declarat a invocat: - ambele instanțe de judecată, la aplicarea pedepsei inculpatului Roșcovan Andrei, pentru infracțiunea comisă, nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, în speță incorect au ajuns la concluzia stabilirii unei pedepse sub formă de amendă, or raportând la aspectele de individualizare a pedepsei, reieșind din cerințele legislației penale naționale și internaționale (Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate, în vigoare pentru Republica Moldova din 16.10.2005,) apreciind circumstanțele cauzei penale și a faptelor imputate inculpatului, consideră inacceptabilă omisiunea instanțelor de judecată la evaluarea juridică a acțiunilor ultimului sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea cărei a fost adus în fața instanței; - măsura de pedeapsă aplicată atât de prima instanță cât cea de apel, în privința inculpatului Roșcovan Andrei nu este adecvată faptei și pericolului social al acesteia, aceasta fiind prea blândă și în consecință ilegală, neechitabilă și nejustificată; - la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Roșcovan Andrei, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele agravante inerente speței, lăsând fără apreciere justă scopul urmărit de făptuitor (beneficii materiale), metoda de comitere (grup criminal organizat) și urmările prejudiciabile. 5.3. Avocatul Kelsa Olga în numele inculpatului, fără a invoca nemijlocit incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 12 octombrie 2022, cu încetarea procesului penal conform prevederilor art. 16, 60 Cod penal, art. 332 Cod de procedură penală. În motivarea recursului ordinar declarat a invocat că: - în cauza respectivă nu a fost adusă nici o probă, care confirmă faptul comiterii de către Roșcovan Andrei a infracțiunii înaintate prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal și anume în grup criminal organizat, care în cazul inculpatului nu există; - consideră că acțiunile inculpatului urmează a fi calificate legal, corect și conform probelor administrate, în baza art. 3621 alin.(2) lit. c) Cod penal; - această faptă a avut loc în ianuarie 2014, adică 7 ani în urmă, astfel, față de inculpat urmează a fi aplicate prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal;

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de procedură penală. Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Din conținutul recursului declarat de procuror, se constată că recurentul face trimitere la temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și pentru că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Totodată, din conținutul cererii de recurs ordinar declarată de către avocatul Kelsa Olga în numele inculpatului, se constată că recurentul nu invocă vreun temei de drept concret din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă reieșind din motivarea acestuia reiese că apărarea își exprimă dezacordul cu calificarea infracțiunii, astfel semnalându-se temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de 13 drept comise de către instanțele de fond, în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Potrivit criticilor procurorului prin decizia instanței de apel inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă necorespunzătoare faptei și circumstanțelor stabilite, considerând că pedeapsa este prea blândă, iar avocatul Kelsa Olga – că fapta săvârșită de inculpat a fost încadrată juridic greșit, astfel solicită recalificarea acțiunilor inculpatului de la art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la art. 362 1 alin. (2) lit. c) Cod penal. Astfel, ce ține de temeiul de recurs, invocat de procuror, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat soluția privind menținerea sentinței, prin care Roșcovan Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1000 (una mie) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activitate legată de migrație pe un termen de – 5 (cinci) ani, concluzie la care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei, conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea contestată de recurenți în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în respectiva decizie. Astfel că verificând materialele dosarului în raport cu alegația că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți expunându-se detaliat asupra criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului, termenul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Kelsa Olga în numele inculpatului, precum că decizia este neîntemeiată, iar instanța de apel nu a examinat obiectiv fondul cauzei, Colegiul le apreciază ca fiind neîntemeiate, deoarece, verificând decizia atacată în raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că instanța de apel a cercetat materialele cauzei și a dat răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu 14 soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului. Colegiul menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Reieșind din esența criticilor invocate de către recurent, Colegiul penal reține că acestea se referă doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, avocatul face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Roșcovan Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, acțiunile acestuia urmând a fi încadrate în baza art. 362 1 alin. (2) lit. c) Cod penal. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe, potrivit căreia Roșcovan Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1000 (una mie) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activitate legată de migrație pe un termen de – 5 (cinci) ani. Astfel, referitor la alegațiile apărătorului sub imperiul temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul 15 penal atestă că, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii invocate, o astfel de eroare în speța dată nu a fost stabilită, deoarece instanța de apel a constatat corect prin prisma probelor administrate că acțiunile inculpatului Roșcovan Andrei întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal. Respectivele circumstanțe pentru calificarea faptei au fost constatate de către prima instanță și menținută de către instanța de apel, din cumulul de probe anexate la materialele cauzei cercetate în instanța de fond și apreciate în instanța de apel, pe care, deși recurentul le consideră neîntemeiate, invocând că nu corespund realității, instanța de recurs le apreciază ca fiind consecvente. (pct. 4.1 din decizie) Totodată, pentru menținerea calificării faptelor inculpatului, stabilite prin rechizitoriu, instanța de apel corect a reținut prezența în acțiunile lui Roșcovan Andrei, a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, organizarea migrației ilegale, după indicii calificativi: organizarea, în scopul obținerii, direct a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, de mai multe persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, constatând că persoana este subiect al infracțiunii, că este întrunită latura obiectivă și cea subiectivă, cât și legătura cauzală dintre acestea. Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de argumentele care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului, conform învinuirii înaintate prin rechizitoriu, Colegiul penal apreciază ca fiind declarativ invocată prezența la caz a erorii prevăzute la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, întrucât instanța de apel la capitolul respectiv a dat deplină eficiență prevederilor legale ce țin de aprecierea materialului probator, care a confirmat întrunirea în acțiunile inculpatului Roșcovan Andrei a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal. Totodată, verificând materialele dosarului în raport cu alegația procurorului privind blândețea pedepsei, Colegiul penal statuează că instanța de apel la individualizarea pedepsei penale a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării ei, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Implicit, la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului Roșcovan Andrei, instanța de apel a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune gravă, motivul acesteia, personalitatea inculpatului ce se prezintă a fi una pozitivă, este căsătorit și are la întreținere un copil minor, a recunoscut vina și a contribuit la descoperirea infracțiunii. 16 Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că temei pentru aplicarea unei pedepse mai aspre, în privința inculpatului nu se constată, or, pedeapsa stabilită răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Instanța de recurs notează că pentru a se reține eroarea de drept stipulată în pct. 10) și pentru a se statua că s-au aplicat pedepse individualizate contrar exigențelor legale, instanțele de fond urmau să facă abstracție de prevederile art. 75 Cod penal, care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepselor. La caz, din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța a dat răspuns argumentelor recurenților privind individualizarea pedepsei, iar decizia cuprinde și temeiurile pentru care a fost menținută pedeapsa apreciată de prima instanță. Astfel, Colegiul consideră că în speță individualizarea pedepsei corespunde legii penale, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă, raportată la scopul urmărit de legislator în art. 61 Cod penal, care îl va descuraja de comiterea altor infracțiuni. Cit privește solicitarea avocatului privind aplicarea în speță a prevederilor art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală, Colegiul penal reține că la caz, inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, care conform art. 16 Cod penal, se califică ca infracțiune gravă, prescripția acesteia, potrivit art. 60 Cod penal, amintit de apărător, fiind de 15 ani de la săvârșirea infracțiunii, astfel dat fiind că perioada infracțională imputată datează din noiembrie 2013 până în ianuarie 2014, iar instanța de apel a pronunțat soluția la 04 octombrie 2022, înăuntrul termenului prescris. Mai mult, criticile formulate de procuror și avocat au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, iar argumentele invocate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art. 6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 17

În temeiul celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele enunțate mai sus, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocatul Kelsa Olga în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Roșcovan Andrei xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 16 martie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Guzun Ion 18