1ra-1654/2022 — art. 362-1 al. 3 lit. a CP

1ra-1654/2022 — art. 362-1 al. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1654/2022

1-19144017-01-1ra-08122022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Guzun Ion,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea

în principiu a recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocatul Kelsa Olga în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 04 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui,

Roșcovan Andrei …………………………

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 06.09.2019 – 23.12.2021;

Instanța de apel: 11.01.2022 – 04.10.2022;

Instanța de recurs: 08.12.2022 – 01.02.2023.

A C O N S T A T A T :

Roșcovan Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la o

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de - 1000 (una mie) unități

convenționale, ceea ce constituie - 20 000 (douăzeci mii) lei, cu aplicarea art. 65

alin. (3) Cod penal - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita activitate legată de migrație pe un termen de – 5 (cinci) ani.

în perioada de timp a lunilor noiembrie 2013 până la 20 ianuarie 2014, persoane

nestabilite de către organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii direct

a unui folos financiar din organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul altor

state a cetățenilor Republicii Moldova, au creat în prealabil, pentru comiterea

infracțiunii menționate, o reuniune stabilă de persoane în componența lui

Pavalachi Marcel, Roșcovan Andrei și alte persoane nestabilite de către organul

de urmărire penală, repartizând rolurile între membrii acestei reuniuni.

În aceiași perioadă de timp, persoana nestabilită de către organul de

urmărire penală, dirijând activitatea grupului criminal organizat de el, a împărțit

și coordonat rolurile infracționale între membrii acestuia, urmărind scopul

organizării intrării și șederii ilegale pe teritoriul Italiei și altor state membre ale

1

Uniunii Europene, prin perfectarea și respectiv cu folosirea documentelor oficiale

false.

Pavalachi Marcel și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire

penală din cadrul grupului criminal organizat, exercitau rolul de intermediari

între potențialii migranți ilegali și conducătorul grupului criminal organizat.

În perioada de timp noiembrie 2013-ianuarie 2014, Pavalachi Marcel, și alte

persoane nestabilite de către organul de urmărire penală din cadrul grupului

criminal organizat, fiind conduse și organizate de către conducătorul grupului

criminal organizat, au găsit potențialii migranți, au acumulat de la ei setul de acte

primare necesare pentru confecționarea documentelor false, în temeiul cărora

ulterior urmau să fie solicitate vize de intrare și ședere pe teritoriul Italiei, de

asemenea au cerut bani în sumă de 2000 euro.

Pentru a reda un caracter legal solicitărilor de vize de intrare și ședere pe

teritoriul Italiei, persoane necunoscute, acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă cu Roșcovan Andrei și Pavalachi Marcel, folosind actele primare

obținute de la potențialii migranți de către membrii grupului criminal organizat,

inclusiv și de către Roșcovan Andrei, confecționau în circumstanțe nestabilite

documente oficiale false cum ar fi pașapoarte a cetățenilor României, a

certificatelor de căsătorie a României, a certificatelor de reședință pe teritoriul

Italiei și a buletinelor de identitate a Italiei.

După confecționarea documentelor oficiale false, persoanele din prima

verigă, din care făcea parte și Roșcovan Andrei, transmiteau setul de acte necesar

pentru solicitarea vizelor potențialilor migranți pentru a fi depuse la Ambasada

Italiei în Chișinău, instructându-l totodată referitor la posibilele întrebări în cadrul

convorbirii cu reprezentanții ambasadei.

Ulterior, un oficial al Ambasadei Italiei în Chișinău nestabilit de către

organul de urmărire penală, care făcea parte din cadrul grupului criminal

organizat, avea rolul de a facilita verificarea actelor depuse și eliberarea vizelor

solicitate.

Astfel, Pavalachi Marcel, aflându-se în mun. Chișinău, aproximativ la

începutul lunii noiembrie 2013, acționând în cadrul grupului criminal organizat

în prealabil și condus de către o persoană nestabilită de către organul de urmărire

penală, întru realizarea intențiilor infracționale de organizare a intrării și șederii

ilegale a lui Nasalciuc Vadim pe teritoriul Italiei și urmărind scopul obținerii unui

folos financiar în sumă de 2000 euro, conform unui plan dinainte elaborat și

rolului care i-a fost atribuit, s-a întâlnit cu Nasalciuc Vadim pe str. Bănulescu

Bodoni, mun. Chișinău, în apropierea pieței de flori.

În cadrul întâlnirii menționate, Pavalachi Marcel, acționând în vederea

realizării intențiilor infracționale ale grupului criminal organizat și conform

rolului ce i-a fost repartizat a solicitat și a primit de la Nasalciuc Vadim copiile

actelor de identitate a acestuia și anume copiile certificatului de naștere,

2

certificatului de căsătorie, a buletinului de identitate și în original pașaportul de

uz extern.

După aceasta, întru atingerea scopului infracțional, persoane nestabilite de

către organul de urmărire penală care acționau în cadrul grupului criminal

organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Roșcovan Andrei, în

circumstanțe nestabilite au confecționat un set de acte false pe numele lui

Nasalciuc Lilia (soția lui Nasalciuc Vadim) și anume: pașaport românesc cu

nr.xxxxxxxxxxx, certificatul de căsătorie românesc seria CG nr.xxxxxxxx, un

formular de tip B cu seria XXXXXXXX, certificatul de reședință italian eliberat pe

numele lui Nasalciuc Lilia, precum și buletin de identitate italian pe numele

acesteia, la care a fost anexată copia pașaportului de uz extern a cetățeanului

Republicii Moldova, perfectat pe numele lui Nasalciuc Vadim, a.n. 19xx.

În continuare, Roșcovan Andrei prin participație cu Pavalachi Marcel,

acționând în scopul realizării planului infracțional al grupului criminal și anume

de organizare a intrării și șederii ilegale pe teritoriul Italiei a lui Nasalciuc Vadim,

i-a transmis acestuia setul de acte false, precum și l-a informat despre eventualele

întrebări și răspunsuri care pot fi adresate în cadrul interviului la Ambasada

Italiei din Chișinău, totodată indicându-i acestuia să declare că motivul solicitării

obținerii vizei este reintegrarea familiei.

Nasalciuc Vadim, acționând conform instrucțiunilor dinainte primite de la

Pavalachi Marcel, a depus setul de acte false, anterior primite tot de la ultimul, la

Ambasada Italiei în Chișinău, în scopul obținerii vizei de intrare și ședere pe

teritoriul statului respectiv.

În cadrul procesului de verificare a actelor prezentate pentru obținerea vizei

de către reprezentanții Ambasadei Italiei la Chișinău s-a constatat că certificatul

de reședință italian eliberat pe numele lui Nasalciuc Lilia, precum și buletinul de

identitate italian pe numele acesteia sunt false.

3.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate

și Cauze Speciale, Malai Ina, în termen, prin apelul declarat a solicitat casarea

parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23.12.2021,

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță,

prin care a-l recunoaște vinovat pe Andrei Roșcovan de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 5 ani, în temeiul art. 72 alin. (4) Cod penal, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de migrație pe

un termen de 5 ani. În rest, de menținut sentința contestată.

În argumentarea apelului a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului

Roșcovan Andrei de către instanță este prea blândă, iar în vederea atingerii

scopului de influență asupra corectării și reeducării vinovatului, restabilirii

echității sociale și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

3

condamnatului, cât și din partea altor persoane, în privința inculpatului Roșcovan

Andrei urma să fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

La stabilirea pedepsei aplicate, instanța de judecată a reținut, că inculpatul

este la prima abatere de ordin penal, a recunoscut vinovăția parțial, are un copil

minor la întreținere, de faptul că nici până, nici după comiterea infracțiunii nu a

comis altă faptă social periculoasă și că corectarea, și reeducarea acestuia este

posibilă fără izolarea lui de societate, prin aplicarea pedepsei sub formă de

amendă, care va aduce un venit real bugetului de Stat.

Astfel, deși instanța de judecată i-a oferit inculpatului posibilitatea de a se

manifesta în strictă exercitare a Legii și a demonstra pe viitor că este un cetățean

demn al societății, contrar argumentelor și încrederii acordate de către instanța de

judecată, se poate de concluzionat că acesta nu a conștientizat în deplină măsură

consecințele faptelor sale și nici nu a înțeles pericolul real al acțiunilor sale. Astfel,

amenda stabilită de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani prin sentința din

23.12.2021 nu își va realiza scopul propus al pedepsei penale și anume, corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpat,

cât și de alte persoane.

Or, chiar în concluziile Consiliului Uniunii Europene privind introducerea

ilegală de migranți se statuează, că statele sunt obligate să crească gradul de

conștientizare cu privire la riscul migrației neregulamentare și al introducerii

ilegale de migranți în rândul publicului larg, (...). Aceste campanii ar trebui să

vizeze grupuri specifice și să transmită un mesaj echilibrat, iar conțientizarea și

transmiterea mesajelor echilibrate se face, inclusiv, prin riposta statului în raport

cu aceste acțiuni ilegale, riposte manifestate prin aplicarea pedepselor echitabile.

Criminalitatea transnațională include toate formele criminalității

organizate și este legată de globalizare, în general și, drept urmare, de

globalizarea fenomenului criminalității, în special, reprezentând astfel cea mai

mare problemă a secolului XXI, iar una din formele actuale de manifestare a

criminalității organizate transnaționale este organizarea migrației ilegale.

Având în vedere aceste imperative, în raport cu fapta comisă de către

inculpatul Roșcovan Andrei, se impune necesitatea aplicării unei pedepse

privative de libertate acestuia, mai ales ținând cont și de sentința din 17.05.2014

prin care complicele Marcel Ștefan Pavalache, a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, fiindu-i

stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale,

iar prin Decizia Curții de Apel Chișinău din data de 28 ianuarie 2016 Pavalachi

Marcel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621

alin. (3), lit. a) Cod penal, și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani și 4 luni în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa aplicată a fost

executată până la data de 13.04.2021, când Pavalachi Marcel a fost eliberat, cu

înlocuirea părții neexecutate cu o pedeapsa mai blândă.

4

În situația dată, suntem în prezenta puterii lucrului judecat, care rezidă în

crearea unei stabilități și bunei funcționări a circuitului penal, în speță, fiind

totodată o expresie a principiului securității raporturilor juridice, care presupune

că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Astfel, prin sentința din

17.06.2014 și Decizia Curții de Apel Chișinău din 28.01.2016 s-a stabilit că atât

Pavalachi Marcel, cât și Roșcovan Andrei și alte persoane făceau parte dintr-un

grup criminal organizat, care organizau intrarea și șederea pe teritoriul Italiei a

persoanelor nerezidente, contra cost.

În lumina principiului autorității de lucru judecat, instanța de judecată va

reține că o hotărâre judecătorească, prin care s-au stabilit faptele enunțate, cât și

constatările reținute în mod irevocabil, se bucură de prezumția absolută de

adevăr și nu pot fi contrazise printr-o altă hotărâre. Pe cale de consecință, cet.

Pavalachi Marcel, recunoscându-și vina, a executat o pedeapsă reală, iar Roșcovan

Andrei urmează a achita o amendă, pedeapsa care nu-și va atinge scopul general

recunoscut, prevăzut la art. 61 Cod Penal.

Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează

dispreț față de ea și nu este eficientă nici pentru corectarea infractorului, nici

pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii.

Din considerentele expuse, acuzarea consider, că reeducarea și corijarea

inculpatului este posibilă doar prin izolarea acestuia de mediul normal de viață,

aplicându-i măsura de pedeapsă în formă de închisoare.

3.2. Avocatul Olga Kelsa în interesele inculpatului, prin apelul declarat a

solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 decembrie

2021 în privința lui Roșcovan Andrei, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

ultimul să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621

alin. (2), lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 16, 60 Cod penal și încetarea procesului

penal conform art. 332 Cod procedură penală.

În motivarea cererii de apel a invocat că cu sentința respectivă categoric nu este

de acord, deoarece instanța de judecată grav a încălcat prevederile legislației

Republicii Moldova cât și drepturile inculpatului, astfel sentința respectivă este

neîntemeiată și pasibilă casării. Astfel, procurorul i-a înaintat învinuirea a lui

Roșcovan Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3), lit. a)

Cod penal, organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii,

direct a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului

unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, de

mai multe persoane, de către mai multe persoane, săvârșită de un grup criminal

organizat.

Fiind audiat cât în cadrul urmăririi penale, atât și în instanța de judecată,

Roșcovan Andrei și-a recunoscut vinovăția sa parțial, deoarece nu a comis

infracțiunea în grup criminal organizat.

5

Așa dar, Roșcovan Andrei a explicat că, nu cunoaște și nici o data nu l-a

văzut pe Nasalciuc Vadim dar nici nu ține minte o astfel de persoană, îl cunoaște

doar pe Pavalache Marcel, deoarece este născut în aceași localitate, l-a memorizat

că s-a apropiat numai o singură dată aproximativ pe la începutul anului 2014, la

biroul de traduceri unde activa, pentru a-i traduce niște acte, după ce au fost

traduse le-a restituit. A mai menționat că, nu este de acord că i s-a încriminat grup

criminal organizat, deoarece nici o dată, nu a făcut parte din astfel de grup și nu

este de acord cu infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal,

solicită recalificarea acțiunilor sale corect conform art. 3621 alin. (2), lit. c) Cod

penal.

Depozițiile lui Roșcovan Andrei sunt confirmate de depozițiile martorului

Tofan Olga, audiată în cadrul ședinței de judecată, preîntâmpinată conform

legislației în vigoare despre darea declarațiilor false și a materialelor cauzei

penale, examinate în instanța de judecată.

Totodată, cât Roșcovan Andrei atât și apărarea ultimului consideră că în

cazul respectiv nu există grup criminal organizat, încriminat ultimului, iar

acțiunile ultimului nu au fost calificate corect.

Mai menționează că, în rechizitoriu cât și în cauza penală, în toate probele

este prenumele lui Pavalache Marcel și doar în ultimul abzaț este prenumele lui

Roșcovan Andrei.

Presupunerile organului de urmărire penală și înaintarea învinuirii pe

fapte, care nu au avut loc sau nu sunt probate, este o încălcare gravă a drepturilor

omului într-un stat democratic, care pledează la apărarea drepturilor omului.

Apărarea consideră că, în cauza respectivă nu a fost adusă nici o probă, care

confirmă faptul comiterii de către Roșcovan Andrei a infracțiunii înaintate

prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și anume, în grup criminal

organizat. De fapt, în cazul lui Roșcovan Andrei nici nu exista acest grup.

Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi calificate legal, corect și conform

probelor administrate în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, organizarea, în

scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material, a intrării,

șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a

persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită de două

sau mai multe persoane.

Reieșind din cele expuse, solicită instanței calificarea corectă a acțiunilor

inculpatului în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penai, cu aplicarea art. 16, 60 Cod

penal și încetarea procesului penal în privința ultimului conform art. 332 Cod

procedură penală.

a fost respins apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Malai Ina și apelul avocatului Kelsa

Olga, în interesele inculpatului Roșcovan Andrei, fiind menținută fără modificări

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 decembrie 2021.

6

4.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că analizând în

ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.101 Cod procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

permit instanței de apel de a concluziona despre existența în acțiunile

inculpatului Roșcovan Andrei a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.

(3), lit. a) Cod penal, potrivit elementelor constitutive, organizarea migrației

ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii, direct a unui folos financiar, a

intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este

nici cetățean, nici rezident al acestui stat, de mai multe persoane, săvârșită de un

grup criminal organizat.

Colegiul a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de

fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu

respectarea dispozițiilor procesual-penale, vinovăția acestuia, de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, se dovedește prin

probele administrate legal în cadrul cercetării judecătorești și anume: declarațiile

inculpatului Roșcovan Andrei date în cadrul instanței de fond și cele

suplimentare date în instanța de apel; declarațiile martorului Tofan Olga;

declarațiile martorului Pavalachi Marcel; ordonanță privind disjungerea cauzei

penale din 28.05.2014 într-un proces separat din cauza penală nr. 2014515083 în

privința persoanelor nestabilite de către organul de urmărire penală la comiterea

infracțiunii de organizare a migrației ilegale în privința lui Postică Ion, în baza

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal și în

privința persoanelor neidentificate de către organul de urmărire penală din cadrul

grupului criminal organizat, pe faptul comiterii organizării migrației ilegale în

privința lui Nasalciuc Vadim, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art.

362 1 alin. (3), lit. a) Cod penal, cu atribuirea cauzei penale nr. 2014515110, în copii

a documentelor ce au atribuție la fapta comisă în privința lui Nasalciuc Vadim și

Postică Ion (f.d.1-2, vol. I); ordonanța de începere a urmăririi penale din 22.01.2014

(f.d.64, vol. I); denunțul întocmit de către ofițerul superior de investigații al

Biroului „Centru” a CCTP maior de poliție, Bălănescu Andrei prin care aduce la

cunoștință că, la 19.12.2013 din partea Ambasadei Italiei în Republica Moldova a

parvenit un demers de verificare a legalității actelor depuse de cetățeanul RM

Postica Ion Gheorghe, a.n.1983, la Ambasada Italiei pentru a solicita viza

Schengen, demersul parvenit fiind înregistrat în R-2 a CCTP cu nr.241 din

19.12.2013 (f. d. 70-74, vol. I); procesul verbal de examinare a obiectului din

22.01.2014 (f. d. 115-116, vol. I); procesul verbal de examinare a obiectului din

04.02.2014 (f. d. 120, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din

04.02.2014 (f. d. 121, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din

05.02.2014 (f. d. 133, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din

20.01.2014 (f. d. 140, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 21.01.2014, prin care Nasalciuc Vadim a recunoscut persoana cu nr.

5 care este Pavalachi Marcel, totodată a indicat că acesta i-a perfectat actele pe

7

numele soției sale Nasalciuc Lilia, și tot acesta i-a transmis actele pentru a le

depune la ambasada Italiei, pentru a obține viză (f. d. 151-153, vol. II); decizia

Curții de Apel Chișinău din 02.07.2014 prin care a fost menținută hotărârea primei

instanțe și sentința din 17.05.2014 prin care complicele Pavalache Marcel Ștefan, a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit.

a) Cod penal, și respectiv condamnat fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 750 unități convenționale (f. d. 86-91, vol. II); proces-verbal

de audiere a martorului Pavalachi Marcel din 21.08.2014 prin care detaliat a

declarat despre Roșcovan Andrei, Olga, Eșanu Victor și Ciobanu Dumitru și rolul

fiecărui complice în comiterea faptei incriminate – episodul lui Nasalciuc Vadim

(f. d. 92-94, vol. II); procesul-verbal de confruntare din 12.07.2017 efectuat

Nasalciuc Vadim și Pavalachi Marcel, ambii au menținut declarațiile date anterior

(f. d. 160-162, vol. II); procesul-verbal de audiere a învinuitului Roșcovan Andrei

din 23.07.2019, în prezența avocatului Nemerenco Dumitru prin care dânsul

recunoaște integral vina expusă în Ordonanța din 28.07.2017 și sincer se căiește în

cele săvârșite (f.d. 26, Vol. III).

Instanța de apel a reținut că, sentința primei instanțe a fost contestată de

către acuzatorul de stat în partea individualizării pedepsei penale, solicitând să-i

fie aplicată o pedeapsă cu închisoare, iar avocatul Olga Kelsa, în interesele

inculpatului Roșcovan Andrei în partea calificării acțiunilor inculpatului și

anume a solicitat ca Roșcovan Andrei să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) Cod penal și anume să fie exclus din

învinuire grupul criminal organizat.

Colegiul a considerat apelul avocatului în partea în care solicită excluderea

grupului criminal organizat din învinuirea adusă inculpatului Roșcovan Andrei

și recalificarea acțiunilor inculpatului potrivit art. 3621 alin. (2) Cod penal,

neîntemeiat și urmează a fi respins, or, argumentele invocate de apărător nu sunt

întemeiate și nu pot servi ca temei de casare a sentinței primei instanțe.

S-a stabilit că din probele prezentate, analizate și apreciate se atestă că

persoane necunoscute, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Roșcovan Andrei și Pavalachi Marcel, folosind actele primare obținute de la

potențialii migranți, membrii grupului criminal organizat, inclusiv Roșcovan

Andrei, confecționau în circumstanțe nestabilite documente oficiale false cum ar

fi pașapoarte a cetățenilor României, a certificatelor de căsătorie a României, a

certificatelor de reședință pe teritoriul Italiei și a buletinelor de identitate a Italiei.

Or, potrivit răspunsului nr. 35/5/64 Departamentul Poliției de Frontieră din

03.02.2014 la demersul Centrului nr.24/36 din 10.01.2014, Centrul Comun de

Comunicare Galați, a stabilit că actul de căsătorie seria CG nr.xxxxxxxx, transcris

sub nr.1730 din 09.03.2011, figurează înregistrate alte persoane, decât Nasalciuc

Vadim și Nasalciuc Lilia iar în baza acestui act a fost eliberat un certificat de

căsătorie cu altă serie și alt număr decât cele care apar în fotocopia anexată (f. d.

120, vol. I).

8

Instanța a reținut că, potrivit răspunsului nr. 35/5/17 Departamentul Poliției

de Frontieră din 20.01.2014 la demersul Centrului nr. 24/36 din 10.01.2014,

Centrului Comun de Comunicare Galați a stabilit că CNP xxxxxxxxxxxxx nu

există în baza de date a României. Pașaportul nr.xxxxxxxxxxx a fost eliberat la

24.07.2012 pe numele altei persoane, totodată s-a stabilit că cetățeanca Republicii

Moldova Nasalciuc Lilia xxxx, d.n.xx.xx.xxxx nu figurează în baza date ca

cetățeancă a României (f. d. 121, vol. I).

Mai mult, un semn obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzute

de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, este scopul infracțiunii, manifestat prin

scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material. Se are în

vedere că făptuitorul urmărește ca, în schimbul organizării migrației ilegale, să

obțină de la victima infracțiunii sau de la o altă persoană o remunerație sub formă

de bani, alte bunuri, alte foloase sau avantaje patrimoniale. La caz, din materialele

cauzei rezultă că, întru realizarea intențiilor infracționale de organizare a intrării

și șederii ilegale a potențialilor migranți, grupul criminal organizat acumula setul

de acte primare necesare pentru confecționarea documentelor false, în temeiul

cărora ulterior urmau să fie solicitate vize de intrare și ședere pe teritoriul Italiei,

pentru care cereau bani în sumă de 2000 euro.

S-a stabilit că infracțiunea se consideră săvârșită de două sau mai multe

persoane în cazul în care este organizată intrarea, șederea, tranzitarea ilegală a

teritoriului statului sau ieșirea de pe acest teritoriu de două sau mai multe

persoane care au calitate de coautori, adică în cazul participației simple, iar în

cazul săvârșirii infracțiunii de mai multe persoane, agravanta se va reține în cazul

în care dintre aceste mai multe persoane, cel puțin două sau mai multe dintre ele

realizează latura obiectivă a infracțiunii, adică sunt coautori. Astfel, calificativul

agravant privind organizarea migrației ilegale, acțiuni, săvârșite de un grup

criminal organizat și-a găsit confirmarea în ședința de judecată, atât în primă

instanță, cât și în instanța de apel, în acțiunile inculpatului Roșcovan Andrei, fiind

prezente elementele constitutive a infracțiunii imputate, organizarea migrației

ilegale, acțiuni comise asupra mai multor persoane de către mai multe persoane.

La caz, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apărării

referitor la faptul că procurorul nu a probat învinuirea adusă inculpatului în

sensul calificării grupului criminal organizat, reiterând art. 46 Cod penal.

Astfel, circumstanțele de fapt constate supra impun necesitatea de a aprecia

critic argumentele inculpatului, dar și a apărătorului acestuia referitor la lipsa

grupului criminal organizat, or, aceste declarații pe de o parte au fost oferite cu

scopul ca inculpatul să se eschiveze de la răspunderea penală, iar pe de altă parte,

aceste afirmații sunt combătute prin declarațiile martorilor Tofan Olga și

Pavalachi Marcel, care au confirmat că au fost implicate încă 2 persoane, unul pe

nume Victor, în detalii au relatat instanței de judecată acțiunile faptice a

inculpatului și careva temeiuri de a nu crede acestor declarații, care au fost

relatate sub jurământ, lipsesc.

9

Totodată activitatea infracțională a lui Roșcovan Andrei că, a fost realizată

împreună cu alți membri ai grupului criminal organizat, se confirmă și prin

procesul – verbal de audiere a lui Pavalachi Marcel din 21.08.2014 în calitate de

martor prin care detaliat și cu lux de amănunte a relatat despre rolul fiecărui

complice - Roșcovan Andrei, Olga, Eșanu Victor și Ciobanu Dumitru la comiterea

faptei incriminate – episodul lui Nasalciuc Vadim, care ulterior a și fost

condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02.07.2014 în baza art. 3621

alin. (3), lit. a) Cod penal pe episodul în cauză (f.d. 86-91, 92-94, Vol. II).

Prin urmare, acest fapt se confirmă și prin denunțul întocmit de către

ofițerul superior de investigații al Biroului „Centru” a CCTP maior de poliție,

Andrei Bălănescu prin care aduce la cunoștință că la 19.12.2013 din partea

Ambasadei Italiei în Republica Moldova a parvenit un demers de verificare a

legalității actelor depuse de cetățeanul RM Postica Ion x, a.n.19xx, la Ambasada

Italiei pentru a solicita viza Schengen, demersul parvenit fiind înregistrat în R-2 a

CCTP cu nr. 241 din 19.12.2013 (f.d.70-74, Vol. I), procesul-verbal de examinare a

obiectului din 22.01.2014, prin care s-a examinat adresarea Ambasadei Italiei la

Chișinău cu nr. 1052 privind verificarea legalității actelor prezentate de Nasalciuc

Vadim, în vederea obținerii vizei sub motivul reintegrării familiei-copia

pașaportului român cu numărul xxxxxxxx pe numele lui Nasalciuc Lilia, d.n.

xx.xx.xxxx, copia certificatului roman seria CG nr.xxxxxxxx, copia formularului

de tip B numărul XXXXXXXX eliberat la 21.11.2013, permisul de ședere Italian nr.

325 perfectat pe numele lui Nasalciuc Lilia, copia certificatului de reședință Italian

pe numele lui Nasalciuc Lilia, copia pașaportului național nr. XXXXXXXX

perfectat pe numele lui Nasalciuc Vadim, copia certificatului de reședință Italian

(f.d.115-116, Vol. I).

Mai mult ca atât, potrivit procesului verbal de audiere a învinuitului

Roșcovan Andrei din 23.07.2019, în prezența avocatului Nemerenco Dumitru

(f.d.26, Vol. III) inculpatul a recunoscut integral vinovăția indicată în Ordonanța

din 28.07.2017 (f.d.184-186, Vol. II) și sincer s-a căit în cele săvârșite.

În această ordine de idei, Colegiul a stabilit cu certitudine că argumentele

apărătorului Olga Kelsa, în interesele inculpatului Roșcovan Andrei, privind

recalificarea acțiunilor inculpatului Roșcovan Andrei de la prevederile art. 3621

alin. (3) lit. a) Cod penal, la prevederile art. 3621 alin. (2) Cod penal, nu pot fi

reținute, or, în speță poziția apărătorului a fost combătută prin probele analizate

mai sus.

Cu referire la numirea pedepsei penale, Colegiul a conchis că, instanța de

fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, precum și scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal,

infracțiunea săvârșită de către Roșcovan Andrei se atribuie la categoria

10

infracțiunilor grave, or, infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod

penal, se pedepsește cu amendă în mărime de la 1150 la 1350 de unități

convenționale sau cu închisoare de la 5 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Din materialele cauzei penale urmează că, inculpatul și-a recunoscut

vinovăția în cadrul urmăririi penale, circumstanțe agravante nu au fost reținute,

prin urmare instanța de apel conchide că, pedeapsa aplicată sub formă de amendă

în mărime de 1000 unități convenționale, va oferi o mai bună protecție intereselor

societății decât izolarea vinovatului de societate.

Instanța de fond a ținut cont și a aplicat o pedeapsă prevăzută de art. 3621

alin. (3) Codul penal și legal a dispus stabilirea pedepsei sub formă de amendă,

or, inculpatul Roșcovan Andrei nu a mai comis careva infracțiuni, este căsătorit și

are la întreținere și educație un copil minor, prejudiciul material sau moral în

prezenta cauză nu este stabilit.

Argumentele procurorului privind aplicarea în privința lui Roșcovan

Andrei, a unei pedepsei mai aspre și anume sub formă de privațiune de libertate

pe un termen de 5 ani de zile, nu pot fi reținute, deoarece la stabilirea măsurii și

mărimii pedepsei în privința inculpatului, în vederea corectării, reeducării,

precum și ca măsură de pedeapsă, Colegiul a ținut cont în deplină măsură de

motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea a recunoscut fapta la etapa

urmăririi penale, a contribuit la descoperirea infracțiunii, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării, astfel instanța de fond aplicându-i o

pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub

formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, echivalentul a 20 000

lei.

Totodată, Colegiul a respins argumentele apărării, aduse în motivarea

cererii de apel, de a fi încetat procesul penal potrivit instituției prescripției

prevăzută de art. 332 Cod de procedură penală, or, prescripția tragerii la

răspundere penală reprezintă un act prin care statul renunță la pedepsirea unei

persoane care a comis o infracțiune. Și asta din cauza că s-a scurs un timp

îndelungat de la comiterea faptei. Prin intermediul prescripției a fost creată

posibilitatea ca făptuitorul să scape de pedeapsă, dacă instituțiile statului nu iau

toate măsurile și nu acționează promt. Timpul necesar pentru prescrierea unei

fapte care ar atrage răspunderea penală este stipulat în Codul penal și variază în

funcție de gravitatea infracțiunii.

Astfel, art. 60 Cod penal conține prevederi referitoare la prescripția tragerii

la răspundere penală și spune că o persoana se liberează de răspundere penală

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 15 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni grave. La caz, inculpatul Roșcovan Andrei a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, comisă

în perioada de timp a lunilor noiembrie 2013 până la 20 ianuarie 2014, care potrivit

11

prevederilor art. 16 Cod penal, se califică a fi o infracțiune gravă, astfel, potrivit

prevederilor art. 60 alin. (1), lit. c) Cod penal, pentru această infracțiune termenul

de prescripție expiră în noiembrie 2028, iar ținând cont de Ordonanța de

suspendare a urmăririi penale din 04.03.2019 (f.d. 209, vol. II) și Ordonanța de

reluare a urmăririi penale din 23.07.2019 (f.d. 5, vol. III), termenul de prescripție

în privința lui Roșcovan Andrei expiră în ianuarie 2029, astfel, ultimul nu poate

beneficia de instituția prescripției.

Colegiul a reținut că, instanța de fond minuțios, sub toate aspectele, complet

și obiectiv, a administrat probele, apreciind fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, astfel fără nici un dubiu rezonabil a stabilit

vinovăția inculpatului Roșcovan Andrei și corect a calificat acțiunile acestuia în

baza art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta,

invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală,

solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

04 octombrie 2022, cu dispunerea trimiterii cauzei la rejudecare în instanța de

apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar declarat a invocat:

- ambele instanțe de judecată, la aplicarea pedepsei inculpatului Roșcovan

Andrei, pentru infracțiunea comisă, nu au acordat deplină eficiență prevederilor

art. 61, 75 Cod penal, în speță incorect au ajuns la concluzia stabilirii unei pedepse

sub formă de amendă, or raportând la aspectele de individualizare a pedepsei,

reieșind din cerințele legislației penale naționale și internaționale (Convenția

ONU împotriva criminalității transnaționale organizate, în vigoare pentru

Republica Moldova din 16.10.2005,) apreciind circumstanțele cauzei penale și a

faptelor imputate inculpatului, consideră inacceptabilă omisiunea instanțelor de

judecată la evaluarea juridică a acțiunilor ultimului sub aspectul prejudiciului

cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea cărei a fost adus

în fața instanței;

- măsura de pedeapsă aplicată atât de prima instanță cât cea de apel, în

privința inculpatului Roșcovan Andrei nu este adecvată faptei și pericolului social

al acesteia, aceasta fiind prea blândă și în consecință ilegală, neechitabilă și

nejustificată;

- la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Roșcovan Andrei,

instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele agravante inerente speței,

lăsând fără apreciere justă scopul urmărit de făptuitor (beneficii materiale),

metoda de comitere (grup criminal organizat) și urmările prejudiciabile.

5.3. Avocatul Kelsa Olga în numele inculpatului, fără a invoca nemijlocit

incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

12

octombrie 2022, cu încetarea procesului penal conform prevederilor art. 16, 60

Cod penal, art. 332 Cod de procedură penală.

În motivarea recursului ordinar declarat a invocat că:

- în cauza respectivă nu a fost adusă nici o probă, care confirmă faptul

comiterii de către Roșcovan Andrei a infracțiunii înaintate prevăzute de art. 3621

alin. (3) lit. a) Cod penal și anume în grup criminal organizat, care în cazul

inculpatului nu există;

- consideră că acțiunile inculpatului urmează a fi calificate legal, corect și

conform probelor administrate, în baza art. 3621 alin.(2) lit. c) Cod penal;

- această faptă a avut loc în ianuarie 2014, adică 7 ani în urmă, astfel, față de

inculpat urmează a fi aplicate prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal;

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul

de procedură penală.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și

argumentate de recurent.

Din conținutul recursului declarat de procuror, se constată că recurentul

face trimitere la temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod

de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

pentru că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, din conținutul cererii de recurs ordinar declarată de către

avocatul Kelsa Olga în numele inculpatului, se constată că recurentul nu invocă

vreun temei de drept concret din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, însă reieșind din motivarea acestuia reiese că apărarea își

exprimă dezacordul cu calificarea infracțiunii, astfel semnalându-se temeiul de

casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

13

drept comise de către instanțele de fond, în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Potrivit criticilor procurorului prin decizia instanței de apel inculpatului i

s-a stabilit o pedeapsă necorespunzătoare faptei și circumstanțelor stabilite,

considerând că pedeapsa este prea blândă, iar avocatul Kelsa Olga – că fapta

săvârșită de inculpat a fost încadrată juridic greșit, astfel solicită recalificarea

acțiunilor inculpatului de la art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la art. 362 1 alin. (2)

lit. c) Cod penal.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs, invocat de procuror, prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal în urma cercetării

materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul

că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1),

417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată și-a

întemeiat soluția privind menținerea sentinței, prin care Roșcovan Andrei a fost

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a)

Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1000

(una mie) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita activitate legată de migrație pe un termen de – 5 (cinci) ani,

concluzie la care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei,

conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o decizie care

cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea contestată de

recurenți în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu

identifică motive justificative de a interveni în respectiva decizie.

Astfel că verificând materialele dosarului în raport cu alegația că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal

conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate

în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de

procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți expunându-se

detaliat asupra criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

vinovăția inculpatului, termenul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Kelsa Olga în numele

inculpatului, precum că decizia este neîntemeiată, iar instanța de apel nu a

examinat obiectiv fondul cauzei, Colegiul le apreciază ca fiind neîntemeiate,

deoarece, verificând decizia atacată în raport cu argumentele invocate în apel, se

atestă că instanța de apel a cercetat materialele cauzei și a dat răspuns la

argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu

14

soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului.

Colegiul menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și

sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a

procedat în speță.

Reieșind din esența criticilor invocate de către recurent, Colegiul penal

reține că acestea se referă doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, avocatul

face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit

căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția

inculpatului Roșcovan Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621

alin. (3) lit. a) Cod penal, acțiunile acestuia urmând a fi încadrate în baza art. 362

1 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum

de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești,

cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei

activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să

se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele

admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea

acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al

coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele

de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul

casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată

de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar

raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost

menținută sentința primei instanțe, potrivit căreia Roșcovan Andrei a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod penal și

condamnat la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1000 (una mie)

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita activitate legată de migrație pe un termen de – 5 (cinci) ani.

Astfel, referitor la alegațiile apărătorului sub imperiul temeiului pentru

recurs prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul

15

penal atestă că, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii invocate, o

astfel de eroare în speța dată nu a fost stabilită, deoarece instanța de apel a

constatat corect prin prisma probelor administrate că acțiunile inculpatului

Roșcovan Andrei întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de

art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Respectivele circumstanțe pentru calificarea faptei au fost constatate de

către prima instanță și menținută de către instanța de apel, din cumulul de probe

anexate la materialele cauzei cercetate în instanța de fond și apreciate în instanța

de apel, pe care, deși recurentul le consideră neîntemeiate, invocând că nu

corespund realității, instanța de recurs le apreciază ca fiind consecvente. (pct. 4.1

din decizie)

Totodată, pentru menținerea calificării faptelor inculpatului, stabilite prin

rechizitoriu, instanța de apel corect a reținut prezența în acțiunile lui Roșcovan

Andrei, a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 3621 alin. (3),

lit. a) Cod penal, organizarea migrației ilegale, după indicii calificativi:

organizarea, în scopul obținerii, direct a unui folos financiar, a intrării, șederii și

tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean,

nici rezident al acestui stat, de mai multe persoane, săvârșită de un grup criminal

organizat, constatând că persoana este subiect al infracțiunii, că este întrunită

latura obiectivă și cea subiectivă, cât și legătura cauzală dintre acestea.

Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de

argumentele care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului, conform

învinuirii înaintate prin rechizitoriu, Colegiul penal apreciază ca fiind declarativ

invocată prezența la caz a erorii prevăzute la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, întrucât instanța de apel la capitolul respectiv a dat deplină

eficiență prevederilor legale ce țin de aprecierea materialului probator, care a

confirmat întrunirea în acțiunile inculpatului Roșcovan Andrei a elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Totodată, verificând materialele dosarului în raport cu alegația

procurorului privind blândețea pedepsei, Colegiul penal statuează că instanța de

apel la individualizarea pedepsei penale a acordat deplină eficiență prevederilor

art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării ei, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Implicit, la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului

Roșcovan Andrei, instanța de apel a avut în vedere gravitatea infracțiunii

săvârșite, care conform art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune gravă, motivul

acesteia, personalitatea inculpatului ce se prezintă a fi una pozitivă, este căsătorit

și are la întreținere un copil minor, a recunoscut vina și a contribuit la

descoperirea infracțiunii.

16

Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că temei pentru aplicarea

unei pedepse mai aspre, în privința inculpatului nu se constată, or, pedeapsa

stabilită răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în

art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului,

precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât

și a altor persoane.

Instanța de recurs notează că pentru a se reține eroarea de drept stipulată

în pct. 10) și pentru a se statua că s-au aplicat pedepse individualizate contrar

exigențelor legale, instanțele de fond urmau să facă abstracție de prevederile art. 75

Cod penal, care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepselor.

La caz, din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța a

dat răspuns argumentelor recurenților privind individualizarea pedepsei, iar

decizia cuprinde și temeiurile pentru care a fost menținută pedeapsa apreciată de

prima instanță.

Astfel, Colegiul consideră că în speță individualizarea pedepsei corespunde

legii penale, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă, raportată la scopul

urmărit de legislator în art. 61 Cod penal, care îl va descuraja de comiterea altor

infracțiuni.

Cit privește solicitarea avocatului privind aplicarea în speță a prevederilor

art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere

la răspundere penală, Colegiul penal reține că la caz, inculpatul a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal,

care conform art. 16 Cod penal, se califică ca infracțiune gravă, prescripția

acesteia, potrivit art. 60 Cod penal, amintit de apărător, fiind de 15 ani de la

săvârșirea infracțiunii, astfel dat fiind că perioada infracțională imputată datează

din noiembrie 2013 până în ianuarie 2014, iar instanța de apel a pronunțat soluția

la 04 octombrie 2022, înăuntrul termenului prescris.

Mai mult, criticile formulate de procuror și avocat au format obiect de

discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la

pct. 4.1, iar argumentele invocate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de

vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul

rejudecării deciziei instanței de apel, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza

Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art. 6 §1 din CtEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea

de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

17

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele enunțate mai sus, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel

este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocatul

Kelsa Olga în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 04 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Roșcovan

Andrei xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 16 martie

2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Guzun Ion

18