1ra-74/2022 — art. 27, 186 al. 2 lit. d; 27, 186 al. 2 lit. d,CP

1ra-74/2022 — art. 27, 186 al. 2 lit. d; 27, 186 al. 2 lit. d,CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-74/2022

1-21037189-01-1ra-17012022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Gafton Mihai în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui,

Popovici Victor xxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxx, originar și domiciliat în

xxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 12.03.2021 – 20.08.2021;

Instanța de apel: 10.09.2021 – 28.10.2021;

Instanța de recurs: 17.01.2022 – 13.04.2022.

A C O N S T A T A T :

2021, Popovici Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. d), art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

stabilindu-i-se pedepsele după cum urmează:

- în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pentru episodul săvârșit la

data de 11.08.2020, închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pentru episodul

infracțional săvârșit la data de 29.08.2020, închisoare pe un termen de 3 (trei)

ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate i s-a stabilit lui Popovici Victor pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

a constatat că, Popovici Victor, la 11 august 2020, aproximativ orele 0230,

aflându-se pe xxxxxxxxx, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de

cupiditate, prin acces liber a pătruns în garajul situat pe adresa sus

1

menționată, de unde pe ascuns a sustras un burghiu electric în valoare de

2 000 lei, după care a încercat să părăsească locul comiterii infracțiunii, însă

din cauze independente de voința făptuitorului Popovici Victor, aceasta nu și-

a produs efectul, dat fiind faptul că a fost reținut de către proprietar. Astfel

prin aceste acțiuni cauzându-i părții vătămate Prodan Ion, un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 2 000 lei.

Tot el, la 29 august 2020, aproximativ orele 0130, aflându-se pe str.

xxxxxxxxxxx, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, prin acces

liber a pătruns în debaraua situat pe adresa sus menționată, de unde pe

ascuns a sustras o bicicletă de tip sport de model „Ardis” de culoare neagră

combinată cu roșu, în valoare de 3 000 lei, după care cu bunul sustras, a

încercat să părăsească locul comiterii infracțiunii, însă din cauze independente

de voința făptuitorului Popovici Victor, aceasta nu și-a produs efectul, dat

fiind faptul că a fost reținut de către Cernei Eduard. Astfel prin aceste acțiuni

a cauzat părții vătămate Marcu Finodora, un prejudiciu material considerabil

în sumă totală de 3 000 lei.

Acțiunile lui Popovici Victor pentru episodul săvârșit la data de

11.08.2020 și pentru episodul infracțional săvârșit la data de 29.08.2020, au fost

încadrate în baza art. art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul – adică

tentativă de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

numele inculpatului Popovici Victor, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Popovici Victor să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate.

3.1. În motivarea apelului a invocat că:

- la stabilirea pedepsei instanța de judecată greșit a aplicat prevederile

art. 75 Cod penal;

- inculpatul Popovici Victor s-a căit de comiterea infracțiunilor, a

colaborat cu organul de urmărire penală, nu s-a eschivat de la organul de

urmărire penală și procuror, totodată inculpatul a recunoscut că a realizat

incorectitudinea acțiunilor sale și a promis că nu va mai comite în viitor astfel

de infracțiuni, cât și alte acțiuni infracționale, a colaborat cu organul de

urmărire penală în timpul și după comiterea infracțiunii, nu este prezentă

starea de recidivă în săvârșirea infracțiunilor, prejudiciul material a fost

restituit părților vătămate, totodată părțile vătămate nu au înaintat acțiune

civilă;

- a menționat că Popovici Victor are loc permanent de trai, este originar

cu viza de reședință în xxxxxxxx și poate executa o pedeapsă neprivativă de

libertate la locul de trai sus menționat;

2

- consideră că instanța de judecată nejustificat i-a aplicat o pedeapsă

aspră inculpatului Popovici Victor, condamnându-l la pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 5 ani.

28 octombrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Șchiopu

Arcadie în numele inculpatului și menținută sentința fără modificări.

4.1 Instanța de apel a stabilit că, la pronunțarea sentinței, prima instanță,

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că,

inculpatul a comis anume faptele infracționale imputate, corect încadrate în

dispoziția art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul – adică tentativă de

sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

În continuare, apreciind probele pe cauza penală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, verificând concomitent argumentele din

rechizitoriu în raport cu probele cercetate în cadrul ședinței de judecată,

instanța de apel a conchis că, învinuirea adusă inculpatului este întemeiată,

acțiunile acestuia just încadrându-le în dispoziția art. 27, 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal.

Referitor la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel

a reținut că, prima instanță corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării persoanei vinovate.

A reiterat că prima instanță justificat a considerat necesară stabilirea

pedepsei de cea mai severă categorie, sub formă de închisoare, pe un termen

maxim și anume: - pentru episodul infracțional săvârșit la data de 11.08.2020,

în baza art. art. 27, 186 alin. (2) lit. d) închisoare pe un termen de 3 (trei) ani,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, - pentru episodul infracțional

săvârșit la data de 29.08.2020, în baza art. art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate , fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În final, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în

viața socială, precum și cel înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate,

a considerat neîntemeiate alegațiile titularilor dreptului de apel în vederea

aplicării unei pedepse mai blânde.

avocatul Gafton Mihai în numele inculpatului, prin care invocând incidența

pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a

3

solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care lui Popovici Victor să-i fie aplicată o pedeapsă non-privativă de

libertate.

5.1. În susținerea recursului avocatul Gafton Mihai invocă:

- inculpatul are loc permanent de trai, cu viza de reședință în r-nul

Rezina, s. Cuizăuca și poate executa o pedeapsă neprivativă de libertate la

locul de trai;

- inculpatul s-a căit sincer de comiterea infracțiunilor, a colaborat

cu organul de urmărire penală, nu s-a eschivat de la organul de urmărire

penală, totodată inculpatul a recunoscut incorectitudinea acțiunilor sale și a

promis ca nu va mai admite în viitor astfel de acțiuni, cât și alte acțiuni cu

caracter infracțional, a colaborat cu organul de urmărire penală, nu este

prezentă starea de recidivă în săvârșirea infracțiunilor, prejudiciul material a

fost restituit părților vătămate, totodată părțile vătămate nu au înaintat

acțiune civilă;

- invocându-se necesitatea aplicării unei pedepse mai blânde reieșind

din personalitatea inculpatului, instanța de apel s-a limitat doar la simpla

constatare a legitimații sentinței primei instanțe și s-a afiliat în mod

nejustificat aceștia.

procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra

recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil,

ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării

invocă temeiurile pentru declararea recursului ordinar prevăzute la art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența

argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs critică decizia

instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume invocă dezacordul cu

4

modalitatea de individualizare a pedepsei penale, potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea

ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate

inculpatului Popovici Victor, întrucât celălalt temei de casare nominalizat în

recurs, nu a fost motivat de către apărare, iar în circumstanțele în care

recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Sub aspectul temeiului de casare invocat, Colegiul penal atestă că

apărarea consideră că inculpatului Popovici Victor, i-a fost stabilită o

pedeapsă prea aspră, susținând în acest sens că acestuia urma să-i fie aplicată

o pedeapsă mai blândă reieșind din personalitatea inculpatului, însă

analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei,

instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din

următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a

pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să

i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza

căruia persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei

și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

5

circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Prin urmare, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -

detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a

pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute

pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă

mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal,

la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă, că prin sentința primei instanțe, Popovici

Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

27, 186 alin. (2) lit. d), art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, stabilindu-i-se

pedepsele după cum urmează:

- în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pentru episodul săvârșit la

data de 11.08.2020, închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pentru episodul

infracțional săvârșit la data de 29.08.2020, închisoare pe un termen de 3 (trei)

ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 84 alin. (1)

Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Popovici

Victor pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, soluție care a fost menținută și de către instanța

de apel.

Instanța de al doilea grad de jurisdicție judecând apelul declarat de

partea apărării, instanța de apel a conchis, că la stabilirea pedepsei

inculpatului Popovici Victor, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 61,

75 Cod penal, în limitele sancțiunii prevăzute de infracțiunile incriminate.

Astfel, cu referire la solicitarea apărării potrivit căreia inculpatului

Popovici Victor să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, și anume o pedeapsă

non privativă de libertate, Colegiul penal reține că aceasta corect a fost

respinsă de către instanța de apel, care just a reținut că scopul pedepsei penale

prevăzut la art. 61 Cod penal, în privința inculpatului, poate fi realizat doar

prin izolarea de societate a acestuia, ținând cont de comportamentul și

personalitatea inculpatului, și anume că acesta a săvârșit două infracțiuni mai

puțin grave, în prezența circumstanței atenuante și agravante, se

caracterizează drept o persoană care nu este la prima abatere de la legea

6

penală, pentru care activitatea infracțională constituie o îndeletnicire,

manifestând în așa mod o desconsiderare vădită față de relațiile sociale la care

a atentat prin faptele incriminate.

Instanța de recurs ordinar menționează că, criticile formulate de

recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și

ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și

a cărei reluare nu se mai impune, (hotărârea CtEDO García Ruiz versus

Spania), or noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-a motivat

succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie altfel, să

examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost adresate (hotărârea

CtEDO Boldea versus România), având în vedere și faptul că verificând

hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care, analizate

din oficiu, să ducă la casarea deciziei recurate.

În acest context, Colegiul menționează că la examinarea cauzei, instanța

ierarhic inferioară just a respins argumentul apelantului privind aplicarea

unei pedepse mai blânde non privative e libertate, ca fiind neîntemeiat, astfel

corect concluzionând că la stabilirea pedepsei inculpatului Popovici Victor,

instanța de judecată a ținut cont de atitudinea inculpatului față de cele

săvârșite, de comportamentul ultimului, în opinia instanței, aplicarea

pedepsei neprivative de libertate nu va fi suficientă pentru corectarea

inculpatului și pentru atingerea scopului legii și pedepsei penale.

Ca urmare, instanța de recurs ordinar menționează faptul că

circumstanțele la care face referire apărarea în cererea de recurs, au fost luate

în considerație de către instanțele de fond, la aplicarea pedepsei cu închisoare

inculpatului Popovici Victor, care au ținut cont de personalitatea acestuia, și

corect au concluzionat că scopul legii penale în speță poate fi realizat doar

prin izolarea de societate a inculpatului Popovici Victor, întrucât efectuând o

analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului,

urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, precum și cel

înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră neîntemeiate

alegațiile titularilor dreptului de apel în vederea aplicării unei pedepse mai

blânde.

Așadar, Colegiul penal reține, că instanțele de fond și de apel

individualizând pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale

expuse supra și au motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, în

baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru

stabilirea pedepsei, și prin urmare, instanța de recurs consideră, că instanțele

corect au concluzionat că o pedeapsă cu închisoare, va asigura scopul acesteia,

din care motiv nu pot fi reținute argumentele recurentului privind aplicarea

unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Popovici Victor.

7

Urmare, erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod

de procedură penală nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

În contextul expus mai sus, Colegiul penal conchide, că pedeapsa

aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost

respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt

neîntemeiate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gafton

Mihai în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Popovici

Victor xxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 mai 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

8