1ra-1034/2022 — art. 187 alin.2 lit. b, f; art. 42 alin. 2,186 alin.2 lit. b, d CP

1ra-1034/2022 — art. 187 alin.2 lit. b, f; art. 42 alin. 2,186 alin.2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1034/2022

1-18204861-01-1ra-14072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Popov Oleg, și de către avocatul Talpiș Ivan în numele inculpatului, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022, în cauza

penală în privința lui,

Botnari Cristian ……………………

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04.12.2018 – 26.06.2020;

Instanța de apel: 03.02.2021 – 20.04.2022;

Instanța de recurs: 14.07.2022 – 21.11.2022.

A C O N S T A T A T :

Cristian a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), f) și 42 alin. (2), 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa, după cum urmează:

- în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal – 5 (cinci) ani închisoare, fără

amendă;

- în baza art. 42 alin. (2), 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – 1 (unu) an

închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani și 3

(trei) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință s-a

adăugat parțial, pedeapsa neexecutată aplicată prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 15.06.2018, pe un termen de 6 (șase) luni închisoare,

definitiv s-a stabilit lui Botnari Cristian, închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și

9 (nouă) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cristian la 7 octombrie 2018, în jurul orelor 05:30 min., împreună și de comun

1

acord cu minorul XY, aflându-se în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din mun.

Chișinău urmărind scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane,

prevăzând urmările prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea acestor

urmări, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului

infracțional, sub pretextul efectuării unui apel telefonic, în mod deschis l-au

deposedat pe minorul XZ, de telefonul mobil de model „Redmi 5”, cu numărul de

IMEI: 686373036235069, în care era activată cartela SIM cu numărul xxxxxxxxx, la

preț de 3 009 lei. După care, având asupra lor bunul dobândit au părăsit locul

săvârșirii infracțiunii într-o direcție necunoscută. Astfel, cauzându-i părții

vătămate XZ o daună materială în proporții considerabilă.

Tot el, având intenția de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane,

folosindu-se de vârsta fragedă a minorului XM, născut la 11.03.2010, l-a convins

pe acesta să sustragă de la mama sa telefonul mobil pe care urmau să-l vândă, iar

acesteia să-i declare precum că telefonul i-a fost sustras deschis de careva

persoane necunoscute. Ulterior, la 10.05.2019, aproximativ la orele 21:00, minorul

XM, acționând la indicația lui Botnari Cristian, la domiciliul său de pe str. Vasile

Alecsandri, XM din mun. Chișinău a primit de la mama sa Gherus Ana, telefonul

acesteia de model „Mi 8 Lite” pe care ulterior l-a transmis lui Botnari Cristian care

l-a însușit, realizându-1, iar banii primiți i-a folosit în interes personal. Astfel,

cauzându-i părții vătămate Gherus Ana daune în proporții considerabile în sumă

totală de 7000 lei.

avocatul Pîcălău Dorian în interesele inculpatului.

3.1. Inculpatul Botnari Cristian prin apelul declarat a solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale a invocat că cauza penală a fost examinată în

lipsa inculpatului și că inculpatul pledează nevinovat.

3.2. Avocatul Pîcălău Dorian în interesele inculpatului, prin apelul

suplimentar declarat, a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatul să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- contestarea a fost efectuată tardiv, dat fiind faptul că, la examinarea cauzei

inculpatul nu a participat, a făcut cunoștință cu sentința fiind deja reținut, fiind

anterior anunțat în căutare;

- părții apărării i-a devenit cunoscut faptul că, părțile vătămate

intenționează să încheie o tranzacție de împăcare cu acesta, dat fiind faptul că,

inculpatul niciodată nu a beneficiat de acest drept.

fost respins ca fiind depus peste termen, apelul suplimentar declarat de avocatul

Pîcălău Dorian în interesele inculpatului și admis apelul declarat de inculpatul

Botnari Cristian, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

26 iunie 2020, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

2

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Botnari Cristian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiind liberat de

executarea pedepsei penale aplicate prin sentință, din motivul că există o cauză

care înlătură răspunderea penală – intervenirea actului de amnistie în baza Legii

nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova”.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin sentință a fost

adăugată parțial pedeapsa neexecutată aplicată prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 15.06.2018, stabilindu-i lui Botnari Cristian definitiv

pedeapsă cu închisoare pe termen de 5 (cinci) ani 2 (două) luni, fără amendă, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Instanța de apel referitor la apelul suplimentar declarat de avocatul

Dorian Pîcălău în interesele inculpatului, a reținut că sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 26 iunie 2020 a fost contestată cu apel de către

inculpatul Botnari Cristian. Prin mandatul cu Seria MA, nr. 1599254 din 16.02.2021

se atestă că, avocatul Dorian Pîcălău se împuternicește să reprezinte drepturile și

interesele inculpatului Botnari Cristian la Curtea de Apel Chișinău și Curtea

Supremă de Justiție.

La data de 18 mai 2022, avocatul Dorian Pîcălău în interesul inculpatului a

depus apel suplimentar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 26 iunie 2020, reieșind din prevederile art. 402 alin. (5) Cod de procedură

penală, instanța de apel a notat că în speță termenul de declarare a apelului

suplimentar urmează a fi calculat începând cu data de 16.02.2021, dată din care

avocatul a fost împuternicit de a reprezenta drepturile și interesele inculpatului

Botnari Cristian, respectiv, Colegiul penal calculând termenul de 15 zile de

declarare a apelului suplimentar a reținut că acesta a expirat la data de 03 martie

2021, or, cererea de apel a fost depusă la data de 18 mai 2022. Astfel că instanța de

apel a respins apelul suplimentar declarat de avocatul Dorian Pîcălău în interesele

inculpatului, ca fiind depus peste termen.

Cu referire la apelul declarat de inculpatul Botnari Cristian, instanța de apel

a notat că inculpatul, în ședința de judecată fiind legal citat nu s-a prezentat,

instanța de fond dispunând de Raportul subofițerului al SPJ Ciocana din

25.02.2019 din care rezultă, că Botnari Cristian nu mai locuiește pe adresa mun.

Chișinău, str. xxxxx x, ap. x, iar careva date privind locul aflării acestuia nu

dispun. În temeiul art. 321 Cod de procedură penală, instanța de fond prin

încheierea din 15.04.2019 a dispus investigație de căutare (nr. 2019030169) cu

examinarea cauzei în lipsa inculpatului. S-a reținut că, la 06.05.2019 dânsul

personal a scris obligațiunea de a se prezenta în instanța de judecată, însă la

ședințele ulterior fixate, acesta nu s-a prezentat, eschivându-se cu rea credință de

la judecarea cauzei și renunțând de a se apăra personal în fața instanței de

3

judecată.

În pofida faptului că inculpatul Botnari Cristian, la faza urmăririi penale și

pe parcursul cercetării judecătorești a recunoscut vina parțial, vinovăția lui în

comiterea infracțiunilor s-a confirmat prin totalitatea probelor cercetate în ședința

de judecată.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

reținute în sarcina inculpatului Botnari Cristian, încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 42 alin. (2), 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal –

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin intermediul

persoanelor care nu sunt pasibile de răspundere penală din cauza vârstei, comis

de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și art. 187 alin.

(2) lit. b), f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale,

Colegiul penal a conchis că argumentele invocate de inculpatul Botnari Cristian

nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru

care a fost respinsă solicitarea privind pronunțarea unei sentințe de achitare.

Instanța de apel a statuat că reieșind din probele prezentate de către partea

acuzării și administrate în cadrul cercetării judecătorești de către instanța de

judecată, s-a confirmat în totalitate vinovăția inculpatului Botnari Cristian în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), 186 alin. (2) lit. b), d), 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, de către partea acuzării fiind prezentate probe

pertinente și concludente, care apreciate din punct de vedere al coroborării lor au

demonstrat vinovăția inculpatului în comiterea faptelor prejudiciabile.

Dezacordul părții apărării cu sentința instanței de fond este întemeiat doar pe

critica modului în care instanța de judecată a apreciat probele și circumstanțele

cauzei, însă, împrejurările enunțate supra denotă în mod concludent că instanța de

fond nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de apelant, că

hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că a avut loc

fapta de săvârșirea căreia a fost învinuit inculpatul, că această faptă a fost

săvârșită de inculpat, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind

constatată vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor, iar solicitarea

formulată prin cererea de apel nu poate fi admisă.

Totodată s-a reținut că, la judecarea apelului, inculpatul Botnari Cristian a

solicitat aplicarea actului de amnistie în privința sa. În acest sens, instanța de apel

a notat că, la data de 31.12.2021 a intrat în vigoare prevederile Legii nr. 243 din

24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.

4

S-a constatat că, inculpatul Botnari Cristian întrunește cerințele prevăzute la

art. 1 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova” și nu cade sub

incidența art. 6 din Lege pe episodul infracțional prevăzut de art. 186 alin. (2) lit.

b), d) Cod Penal. În acest context, instanța de apel a notat că, prin sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26 iunie 2020 inculpatul Botnari

Cristian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (2), 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, infracțiune care a fost comisă la data de

10.05.2019, adică până la adoptarea Legii nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”.

Infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod penal se califică ca

infracțiune „mai puțin gravă”, pentru care legea penală prevede pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de

până la 4 ani. În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, inculpatul Botnari

Cristian nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a recuperat

prejudiciul cauzat părții vătămate, în speță, nefiind incidente prevederile art. 6 din

Legea nr. 243 din 24.12.2021.

Prin urmare, inculpatul Botnari Cristian, recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 186 alin. (2), lit. lit. b), d) Cod penal, a fost

liberat de executarea pedepsei penale aplicate prin sentință, din motiv că, există o

cauză care înlătură răspunderea penală – intervenirea actului de amnistie în baza

Legii nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova”.

În ceea ce privește episodul de jaf încadrat în prevederile art. 187 alin. (2) lit.

b), f) Cod penal, instanța de apel a relevat că potrivit art. 6 alin. (1), lit. d) din

Legea nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, prevederile art. 1–5 nu se

aplică persoanei: d) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una

dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr. 985/2002:

”… art.187 alin.(2)–(5) ... ”.

Astfel, instanța de apel a respins ca nefondată cererea inculpatului Botnari

Cristian privind aplicarea actului de amnistie (pe episodul prevăzut de art. 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal) în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021, deoarece la caz

sunt incidente excepțiile reglementate la art. 6 alin. (1), lit. d) din Legea nr. 243 din

24.12.2021, deoarece în privința inculpatului Botnari Cristian s-a pronunțat o

sentință de condamnare în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, iar în privința acestei

componențe de infracțiune nu sunt aplicabile prevederile art. 1–5 din Legea nr.

243 din 24.12.2021.

Din materialele cauzei penale rezultă că, prin sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 15.06.2018 inculpatul Botnari Cristian a fost condamnat în baza

5

art. 287 alin. (3) Cod penal la pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, conform art.

90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

2 ani, inculpatul neexecutând integral pedeapsa stabilită. Astfel, în temeiul art. 85

alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin sentință s-a adăugat parțial pedeapsa

neexecutată aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din

15.06.2018, stabilindu-i lui Botnari Cristian definitiv pedeapsă cu închisoare pe

termen de 5 (cinci) ani 2 (două) luni, fără amendă, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către

avocatul Talpiș Ivan în numele inculpatului.

5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin

recursul ordinar declarat, invocând incidența pct. 6) și 7) a dispozițiilor art. 427

Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022, cu restituirea cauzei la o nouă

rejudecare în instanța de apel din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs și cu menținerea deciziei în partea respingerii ca fiind

depus peste termen a apelului suplimentar declarat de către avocatul Pîcălău

Dorian în interesele inculpatului.

În motivarea recursului ordinar declarat, procurorul a invocat că conform

prevederilor articolului 414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror noi probe

prezentate, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate din

apel.

La judecarea cauzei în ordine de apel, instanța nu a verificat faptul dacă

cererea de apel formulată de către inculpatul Botnari Cristian a fost declarată în

termenul prevăzut de legea de procedură penală. Astfel, în pofida faptului că

partea acuzării a ridicat problema legalității declanșării de către inculpatul Botnari

Cristian a căii ordinare de atac apelul, sub aspectul tardivității, instanța de apel, a

reținut că acuzatorul de stat a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat.

Consideră că admiterea unui apel tardiv încalcă principiul securității

juridice, în situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui

apel/recurs nu este nelimitată. Or, inculpatul Botnari Cristian a rămas indiferent

de mersul și soarta procesului penal în care era vizat o perioadă de aproximativ 3

ani de zile, termen care ar fi determinat cu siguranță pe oricare observator

independent, să rețină că marja de apreciere a instanței de apel în cauza lui

Botnari Cristian a depășit limitele rezonabilului.

Procurorul mai indică că instanța de apel, procedând neîntemeiat la

examinarea fondului cauzei în baza unui apel introdus tardiv de către inculpatul

Botnari Cristian a mai admis o altă eroare gravă de drept, manifestată prin

expunerea confuză a unei soluții contradictorii.

6

Astfel, așa cum rezultă din conținutul părții dispozitive a deciziei recurate,

inculpatul Botnari Cristian, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, a fost liberat de

executarea pedepsei penale aplicate prin sentință, din motivul că există o cauză

care înlătură răspunderea penală - intervenirea actului de amnistie în baza Legii

nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independentei Republicii Moldova.

A menționat că legislația națională în vigoare la momentul pronunțării

deciziei recurate nu prevedea reglementări care ar fi interzis aplicarea actului de

amnistie în privința inculpatului Botnari Cristian pe capătul de acuzare prevăzut

la art. 42 alin. (2), 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Subsidiar, instanța de apel

corect a reținut că în privința inculpatului Botnari Cristian a fost pronunțată o

sentință de condamnare și că în virtutea acestui fapt, actul de amnistie a putut fi

aplicat asupra speței doar din perspectiva liberării de pedeapsă a inculpatului.

Notează că deși instanța de apel corect și-a întemeiat decizia de aplicare a

actului de amnistie pe prevederile art. 107 Cod penal și respectiv art. 389 alin. (4)

pct. 2) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței a reținut un temei de

drept fie contradictoriu, fie impropriu pentru sentințele de condamnare - existenta

unei cauze care înlătură răspunderea penală.

Susține că datorită expunerii neclare a dispozitivului deciziei și omisiunii de

a constata în partea descriptivă a deciziei temeiul liberării inculpatului Botnari

Cristian de pedeapsa penală numită acestuia pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 42 alin.(2), 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, partea acuzării nu

poate înțelege dacă instanța de apel, constatând existenta unei cauze care înlătură

răspunderea penală a avut în vedere temeiul de drept prevăzut la art. 107 Cod

penal sau cel prevăzut la art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Acuzarea menționează că adoptând soluția recurată, instanța de apel a

ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a adoptat o hotărâre

neîntemeiată în partea ce ține de argumentarea soluției și întocmirea actelor

oficiale, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial,

doar în partea admiterii apelului inculpatului Botnari Cristian, cu restituirea

cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, or,

modalitatea de abordare de către instanța de apel a spetei dedusă judecării este

una greșită, contrară reglementărilor procedurale penale dar și practicilor

judiciare în spețe similare.

5.2. Avocatul Talpiș Ivan în numele inculpatului, prin recursul ordinar

declarat, fără a invoca vreun temei concret din cele prevăzute la dispozițiilor art.

427 Cod de procedură penală, enumerându-le practic pe toate, solicită casarea

totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022 și a

sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 26 iunie 2020, cu achitarea

inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) și art. 187 alin.

(2) Cod penal.

7

În motivarea recursului declarat a invocat că atât instanța de fond cât și instanța

de apel nu a dat o apreciere declarațiilor lui Botnari Cristian, și anume că acesta

nu a recunoscut vina, și în acțiunile lui nu se întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii.

Conform Legii nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”,

instanța de apel a aplicat actul de amnistie pentru episodul de sustragere prevăzut

de art. 186 alin. (2) Cod penal. Despre episodul de jaf prevăzut de art. 187 alin. (2)

lit. b), f) Cod penal, instanța de apel relevă că în privința acestuia nu poate fi

aplicat actul de amnistie deoarece art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 243 din

24.12.2021 prevede că la articolul 187 alin (2) - (5) nu se aplică. Însă instanța de

apel nu a aplicat art. 7 alin. (1) care prevede că persoanei condamnate la pedeapsa

cu închisoare, la data intrării în vigoare a prezentei legi căreia nu i se pot aplica

prevederile art. 4-6 i se reduce termenul de pedeapsă după cum urmează: a) cu o

treime, dacă este condamnată pe un termen de pînă la 7 ani inclusiv.

În coroborare cu norma juridică dată constată că în privința lui Botnari

Cristian se poate de aplicat art. 7 din Legea nr. 243 din 24.12.2021, în cazul în care

instanța consideră că totuși Botnari Cristian a comis această infracțiune.

Menționează că la pedeapsa aplicată lui Botnari Cristian, conform art. 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, a fost adăugată în conformitate cu articolul 85 Cod

penal, parțial pedeapsa neexecutată aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani din 15.06.2018, stabilindu-i definitiv pedeapsă cu închisoare pe

termen de 5 ani și 2 luni, fără a ține cont că prin sentința nominalizată ultimul a

fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, și în acest caz la fel se poate de

aplicat prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 cu privire la amnistie.

Totodată notează că instanța urma să reducă termenul de pedeapsă stabilit,

deoarece condițiile de detenție din cadrul Penitenciarului nr. 13 sunt contrare art.

3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului.

Talpiș Ivan a prezentat referință pe marginea recursului ordinar declarat de

procuror, invocând netemeinicia acestuia, la rândul său procurorul în secția

judiciar penală, Crijanovschi Sergiu, prezentând referință asupra recursului

ordinar declarat de apărare, indică asupra inadmisibilității lui, optând pentru

respingerea acestuia drept vădit neîntemeiat.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat de

către avocatul Talpiș Ivan în numele inculpatului urmează a fi respins ca

inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg, urmează a fi admis cu casarea totală a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022, în cauza

penală în privința lui Botnari Cristian xxx și dispusă rejudecarea cauzei, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente:

8

7.1. Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Talpiș Ivan în numele

inculpatului, Colegiul penal lărgit reține următoarele:

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a

fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu

este întemeiat legal (este nefondat).

Din sumarul recursului ordinar declarat, în cauza deferită judecării,

autorul indică incidența temeiurilor de drept pentru casarea hotărârii contestate

prevăzute la pct. 4), 5), 6), 9), 12), 13), 14) și 16) din alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazurile când:

4) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a

apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit

legii;

5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei

părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate;

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea

penală;

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.

14) Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională prevederea legii aplicate

în cauza respectivă;

16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul penal lărgit reține că criticele recurentului, în esență, se referă la

lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de jaf imputate inculpatului, faptul

9

că Botnari Cristian nu a comis infracțiunea, și necesitatea aplicării pe episodul de

jaf a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 „privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova”, potrivit căruia persoanei condamnate la pedeapsa cu

închisoare, la data intrării în vigoare a prezentei legi căreia nu i se pot aplica

prevederile art. 4-6 i se reduce termenul de pedeapsă după cum urmează: a) cu o

treime, dacă este condamnată pe un termen de până la 7 ani inclusiv.

Implicit asupra temeiurilor de drept indicate de recurent, Colegiul penal

reține că deși, avocatul Talpiș Ivan, potrivit textului recursului declarat, a

semnalat temeiurile de casare așa cum sunt prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4),

5), 6), 9), 12), 13), 14) și 16) Cod de procedură penală, nu le-a motivat, iar instanța

de recurs ordinar le constată drept declarative și nu pot fi acceptate, acestea în

primul rând fiind lipsite de raționamente plauzibile, iar în al doilea rând se creează

impresia că temeiurile de casare invocate au fost selectate la întâmplare, or nici

unul din acestea nu a fost probat de apărător, fiind invocate formal, iar instanța

de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în

drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu

se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii.

Mai mult potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile

menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost

invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, astfel că solicitarea

apărătorului despre reducerea termenului în baza art. 385 Cod de procedură

penală, nu a fost obiect de examinare în instanța de apel, însă nu privează

apărarea de a se adresa cu o astfel de solicitare în procedură separată.

Colegiul remarcă, că simpla invocare a dezacordului cu soluția instanței,

nu este motiv ca instanța de recurs să intervină în decizia atacată. Prin urmare,

criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv

nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora

trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să

conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea)

și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este

eroarea comisă de instanță.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens,

iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la

baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

10

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg, Colegiul penal lărgit reține următoarele:

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanța de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea unor erori

procesuale la judecarea cauzei.

Conform prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

Colegiul penal lărgit reține că, procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Popov Oleg, a indicat în calitate de temeiuri de drept pentru casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022,

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală, pentru că

potrivit acuzatorului hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și acesta este expus neclar, și

pentru că instanța a admis un apel tardiv.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel prin prisma

criticilor formulate de recurent, Colegiul lărgit statuează că temeiurile pentru

recurs, invocate în recursul ordinar declarat, sunt incidente speței examinate.

În corespundere cu prevederile art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală,

termenul de declarare a apelului împotriva sentinței este de 15 zile de la data

pronunțării sentinței integral, dacă legea nu dispune altfel.

Potrivit art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, apelul declarat după

expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen

dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive

întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării

pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Totodată potrivit pct. 14.1 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție

cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, măsurile

pregătitoare pentru desfășurarea ședinței de judecată în instanța de apel, ca primă

etapă, reprezintă verificările prealabile privind corectitudinea constituirii ședinței

de judecată și a sesizării instanței de apel. Verificarea corectitudinii sesizării

instanței de apel presupune că instanța urmează să verifice dacă sentința atacată

este supusă apelului potrivit legii, dacă cererea de apel aparține unei persoane

11

care este titular legal al dreptului de apel, dacă cererea de apel a fost declarată în

termenul legal. În cazul în care apelul este inadmisibil sau tardiv, judecata nu mai

are loc, întrucât instanța de apel nu a fost sesizată în conformitate cu legislația.

Implicit, la caz, instanța de apel, urma să verifice dacă apelul declarat de

inculpatul Botnari Cristian, a fost înaintat de către titular în termenul prevăzut de

lege, sau potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 06.04.2022, aceasta a

fost nemijlocit solicitarea explicită a părții acuzării.(f.d. 58, vol. III)

În pofida faptului că partea acuzării a abordat problema legalității

declanșării de către inculpatul Botnari Cristian a căii ordinare de atac apelul, sub

aspectul tardivității, instanța de apel în mod contradictoriu reține la pct. 4.1 a

deciziei atacate că acuzatorul de stat a solicitat respingerea apelului ca fiind

nefondat.

Totodată, Colegiul constată că în speță instanța de apel fără a determina

motivele întârzierii și fără a soluționa chestiunea privind repunerea în termen a

apelului, a admis apelul declarat de inculpatul Botnari Cristian.

Astfel, instanța de apel a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală,

adoptând o hotărâre neîntemeiată în partea ce ține de argumentarea soluției,

motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată.

Prin admiterea unui apel tardiv și poziționarea uneia dintre părțile

procesului penal pe o treaptă mai avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit

principiul egalității armelor, care inter alia prevede că fiecare parte trebuie să

beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să

nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă.

Aplicarea regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca

principiul egalității armelor și a securității raporturilor juridice, în general, în

măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a

prezenta argumentele sale în fața unei instanțe (Varnima Corporation

International S.A. contra Greciei, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur contra

Franței, nr.63879/00, §32, 03 octombrie 2006).

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie de admitere a apelului declarat, fără a se expune asupra repunerii în

termen a apelului, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or ignorarea acestui

aspect de către instanța de apel lezează dreptul la un proces echitabil a

participanților la proces, din care considerente recursul declarat urmează a fi

admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra cererii de apel și a

motivelor esențiale privind repunerea în termen a acesteia și în măsura

12

competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat, nominalizate în

prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, săși argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a

CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Talpiș

Ivan în numele inculpatului.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Botnari

Cristian xxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 27 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

13