1ra-24/2023 — art. 201/1 alin. 2, lit. a CP

1ra-24/2023 — art. 201/1 alin. 2, lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-24/2023

1-21052966-01-1ra-05012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Guzun Ion,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Crețu Nadejda cu

inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14

septembrie 2022, în cauza penală în privința lui,

Gorka Ivan ………………………

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 09.04.2021 – 28.10.2021;

Instanța de apel: 15.11.2021 – 14.09.2022;

Instanța de recurs: 05.01.2023 – 01.02.2023.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gorka Ivan a

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit.

a) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an

și 6 luni (un an și șase luni), în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei stabilite

inculpatului Gorca Ivan, pe un termen de 2 (doi) ani.

pe data de 02 martie 2021, aproximativ la orele 18:30, aflându-se la domiciliul său,

amplasat pe str. X din orașul Ialoveni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind

scopul comiterii violenței în familie asupra a doi membri, sub formă de intimidare

în scop de impunere a voinței sau controlului personal asupra victimei,

manifestând un comportament violent față de fosta soție Gorka Y., cu care este

divorțat din anul 2016, dar continua să locuiască în gospodărie comună, intenționat

a certat-o pe ultima și s-a exprimat în adresa ei cu cuvinte necenzurate, înjosindu-i

astfel onoarea și demnitatea. Apoi, continuându-și acțiunile violente, cu un topor

pe care îl ținea în mână, a amenințat-o că o va ucide, lovind cu toporul în pereți, în

podea și în ușa de la odaia unde se refugiase partea vătămată Gorka Y..

Ulterior, în continuarea acțiunilor sale criminale, Gorka Ivan, urmărind același

scop, în momentul când în ogradă a intrat feciorul Gorka Ivan, fiind cu toporul în

1

mână, inculpatul Gorka Ivan a început a-l amenința și pe feciorul Gorka Z. cu

răfuiala fizică și că-l omoară, acțiuni care au fost curmate doar la intervenirea

colaboratorilor de poliție veniți la fața locului.

Prin acțiunile sale intenționate Gorka Ivan a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal, după semnele: „violența în familie, adică acțiunea

sau inacțiunea intenționată, comisă de un membru al familiei în privința altui

membru al familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a voinței sau

a controlului personal asupra victimei, fapte săvârșite asupra a doi membri ai

familiei”.

Procuratura raionului Ialoveni, Curarari Olesea, prin care a solicitat casarea

sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gorka Ivan, să fie

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a)

Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

3.1. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- instanța de judecată, la stabilirea pedepsei a ignorat faptul că inculpatul

Gorka Ivan anterior a fost atras la răspundere contravențională pentru violență în

familie;

- mai mult ca atât, prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 30

ianuarie 2017, procesul penal în cauza de învinuire a acestuia de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost încetat pe motivul

că fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, iar procesul

contravențional în privința lui Gorka Ivan, pe art. 781 Cod Contravențional s-a

încetat pe motiv că termenul de prescripție a răspunderii contravenționale a expirat;

- s-a evidențiat modalitatea săvârșirii infracțiunii de către Gorka Ivan, or acesta

se afla în stare de ebrietate și în momentul comiterii acțiunilor violente, avea un

topor în mână, cu care amenința fosta sa soție Gorka Y., că o va ucide, lovind cu

toporul în pereți, podea și în ușa de la odaia unde se refugiase aceasta. De asemenea,

continuându-și acțiunile sale criminale Gorka Ivan, în momentul când în ogradă a

intrat feciorul Gorka Z., fiind cu toporul în mână, a început a-1 amenința și pe acesta

cu răfuiala fizică și că-i omoară, acțiuni care au fost curmate doar la intervenția

colaboratorilor de poliție veniți la fața locului;

- prin urmare, reieșind din cele menționate supra, inculpatul nu a scos

concluziile de rigoare și iarăși a comis o infracțiune similară, fapt ce confirmă că

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare și suspendarea executării acesteia

nu este suficientă pentru corectarea și reeducarea lui Gorka Ivan, mai mult pentru

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea acestuia, formându-i impresia

eronată despre blândețea legii penale în cazul comiterii de astfel de infracțiuni,

această circumstanță indicând suplimentar la pericolul social al inculpatului.

fost admis apelul declarat de acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura raionului

Ialoveni, Curarari Olesea împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central

din 28 octombrie 2021, s-a casat sentința parțial și pronunță o nouă hotărâre potrivit

2

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gorka Ivan a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal i s-

a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 (unu) an 6 (șase) luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că instanța de fond,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Gorka Ivan

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal –

violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, comisă de un

membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin intimidare

în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei, fapte

săvârșite asupra a doi membri ai familiei.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Gorka Ivan, instanța de apel a

constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile

infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată

cu apel de către acuzatorul de stat în partea individualizării pedepsei penale și

cheltuielilor judiciare, în acest sens acuzatorul de stat a solicitat aplicarea

inculpatului Gorka Ivan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2)

lit. a) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de închisoare pe

un termen de 1 an și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În limitele judecării apelului, Colegiul penal verificând legalitatea și temeinicia

soluției instanței de fond în partea ce ține de individualizarea pedepsei penale în

privința inculpatului Gorka Ivan, constată că instanța de fond nu a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Gorka Ivan cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod

penal, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 alin. (4) Cod penal,

infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune „gravă”, pentru care legea penală

prevede pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de la

180 la 240 de ore sau cu închisoare de la 1 la 6 ani.

Inculpatul Gorka Ivan a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate

și s-a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei penale în ordine

simplificată. În conformitate cu art. 76 Cod penal, instanța de fond a reținut în

privința inculpatului Gorka Ivan circumstanța atenuantă – recunoașterea

vinovăției. În conformitate cu art. 77 Cod penal, instanța de fond nu a constatat

3

careva circumstanțe agravante.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că inculpatul Gorka

Ivan, anterior a fost la răspundere penală și contravențională, la locul de trai se

caracterizează negativ. (f.d. 53, 57, 52)

În contextul dat, Colegiul penal analizând soluția instanței de fond referitor la

individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Gorka Ivan a atestat că

prima instanță nu și-a motivat soluția referitor la modalitatea de executare a

acesteia, or, faptul că instanța manifestă încrederea că inculpatul va face concluziile

necesare și nu va mai comite noi infracțiuni, nu poate să susțină temeinicia soluției

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece instanța de fond nu a ținut cont

de personalitatea inculpatului, care anterior a fost atras la răspundere penală și

capacitatea acestuia de a se corecta în vederea neadmiterii pe viitor a unui

comportament infracțional similar.

În acest sens, instanța de apel reieșind din criteriile generale de individualizare

a pedepsei stabilite la art. 75 Cod penal, din caracterul infracțiunii, care potrivit

prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal se califică ca infracțiune „gravă” și ținând

cont de noile limite minime și maxime ale pedepsei prevăzute de norma penală, în

conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a atestat că inculpatului

Gorka Ivan recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(2) lit. a) Cod penal este echitabilă aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (unu) an 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

La individualizarea pedepsei penale, în conformitate cu prevederile art. 75

Cod penal, Colegiul a reținut că inculpatul Gorka Ivan a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în

procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, anterior a fost judecat, iar

antecedentul penal este stins, partea vătămată nu a formulat careva pretenții

materiale și morale față de inculpat, iar în baza acestor circumstanțe, instanța de

apel a dispus aplicarea pedepsei la limita minimă de 1 (unu) an 6 (șase) luni

închisoare.

S-a notat că inculpatului Gorka Ivan, i s-a incriminat comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Cu referire la modalitatea comiterii infracțiunii, instanța de apel a reținut că

inculpatul se afla în stare de ebrietate și în momentul comiterii acțiunilor violente,

avea un topor în mână, cu care amenința fosta sa soție, Gorka Y. că o va ucide,

lovind cu toporul în pereți, podea și în ușa de la odaia unde se refugiase aceasta. De

asemenea, continuându-și acțiunile sale criminale, Gorka Ivan, în momentul când

în ogradă a intrat feciorul Gorka Z., fiind cu toporul în mână, a început a-1 amenința

și pe acesta cu răfuiala fizică și că-i omoară, acțiuni care au fost curmate doar la

intervenția colaboratorilor de poliție veniți la fața locului.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prin sentința Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni din 30 ianuarie 2017 s-a încetat procesul penal în cauza penală de

învinuire a lui Gorka Ivan de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2)

lit. a) Cod penal, pe motivul că fapta persoanei constituie o contravenție

4

administrativă. S-a încetat procesul contravențional în privința lui Gorka Ivan

învinuit în baza art. 781 Cod contravențional, pe motiv că, termenul de prescripție a

răspunderii contravenționale a expirat. (f.d. 55-56)

Conform cazierului contravențional rezultă că în perioada de timp 01.06.2009

– 11.03.2021, Gorka Ivan a fost supus răspunderii contravenționale pentru

comiterea contravențiilor prevăzute de art. 69 Cod Contravențional – injuria; art. 78

Cod Contravențional - vătămarea integrității corporale; art. 353 Cod

Contravențional – ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de

drept, opunerea de rezistență. (f.d. 57)

Instanța de apel reieșind anume din caracterul și gradul prejudiciabil al faptei,

că inculpatul anterior a fost condamnat, iar comiterea repetată a acestor fapte

prejudiciabile denotă nu doar atitudinea neconștiincioasă și de ridiculizare a actului

judecătoresc prin care inculpatul anterior a fost condamnat, dar și intenția sa de a

continua activitatea sa infracțională, motiv care a impus instanța de judecată să

aprecieze că în privința inculpatului aplicarea unei pedepse non-privative de

libertate nu-și va face efectul propus.

Crețu Nadejda cu inculpatul, care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor

art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 14 septembrie 2022, în privința inculpatului Gorka Ivan, cu

emiterea unei decizii prin care să fie menținută sentința Judecătoriei Hîncești sediul

Central din 28 octombrie 2021, prin care ultimului i-au fost aplicate prevederile art.

90 Cod penal.

5.1. În motivarea recursului ordinar declarat a invocat:

- inculpatul Gorka Ivan a recunoscut vina integral, s-a căit sincer și a depus

cerere pentru examinarea cauzei în procedură simplificată potrivit art. 3641 Cod de

procedură penală;

- în ședința de judecată victima Gorka Y. a comunicat că l-a iertat pe Gorka

Ivan și a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde non-privative de libertate;

- Colegiul a examinat superficial cauza penală, nu luat în considerare motivele

apărării, declarațiile și solicitarea victimei de a fi aplicată pedeapsa non-privativă

de libertate lui Gorka Ivan;

- acuzatorul de stat a considerat că circumstanțe atenuante potrivit

prevederilor art. 76 Cod penal, în privința lui Gorka Ivan nu au fost stabilite, deși

recunoașterea integrală a vinei, căința sinceră, vârsta înaintata și iertarea victimei

constituie astfel de circumstanțe atenuante;

- instanța de apel nu a audiat a doua victimă pe dosar, fiul inculpatului Gorka

Z., care era prezent la ședință.

prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia

recursului ca inadmisibil.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

5

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de

procedură penală.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării a

invocat în calitate de temei pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și pentru că s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că

acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat soluția de casare parțială

a sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 28 octombrie 2021 și s-a

pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Gorka Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (2) lit. a) Cod penal i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 (unu)

an 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, concluzia

la care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei, conformându-se

cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o decizie care cuprinde motivele

pe care își întemeiază soluția, și în partea contestată de avocat în prezentul recurs,

6

din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a

interveni în respectiva decizie.

Verificând materialele dosarului în raport cu motivul precum că, instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal conchide

că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în baza probelor

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură

penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți expunându-se detaliat asupra

criticilor inovate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatului, termenul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate.

În textul recursului ordinar, se invocă admiterea erorii de fapt care potrivit

recurenților a afectat soluția instanței de apel, în sensul dat Colegiul penal reiterează

că în conformitate cu pct.11/1 art. 6 din Codul de procedură penală, eroare gravă de

fapt, reprezintă stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin

neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea

conținutului acestora. Tot aici, instanța de recurs ordinar constată că deși, avocatul

a semnalat temeiul dat de casare, nu a concretizat care este eroarea admisă de

instanța de apel, prin ce se confirmă aceasta, mai mult nu expune nici o

argumentare în susținerea respectivului, fiind invocat formal, iar instanța de recurs

nu este competentă să-l completeze din oficiu și prin urmare, temeiul de casare

invocat nu-și găsește confirmarea și urmează a fi respins.

Verificând materialele cauzei, prin prisma temeiului prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 10) Cod de procedură penală, instanța de recurs constată că argumentele

recursului apărării se concentrează asupra dezacordului cu pedeapsa aplicată, care

în opinia recurentului este prea aspră, implicit asupra modalității de executare a

acesteia, în opinia recurentului fiind necesară aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate

cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii,

7

se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Analizând soluția instanței de apel, care a menținut pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

aplicată de către prima instanță, modificând modalitatea de executare a acesteia

prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul penal conchide că instanța

a motivat pe deplin și suficient necesitatea aplicării pedepsei sub formă de

închisoare cu executare în penitenciar, motivare care este corespunzătoare practicii

judiciare, ținându-se cont de toate circumstanțele prezentei cauze penale și cele

personale ale inculpatului Gorka Ivan, care potrivit materialelor cauzei, anterior a

fost judecat, prezența pedepselor anterioare mai blânde, care au un caracter

ascendent, și cu toate acestea inculpatul a comis cu intenție o nouă infracțiune,

aspect care justifică complet aplicarea pedepsei sub formă de închisoare.

Cu referire la alegațiile recurentului privind necesitatea dispunerii suspendării

executării pedepsei cu închisoare, Colegiul penal notează că în conformitate cu art.

90 alin. (1) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute pedeapsa cu închisoare în penitenciar, aceasta

poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în

hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea

parțială a executării pedepsei.

Astfel, Colegiul penal evidențiază că lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu

obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Astfel, instanța de apel corect a reținut că inculpatul a comis o nouă infracțiune

din categoria celor grave, cu intenție, și luându-se în considerație pericolul social al

infracțiunii respective și personalității inculpatului, care este predispus de a comite

fapte supuse răspunderii penale, instanța de recurs atestă iraționalitatea modificării

modului de executare a pedepsei stabilit de instanța de apel.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine

persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și

modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a

cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă

de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința

8

depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba

pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite,

starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului

produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul

urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de

educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc.

Aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de

pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea

comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei,

rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de

judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde.

Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, Colegiul penal

conchide asupra faptului că infracțiunea comisă de către Gorka Ivan nu reprezintă

un incident în viața acestuia, dar acțiuni intenționate, fapt care determină lucid

temeinicia soluției instanței de apel privind executarea reală a pedepsei cu

închisoarea stabilite inculpatului Gorka Ivan.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea instanței de apel

în latura atacată de către partea apărării, nu conține erori ce ar duce la casarea

acesteia.

Astfel, analizând în cumul argumentele invocate de către recurent în

susținerea recursului declarat, Colegiul penal atestă că acestea au constituit obiect

de examinare în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus, complet,

argumentat și motivat.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO din

16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere

de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda,

din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca

o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării

soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit

răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în

speță, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă faptelor

comise.

invocată în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și

întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

9

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Crețu Nadejda

cu inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14

septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Gorka Ivan xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 16 martie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Guzun Ion

10