1ra-908/2022 — art. 171 alin. 2 lit. b2, 172 alin. 2 lit. b2 CP

1ra-908/2022 — art. 171 alin. 2 lit. b2, 172 alin. 2 lit. b2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-908/2022

1 -21105317-01-1ra-20062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursurilor ordinare declarate de către inculpat împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 04 aprilie 2022, în cauza penală în privința

lui

Gherța Ivan XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 14.07.2021 – 04.10.2021.

Instanța de apel: 17.11.2021 – 04.04.2022.

Instanța de recurs: 20.06.2022 – 03.08.2022.

A C O N S T A T A T :

Gherța Ivan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 171 alin. (2) lit. b2) și art. 172 alin. (2) lit. b2) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa:

- în baza art. 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal - pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani închisoare;

- în baza art. 172 alin. (2) lit. b2) Cod penal - pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani închisoare.

În baza art. 84 Cod penal, i-a fost stabilit lui Gherța Ivan pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă penală sub

formă de închisoare pe un termen de 12 (douăsprezece) ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus a fi încasat de la Gherța Ivan, cheltuielile de judecată în sumă de

3 818 lei (trei mii opt sute optsprezece) lei în beneficiul Statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, Gherța Ivan, la 09 iunie 2021 în jurul orelor 19:00, aflându-se în

domiciliul situat pe str. Xxxxxxx, 106, s. Xxxxxxx, r-ul Taraclia, ce aparține mătușii

lui Gherța Elena, care are rudenie cu el în linie colaterală și e membru de familie lui

conform prevederilor art. 134 alin. (1) și art. 1331 lit. b) Cod penal, având scopul

1

satisfacerii poftei sale sexuale în formă naturală, a aplicat asupra cet. Gherța Elena

constrângerea fizică și psihică, exprimând amenințare cu răfuială fizică, îndreptată la

suprimarea rezistenței și voinței ei, intenționat, contrar voinței și dorinței lui Gherța

Elena, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, a întreținut raport sexual cu

dânsa în forma naturală.

Pe acest capăt, prima instanță a stabilit că prin acțiunile sale Gherța Ivan a

comis infracțiunea prevăzută de art. 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal, pe semnele

„violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei

sau profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvîrșit

asupra unui membru de familie”.

Prima instanță a mai constatat că, Gherța Ivan în perioada de timp începând cu

luna februarie 2021 până la începutul lunii iunie 2021, pe timp de noapte, data exactă și

vremea nu sunt stabilite, aflându-se în domiciliul situat pe str. Xxxxxxx, 106, s.

Xxxxxxx, r-ul Taraclia, ce aparține mătușii lui Gherța Elena, care are rudenie cu el în

linie colaterală și e membru de familie lui conform prevederilor art. 134 alin. (1) și art.

1331 lit. b) Cod penal, având scopul satisfacerii poftei sale sexuale în forma perversă, de

mai multe ori, a aplicat asupra cet. Gherța Elena constrângerea fizică și psihică,

exprimând amenințare cu răfuială fizică, îndreptată la suprimarea rezistenței și voinței

ei, intenționat contrar voinței și dorinței lui Gherța Elena, profitând de imposibilitatea

acesteia de a se apăra, și-a satisfăcut pofta sexuală în formă perversă - orală.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale Gherța Ivan a comis

infracțiunea prevăzută de art. 172 alin. (2) lit. b2) Cod penal, pe semnele

„satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvîrșite prin constrângere fizică sau

psihică a persoanei ori profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-și

exprima voința, săvârșite asupra unui membru de familie”.

- avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu emiterea în privința inculpatului a unei sentințe

de achitare, din motivul lipsei în acțiunile acestuia elementelor infracțiunilor

prevăzute de articolele 171 alin. (2) lit. b2) și 172 alin. (2) lit. b2) Cod penal;

- inculpat.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat:

- instanța de judecată a apreciat unilateral probele, declarațiile presupusei

părți vătămate Gherța Elena precum că în acțiunile lui Gherța Ivan au existat

elementele infracțiunilor prevăzute de articolele 171 alin. (2) lit. b2) și 172 alin.

(2) lit. b2) Cod penal și raportul de expertiză medico-judiciară a părții vătămate

Gherța Elena nr. 202111P0358 din data de 28 iunie 2021, din care nu s-a

demonstrat nimic, învinuirea s-a bazat doar pe depozițiile ultimei, care, fiind

audiată în ședința de judecată, nu le-a putut susține concret din cauza alienației

mentale de care suferă, dând permanent declarațiile contradictorii;

2

- instanța nu a luat în calcul acel fapt că inculpatul Gherța Ivan a recunoscut

benevol faptul întreținerii raportului sexual cu Gherța Elena, inițiativa a venit

din partea ei, raportul a fost benevol, excluzând faptul că a avut loc un oarecare

raport sexual în formă perversă (declarațiile pe care le-a susținut în ședința de

judecată și partea vătămată).

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, inculpatul a invocat că:

- partea vătămată Gherța Elena nu are nimic contra lui;

- nu este de acord cu pedeapsa închisorii aplicate de prima instanță;

- totul a avut loc în baza unui acord reciproc;

- se căiește sincer, iar la acel moment se afla într-o stare avansată de ebrietate

alcoolică și nu înțelegea ceea ce face.

2022 au fost respinse ca neîntemeiate, cererile de apel ale avocatului Grosu

Eugen în numele inculpatului și a inculpatului și menținută sentința fără

modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că vinovăția

inculpatului Gherța Ivan de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 171

alin. (2) lit. b2) și 172 alin. (2) lit. b2) Cod penal, și-a găsit confirmare completă.

Enumerând probele prezentate de către procuror și anexate la materialele

cauzei, descriind aceleași fapte criminale, considerate ca fiind dovedite, instanța

de apel a statuat că concluziile instanței privind probarea și calificarea celor

înfăptuite de inculpat, inclusiv timpul, locul, modul, motive și alte circumstanțe

care urmează a fi stabilite conform art. 96 CPP Republicii Moldova, sunt

motivate în sentință prin probele cercetate în instanță.

Instanța de apel a reținut că în sentință, în pofida prevederilor art. 394 Cod

de procedură penală, sunt indicate motivele în temeiul concluziilor căreia sunt

puse unele, și respinse alte probe.

Concluzia colegiului judiciar privitor la legalitatea verdictului instanței de

fond cu privire la vinovăția inculpatului Gherța Ivan în comiterea infracțiunilor

prevăzute de articolele 171 alin. (2) lit. b2) și 172 alin. (2) lit. b2) Cod penal, s-a

întemeiat pe probele cercetate în ședința de judecată a instanței de apel care au

fost apreciate ca fiind explicit expuse în sentință.

În opinia instanței de apel, argumentele avocatului și a inculpatului Gherța

Ivan, precum că nu este probată vinovăția în comiterea unui viol și că el nu a

aplicat violența față de ruda sa, deoarece totul a fost benevol, au fost

neîntemeiate, întrucât de către acesta nu a fost prezentat nici un temei care ar

permite casarea sau modificarea sentinței atacate în partea recunoașterii

acestuia ca fiind vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 171

alin. (2) lit. b2) și 172 alin. (2) lit. b2) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că împrejurările nominalizate se combat prin

3

probele cercetate în ședința colegiului, și anume depozițiile părții vătămate

Gherța E., ale martorilor Coeva E., Sterpu E., Dimitrova A. și Tanasov G. care,

fiind audiați în instanța de fond au dat declarații, indicând că Gherța Ivan este

rudă cu Gherța Elena și că la data de 09 iunie 2021 Gherța Ivan a venit în ospeție

la Gherța Elena, având cu el alcoolul, și anume - rachiu, și folosindu-se de

faptul că Gherța Elena este singură în locuință, după ce a servit alcool și

folosindu-se de faptul că Gherța Elena este persoana cu dizabilități, grupa de

risc și nu este în stare de a se apăra, a violat-o. Potrivit declarațiilor părții

vătămate, cazurile de acest gen au avut loc și anterior.

Totodată, instanța de apel a relevat că nici prima instanță, nici cea de apel

nu au constatat careva împrejurări ce ar permite de a pune la îndoială

depozițiile părții vătămate Gherța E., cât și a martorilor nominalizați, întrucât,

fiind audiați în cadrul ședinței de judecată, aceștia au fost preîntâmpinați

despre răspunderea penală pentru darea de declarații false.

Instanța de apel a statuat că probele prezentate, și anume: declarațiile părții

vătămate Gherța E. și ale martorilor Coeva E., Sterpu E., Dimitrova A. și

Tanasov G., cât și materialele dosarului cercetate de instanța de apel, sunt

admisibile, concludente și pertinente, întrucât ele au fost administrate cu

respectarea legislației procesual-penale, verificate în instanța de judecată,

corespund cu împrejurările faptice din speță, sunt veridice, în ansamblu, sunt

suficiente și oferă temei de a considera ca fiind probată vinovăția lui Gherța

Ivan.

Instanța de apel a atestat că declarațiile fiecărui martor se confirmă și se

completează cu alte probe, ceea ce a dus la concluzia că probele prezentate

instanței sunt veridice și se atribuie acestui dosar penal și nu s-au constatat

careva încălcări esențiale ale normelor procesual-penale, ce ar duce la

recunoașterea ca fiind inadmisibile a unui șir de probe.

Instanța de apel a reținut că toți martorii, audiați în speță au dat declarații

după ce acestora li s-au explicat drepturile procesuale, cât și cu preîntâmpinarea

despre răspunderea penală pe art. art. 312-313 Cod penal, instanța de apel nu a

dispus de careva temeiuri pentru a nu avea încredere în declarațiile martorilor,

iar inculpatul în ambele instanțe nu a prezentat careva date faptice, ce ar pune

la îndoială, sau ar exclude declarațiile părții vătămate, martorilor existente la

dosar sau alte probe ale părții acuzării.

Instanța de apel a considerat că, la numirea pedepsei inculpatului Gherța

Ivan, prima instanță a luat în calcul și a ținut seama de toate împrejurările speței

și prevederile legislației procesual-penale, a ținut cont de faptul că inculpatul se

caracterizează pozitiv și are la întreținere un copil minor, că scopul pedepsei va

fi atins doar prin pedeapsa închisorii ce a fost aplicată de către prima instanță.

4

termen, este atacată cu recursuri ordinare de către inculpat, prin care ultimul,

neinvocând incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită

rejudecarea cauzei cu emiterea unei sentințe de achitare.

5.1 În susținerea recursurilor declarate, inculpatul invocă că:

- cele întâmplate au avut loc în baza unui acord reciproc;

- de cele comise îi pare rău;

- nu a bătut-o sau violat-o pe partea vătămată, în caz contrar, ultima nu ar fi

declarat în instanța de judecată că nu are pretenții față de inculpat;

- declarațiile părții vătămate nu sunt veridice;

- din rapoartelor de expertiză efectuate nu s-a demonstrat nimic;

- probele prezentate nu confirmă vinovăția sa;

- nu a comis nici o infracțiune.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Potrivit art. 432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de

procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor

persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora

trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să

conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea)

și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este

eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede

16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului

consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța

superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură

penală, să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis.

Însă, în recursurile declarate, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat

niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

5

fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și

argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5 și 5.1 din decizie).

Colegiul remarcă, că simpla invocare a dezacordului cu soluția instanțelor,

cât și a modului de apreciere a probelor, nu este motiv ca instanța de recurs să

intervină în decizia atacată. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu

conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul

casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale.

Circumstanțele enunțate denotă că recursurile ordinare declarate de către

inculpat nu întrunesc condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este

competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar

justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lor,

deoarece nu îndeplinesc cerințele de conținut.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 04 aprilie 2022, în

cauza penală în privința lui Gherța Ivan XXXXXX, deoarece recursurile nu

îndeplinesc cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 25 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

6