1ra-1584/2022 — art. 361 alin. 1 CP

1ra-1584/2022 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1584/2022

1-18044647-01-1ra-21112022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Proca Victoria în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2022, în cauza penală

privindu-l pe

Chirca Grigore XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

procesul penal pornit în privința lui Chirca Grigore în baza art. 361 alin. (1) Cod

penal, în temeiul art. 60 Cod penal, a fost încetat cu liberarea acestuia de răspundere

penală, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere

penală.

Cheltuielile de judecată în sumă de 12 990 lei au fost încasate de la inculpatul

Chirca Grigore în beneficiul statului.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Chirca Grigore în

perioada 25.03.2014 – 28.08.2014, deținând funcția de inginer cadastral al Primăriei

s. Popeștii de Jos, raionul Drochia, intenționat, acționând din interes personal,

contrar obligațiunilor de serviciu care îi revin conform obligațiunilor funcționale și

a fișei postului de care a luat cunoștință contra semnătură, a confecționat, deținut și

folosit în interesele SRL „WeTrade Agro” contracte de arendă funciară, acte de

primire-predare a terenului și cereri către Oficiul Cadastral Teritorial Drochia de

înregistrare a contractelor date din numele a mai multor persoane, deținători de cote

1

agricole în s. Popeștii de Jos raionul Drochia, multiple cu semne de falsificare,

acțiuni care au dus la înregistrarea și prelungirea ilegală al dreptului de arendă al

agentului economic vizat.

Conform raportului de expertiză nr.34-12/2-R-291 din 26.03.2018 s-a stabilit,

că semnăturile în litigiu, executate din numele cet. Panainte Maria în rubrica

„Arendator” din contractul de arendă funciară și actul de primire-predare a terenului

nr.377 din 25.03.2014, prezentate la expertiză, au fost executate de cet. Chirca

Grigore. Semnăturile în litigiu, executate din numele cet. Bejan Marina în rubrica

„Arendator” din contractul de arendă funciară și din actul de primire-predare a

terenului agricol arendat nr.134 din 28.08.2014, au fost executate de cet. Chirca

Grigore. Textele manuscrise în litigiu, executate în cererile către OCT Drochia de

înregistrarea arendei din numele cet. Murzac Eufrosinia, din numele cet.

Gusacinschi Vitalii; din numele cet. Coțofană Varvara; din numele cet. Chiosa

Zinovia; din numele cet. Rîmiș Elena; din numele cet. Panainte Ion; din numele cet.

Murzac Serghei, din numele cet. Rîmiș Fiodor, din numele cet. Bejan Marina,

prezentate la expertiză, au fost executate de cet. Chirca Grigore. Semnăturile în

litigiu, executate în cererile către OCT Drochia de înregistrare a arendei din numele

cet. Murzac Eufrosinia; din numele cet. Gusacinschi Vitalii; din numele cet.

Coțofana Varvara; din numele cet.Chiosa Zinovia; din numele cet. Rîmiș Elena; din

numele cet. Panainte Ion, din numele cet. Murzac Serghei; din numele cet. Rîmiș

Fiodor; din numele cet. Bejan Marina, prezentate la expertiză, au fost executate de

cet. Chirca Grigore.

Astfel, acțiunile lui Chirca Grigore au fost încadrate în baza art. 361 alin. (1)

Cod penal – „confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care

acordă drepturi și eliberează de obligații, ale unor întreprinderi, instituții,

organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.”

Grigore, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare, invocând că, vinovăția sa nu este dovedită, el nu a falsificat nici

o semnătură în contractele de arendă, ori acestea au fost întocmite în perioada 2011-

2012 când el nici nu activa în funcția respectivă; expertiza grafologică care stă la

baza sentinței pronunțate a fost efectuată cu încălcări ale normelor de procedură, fapt

ce denotă nulitatea respectivei probe.

declarat de către inculpatul Chirca Grigore a fost respins ca nefondat, și menținută

sentința fără modificări.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate

o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului care se

confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel,

2

acțiunile inculpatului fiind corect calificate.

Instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat și legal a dispus

încetarea procesului penal în privința inculpatului Chirca Grigore în temeiul art. 60

alin.(1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

Instanța de apel a constatat că, probele incontestabil demonstrează vinovăția

inculpatului și acestea au fost prezentate de partea acuzării în cadrul ședinței

instanței de apel în respingerea argumentelor din apelul declarat de acesta.

Argumentele inculpatului referitor la nevinovăția sa și la încălcarea normelor

de procedură la efectuarea expertizelor instanța de apel le-a considerat declarative și

făcute cu un scop determinat de evitare a răspunderii penale. Respectivele afirmații

sânt combătute prin probele prezentate în cadrul cercetării judecătorești în prima

instanță și de apel.

Instanța de apel a relevat că, argumentele referitor la încălcarea normelor

procedurale la efectuarea expertizelor grafoscopice la fel sânt considerate nefondate

și necesar a fi respinse, or, la finalizarea urmăririi penale inculpatului și apărătorului

acestuia i-au fost aduse la cunoștință materialele cauzei penale, inclusiv și

respectivele expertize judiciare. Aceștia nu au invocat careva pretenții referitor la

legalitatea acestor acțiuni procedurale. Mai mult că în cadrul ședinței judiciare a fost

admis demersul părții apărării de efectuare a unei expertize suplimentare în comisie,

care nu a fost efectuată din motivul neonorării de către solicitant a obligațiunilor de

plată a cheltuielilor suportate pentru desfășurarea acesteia.

Proca Victoria în numele inculpatului Chirca Grigore, prin care invocând ca temeiuri

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea totală a deciziei și achitarea inculpatului, invocând:

- instanța de apel a lăsat fără atenție necesară mai multe aspecte și circumstanțe

care confirmă nevinovăția inculpatului, invocate de către Chirca Grigore în cererea

de apel. Astfel, presupusele probe pe care s-a întemeiat sentința de condamnare nu

dovedesc nici într-un fel vinovăția lui Chirca Grigore. În cadrul cercetării

judecătorești nu au fost întreprinse careva acțiuni în vederea stabilirii adevărului, dar

a fost mers pe poziția părții acuzării, astfel dând dovadă de o apreciere unilaterală a

circumstanțelor cauzei și ignorând cu vehemență argumentele invocate de către

partea apărării. Reieșind din circumstanțele cauzei, coordonată cu probele existente,

sentința de condamnare este bazată pe opinia proprie și preconcepută a instanței de

judecată care nu este argumentată și nu are la bază un temei legal. Asupra acestui

motiv, instanța de apel nu s-a expus;

- instanța de apel a admis comiterea unei erori grave de fapt, și anume

denaturarea probelor, or, instanța de apel a specificat că prima instanță a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului, care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța

de fond și de apel, fapt ce nu corespunde adevărului, deoarece martorii audiați în

3

cadrul ședințelor de judecată au declarat că, contractele de arendă au fost semnate în

perioada când Chirca Grigore nici nu activa în cadrul primăriei Popeștii de Jos,

ultimul fiind în imposibilitate de a comite cele incriminate de asemenea nici unul

din martori nu ar fi confirmat în vreun fel implicarea lui Chirca Grigore la semnarea

și înregistrarea acestor contracte din declarațiile martorilor nu reieșea vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal, ci se

dovedea contrariul, adică nevinovăția celui din urmă;

- a fost ignorat cu desăvârșire argumentul apelantului privind încălcările

metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei, or conform

(Pct.3,4,8,17,18,23,25 pg.2-5) al raportului de expertiză judiciară Nr. 34-12/2-R-291

din 26.03.2018, material pentru comparație, în cazul persoanelor unde s-a constatat

că, Chirca Grigore ar fi falsificat semnăturile, au fost folosite câte o singură mostră

de scris liber, iar în cazul lui Chirca Grigore 2 mostre (pct.31 pg.5), pe când conform

literaturii de specialitate (Modele de comparație ale expertizei criminalistice a

semnăturii publicat în analele științifice a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI -

autori: Sergiu Nestor, Șef catedră procedură penală și criminalistică a Academiei

„Ștefan cel Mare” a MAI și Rodica Melinte doctorand a Academiei „Ștefan cel

Mare” a MAI), precum și în toată literatura de specialitate consultată, se constată că,

numărul modelelor libere suficiente pentru expertizare la semnături, este necesar a

fi nu mai puțin de 10 (la ele se pot anexa dispoziții de plată, cereri, dispoziții cu

primire a salariului sau a pensiei, carnetul de muncă, fișă personală, e.t.c), pentru a

emite concluzii veridice. Modelele de semnături libere trebuie să corespundă

anumitor criterii și anume: să fie autentice, să corespundă după grafice, după timp,

să fie executate cu același instrument. De asemenea modelele experimentale trebuie

să fie nu mai puțin de 30-40 executate pe 3 file aparte. Însă, constatăm că, expertul

nu a avut suficiente materiale pentru a forma o concluzie corectă, deși, în cadrul

ședinței de judecată din 09.04.2014, expertul Alexei Țenchiu, comisar principal,

Expert Judiciar al SED al SEC a Direcției Nord a CT-C și EJ al IGP fiind audiat, a

declarat că, a avut suficiente materiale comparative pentru emiterea concluziilor

expuse. Or, instanța sa expus doar asupra faptului că consideră argumentele invocate

de partea apărării privind încălcarea ordinii procesuale de dispunere a expertizei ca

fiind declarative;

- obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții

stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței CEDO,

expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal;

- instanța de apel nu a apreciat legătura cauzală dintre mijloacele de probă

indicate și constatarea elementelor infracțiuni imputate inculpatului. Ba mai mult,

martorii audiați în cadrul ședințelor de judecată au declarat că, contractele de arendă

au fost semnate în perioada când Chirca Grigore nici nu activa în cadrul primăriei

Popeștii de Jos, ultimul fiind în imposibilitate de a comite cele incriminate. De

asemenea nici unul din martori nu ar fi confirmat în vreun fel implicarea lui Chirca

4

Grigore la semnarea și înregistrarea acestor contracte. Acest fapt demonstrează lipsa

unui semn important al laturii obiective a infracțiuni și anume timpul săvârșirii

infracțiuni, or, inculpatul neactivând în cadrul primăriei Popeștii de Jos în perioada

când au fost semnate contractele de arendă, era în imposibilitatea reală de a comite

infracțiunea imputată;

- baza elementelor infracțiunii prevăzute la art. 361 alin.(1) Cod penal nu poate

fi dovedită atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a celor incriminate, deoarece

latura subiectivă a infracțiunii în cauză se caracterizează prin intenție directă fapt ce

nu a fost dovedit, or instanța de apel nu a făcut o analiză juridică a elementelor

infracțiunii incriminate inculpatului;

- în cadrul judecării apelului nu au fost întreprinse careva acțiuni în vederea

stabilirii adevărului, dar a fost mers pe poziția părții. Astfel dând dovadă de o

apreciere unilaterală a circumstanțelor cauzei și ignorând argumentele invocate de

către partea apărării;

- acuzarea de stat a înaintat învinuirea nefondat, bazată pe presupuneri, iar

prima instanță cât și instanța ierarhic superioară nu a curmat abuzurile acuzatorului

de stat, pronunțând o sentință de condamnare declarativă, neargumentată prin

interpretarea eronată a circumstanțelor cauzei, iar presupunerile și dubiile nu au fost

înlăturate pe parcursul ședințelor de judecată ceea ce contravine prevederilor art.8

alin.(3) Cod de procedură penală.

2021, s-a admis recursul ordinar declarat, s-a casat total decizia instanței de apel și

s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel.

5.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel fără

cercetarea amănunțită a învinuirii înaintate și a probelor administrate, a respins

apelul inculpatului Chirca Grigore și a menținut sentința primei instanțe fără

modificări, reținând la rândul său că prima instanță întemeiat și legal a dispus

încetarea procesului penal în privința inculpatului Chirca Grigore în temeiul art. 60

alin.(1) Cod penal.

Colegiul penal lărgit a reținut că, potrivit descriptivului sentinței contestate

(pct. 1.1 din decizie), prima instanță doar a trecut în revistă probele prezentate de

către partea acuzării, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și

de drept invocate în rechizitoriu, nespecificând motivele pentru care a admis unele

probe și a respins alte probe din cele administrate, neindicând motivele pentru care

a respins versiunile și probele apărării. Ori, aprecierea completă și justă a probelor

trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o

sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element

probatoriu în parte, pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este

vag și nesigur.

5

În acest sens, Colegiul penal lărgit a atestat că, prima instanță a omis să

aprecieze circumstanțele de fapt și de drept ale speței cu privire la determinarea

modului unitar de interpretare și aplicare a prevederilor art. 361 alin. (1) Cod penal.

În continuare, instanța de recurs a constatat că, soluția încetării procesului penal

în privința lui Chirca Grigore a reieșit din neaprecierea probelor administrate pe caz,

astfel, pronunțând o hotărâre de încetare în privința ultimului, instanța de apel nu a

luat în considerație toate probele administrate la caz, fapt ce duce la concluzia, că

deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța fără a le verifica

și aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, a conchis că, procesul penal în privința

lui Chirca Grigore urmează a fi încetat în temeiul art. 60 alin.(1) Cod penal.

Ca urmare, Colegiul penal lărgit a constatat că, instanța de apel, deși având

declarația inculpatului precum că, vina în comiterea faptelor imputate nu recunoaște

solicitând pronunțarea unei sentințe de achitare, în lipsa unei analize ample a

probelor prezentate de partea acuzării și partea apărării, pripit a ajuns la concluzia

de menținere a sentinței primei instanțe prin care a fost încetat procesul penal pornit

în privința lui Chirca Grigore privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (1) Cod penal, pe motiv că a expirat termenul de prescripție de tragere la

răspundere penală, fără a analiza și aprecia probelor, limitându-se la enumerarea

probelor, trecerea acestora în revistă, fără o apreciere multilaterală.

În acest context, instanța de recurs menționând prevederile art. 100 alin. (4) și

art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, a remarcat faptul, că instanța de apel

urma să verifice probele sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține

proba cu realitatea obiectivă, să supună analizei probele administrate, sub aspectul

coroborării, veridicității. Or, în acest sens partea apărării a invocat necorespunderea

concluziilor primei instanțe cu circumstanțele de fapt stabilite în ședința judiciară,

analizând superficial și denaturat declarațiile martorilor.

În acest sens, Colegiul penal lărgit a indicat că, decizia instanței de apel nu

conține analiza detaliată a probelor, precum și argumentele din care considerente

sunt admise probele acuzării și respinse probele părții apărări.

Potrivit art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu

liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție.

S-a admis apelul declarat de către inculpatul Chirca Grigore, s-a casat sentința

parțial, din alte motive, s-a pronunțat o hotărâre nouă, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care:

Chirca Grigore Ignat a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul

expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

În rest au fost menținute prevederile sentinței.

6

6.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a

verificat sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Chirca Grigore.

Instanța de apel a indicat că probele cercetate și apreciate în coroborare

dovedesc deplin vina inculpatului Chirca Grigore în faptele stabilite și reținute de

către prima instanță, iar probe în confirmarea nevinovăției inculpatului nu au fost

prezentate.

Instanța de apel a menționat, că nu poate fi reținut în favoarea inculpatului

argumentul că la baza sentinței au fost puse probe care nu dovedesc nici într-un fel

vinovăția lui Chirca Grigore, iar în cadrul cercetării judecătorești nu au fost

întreprinse careva acțiuni în vederea stabilirii adevărului, dar a fost mers pe poziția

părții acuzării, astfel dând dovadă de o apreciere unilaterală a circumstanțelor cauzei

și ignorând cu vehemență argumentele invocate de către partea apărării.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Chirca Grigore în săvîrșirea

infracțiunii incriminate lui nu echivalează cu achitarea lui, după cum se solicită în

apelul declarat, deoarece probele prezentate în spriginul învinuirii dovedesc

incontestabil vinovăția inculpatului Chirca Grigore în comiterea infracțiunii

incriminate, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se

eschiva de răspundere penală.

Pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu

coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în fapta

infracțională reținută în sarcina lui.

După verificarea suplimentară a probelor materiale instanța de apel a constatat,

că argumentele invocate sunt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt

stabilite de către prima instanță pe parcursul judecării cauzei.

Instanța de apel a considerat, că declarațiile martorilor audiați corect au fost

puse la baza sentinței de condamnare, aceștea fiind audiați în prima instanță sub

jurământ, într-un proces public, în comparație cu inculpatul care nu poartă

răspundere penală pentru darea declarațiilor false, astfel că și dezacordul

inculpatului cu declarațiile martorilor audiați nu constituie temei de achitare și nici

nu poate fi tratat în favoarea inculpatului.

Este neîntemeiat și argumentul invocat de către inculpat că martorii audiați în

cadrul ședințelor de judecată au declarat că, contractele de arendă au fost semnate în

perioada când Chirca Grigore nici nu activa în cadrul primăriei Popeștii de Jos,

ultimul fiind în imposibilitate de a comite cele incriminate de asemenea nici unul

din martori nu ar fi confirmat în vreun fel implicarea lui Chirca Grigore la semnarea

și înregistrarea acestor contracte.

În acest aspect instanța de apel a indicat, că martorii audiați, inclusiv și juristul

SRL „WeTrade Agro” Moraru Radu, au indicat că anul în contracte a fost modificat

din 2011 în 2014, contractele fiind unele tipizate cu marcajul anului 2011.

7

Sunt absolut neîntemeiate și afirmațiile invocate în apelul declarat referitor la

faptul, că raportul de expertiză 34-12/2-R-291 din 26.03.2018 și semnăturile în

litigiu executate în cererile către OCT Drochia de înregistrare a arendei din numele

Murzac Eufrosinia, din numele Gusacinschi Vitalie, din numele Coțofană Varvara,

din numele Chiosa Zinovia, din numele Rîmiș Elena, din numele Panainte Ion

Miftodie, din numele Murzac Serghei Fiodor, din numele Rîmiș Fiodor Gavril, din

numele Bejan Marina prezentate la expertiză au fost efectuate de cet Chircă Grigore

Ignat (pct.54 pg 91), este nul or, conform prevederilor art.148 alin.(2) Cod de

Procedură Penală al RM și art.29 al Legii nr.68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza

judiciară și statutul expertului judiciar, dacă concluziile expertului sunt neclare,

contradictorii, neîntemeiate, dacă există îndoieli în privința veridicității lor și dacă

aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului sau dacă a fost încălcată

ordinea procesuală de efectuare a expertizei judiciare, poate fi dispusă efectuarea

unei expertize judiciare repetate de către un alt expert.

În această ordine de idei instanța de apel a notat, că avocatul Proca Victoria în

interesele inculpatului Chirca Grigore în instanța de fond a înaintat cerere prin care

a solicitat dispunerea expertizei grafoscopice repetate (f.d.117-119, vol.IV).

Prin încheierea Judecătoriei Drohia /sediul Central/ din 08.05.2019 s-a admis

cererea avocatului în interesele inculpatului Chirca Grigore și s-a dispus numirea pe

cauză a expertizei grafoscopice repetată de către Centrul de Expertize Judiciarre a

Ministerului Justiției (f.d.138-145, vol.IV).

Ulterior, la data de 23.07.2019 inculpatul Chirca Grigore prin cerere a solicitat

anularea efectuării expertizei, indicând că refuză de a plăti suma de 45 360 lei din

motivul surselor financiare suficiente (f.d.166, vol.IV).

În aceeastă ordine de idei instanța de apel a indicat, că fiind audiat expertul

judiciar a SET a SEC Direcția Nord, Țenchiu Alexei, a indicat că în cazul când au

fost date mostre suficiente, a fost dat un răspuns în formă certă sau negativă sau în

formă probabilă. În cazul în care la material nu sunt suficiente probe se formulează

o concluzie de imposibilitate de a efectua și motivul este indicat. Concluzia certă se

dă de la 10 indici incidență, în cazul când sunt 7 coincidențe, concluzia este probabil.

Expertiza a fost făcută în baza obiectivelor prezentate. În cazul în litigiu, în locul

titularului Bejan Marina semnătura a fost executată de cet.Chirca Grigore, aici este

formă certă si nu probabilă. Semnăturile din p.53 este executată de Chirca Grigore.

la Panainte tot este indicat că este efectuată semnătura de Chirca Grigore (f.d.103,

vol.IV).

În acest context, instanța de apel a reținut, că nici avocatul și nici Chirca Grigore

la finisarea urmăririi penale nu au avut careva obiecții la raportul de expertiză

contestat de către inculpat și partea apărării.

Prin urmare, la baza sentinței de condamnare just au fost puse concluziile

actului de expertiză nr.34-12/2-R-291 din 26.03.2018, concluzii care în mod clar

definesc acțiunile de falsificare a semnăturilor altor persoane de către Chirca

Grigore, aceste concluzii fiind în coroborare cu celelalte mijloace de probă.

8

Instanța de apel a indicat, că expertiza gazoscopică având ca finalitate actul de

expertiză nr.34-12/2-R-291 din 26.03.2018 a fost efectuată în corespundere cu

normele procesual penale prevăzute la art. 145 Cod de procedură penală, iar

dezacordul cu concluziile formulate în actul de expertiză, nu poate duce la achitarea

inculpatului Chirca Grigore, după cum se solicită prin apelul declarat.

Totodată, instanța de apel a constatat că, în dispozitivul sentinței adoptate

lipsește mențiunea referitor la constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de legea penală, totodată, prima instanță greșit a ajuns la

concluzia liberării de răspundere penală a inculpatului în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală și încetarea procesului

penal, or, potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod penal, sentința de condamnare se

adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile

prevăzute în art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut

în art. 93 din Codul penal, sau al expirării termenului de prescripție.

Materialele cauzei atestă, că inculpatul Chirca Grigore nu și-a expus opțiunea

privind încetarea urmăririi penale sau liberarea de răspundere penală în temeiul

expirării termenului de prescripție, atât inculpatul, cât și apărarea insistând asupra

nevinovăției inculpatului, din care considerente prima instanță nu putea dispune

încetarea procesului penal.

Dat fiind faptul că infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal, a fost

comisă în perioada 25.03.2014-28.08.2014, astfel din momentul comiterii până în

prezent au trecut mai mult de 2 ani, inculpatul solicită achitarea sa și nu solicită

încetarea procesului penal pe motivul intervenirii termenului de prescripție, instanța

de apel a reținut, că Chirca Grigore, recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, urmează a fi liberat de pedeapsă în temeiul

expirării termenului de prescripție.

Proca Victoria în numele inculpatului, prin care invocând ca temeiuri prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei,

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Chirca Grigore să fie achitat,

invocând:

- instanța de apel a specificat că instanța de fond a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, care se

confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel,

fapt ce nu corespunde adevărului, deoarece martorii audiați în cadrul ședințelor de

judecată au declarat că, contractele de arendă au fost semnate în perioada când

Chircă Grigore nici nu activa în cadrul primăriei Popeștii de Jos, ultimul fiind în

imposibilitate de a comite cele incriminate de asemenea nici unul din martori nu ar

fi confirmat în vreun fel implicarea lui Chircă Grigore la semnarea și înregistrarea

acestor contracte din declarațiile martorilor nu reieșea vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) CP, ci se dovedea contrariul,

9

adică nevinovăția celui din urmă;

- inculpatul Chircă Grigore a indicat în cererea de apel, ca motiv al apelului,

încălcarea ordinii procesuale de dispunere a expertizei și metodelor sau procedurilor

de efectuare a expertizei, și anume faptul că, nu a fost informat despre dispunerea

expertizei judiciare, fiindu-i astfel lezat dreptul de a face observații cu privire la

aceste întrebări și de a cere modificarea sau completarea lor, precum și dreptul de a

cere numirea unui expert recomandat, fapt prevăzut de art. 145 alin.(2) Cod de

procedură penală ,,Organul de urmărire penală, procurorul sau instanța de judecată,

în cazul în care dispune efectuarea expertizei judiciare, informează în scris părțile

despre obiectul expertizei judiciare și întrebările la care trebuie să dea răspunsuri

expertul și le explică părților că au dreptul de a face observații cu privire la aceste

întrebări și de a cere modificarea sau completarea lor, precum și dreptul de a cere

numirea a câte un expert recomandat de fiecare dintre ele pentru a participa la

efectuarea expertizei judiciare” aspect care nu a fost examinat de către instanța de

apel;

- a fost ignorat cu desăvârșire și argumentul apelantului privind încălcările

metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei, or conform

(Pct.3,4,8,17,18,23,25 pg.2-5) al raportului de expertiză judiciară nr. 34-12/2-R-291

din 26.03.2018, material pentru comparație, în cazul persoanelor unde s-a constatat

că, Chircă Grigore ar fi falsificat semnăturile, au fost folosite câte o singură mostră

de scris liber, iar în cazul lui Chircă Grigore 2 mostre (pct.31 pg.5), pe când conform

literaturii de specialitate se constată că, numărul modelelor libere suficiente pentru

expertizare la semnături, este necesar a fi nu mai puțin de 10;

- potrivit prevederilor art. 251 din Codul de procedură penală, (2) încălcarea

prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea

persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de

judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului,

traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.

(3) Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în

orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din

oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și

justa soluționare a cauzei, că motivele apărării de nulitate a raportului de expertiză,

pe lângă faptul încălcării metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei,

constituie și nerespectarea prevederilor art.145 alin.(2) din Codul de procedură

penală ,,Organul de urmărire penală, procurorul sau instanța de judecată, în cazul în

care dispune efectuarea expertizei judiciare, informează în scris părțile despre

obiectul expertizei judiciare și întrebările la care trebuie să dea răspunsuri expertul

și le explică părților că au dreptul de a face observații cu privire la aceste întrebări și

de a cere modificarea sau completarea lor, precum și dreptul de a cere numirea a câte

un expert recomandat de fiecare dintre ele pentru a participa la efectuarea expertizei

judiciare ”, adică participarea obligatorie a părții la dispunerea și efectuarea acestei

expertize;

10

- instanța de apel, a invocat că, de către prima instanță, prin încheierea din

08.05.2019, s-a admis cererea apărării și s-a dispus efectuarea expertizei repetate de

către Centrul de expertize judiciare a Ministerului Justiției, însă inculpatul Chirca

Grigore, ar fi refuzat de a plăti suma de 45 360 lei, respectiv efectuarea expertizei a

fost anulată în speță, nu-i poate fi imputabilă inculpatului sarcina probațiunii

nevinovăției prin asumarea tuturor cheltuielilor de efectuarea a expertizei, pentru a-

și proba nevinovăția sa. În situația care organul de urmărire penală a administrat

proba (raportul de expertiză), cu grave abateri de la normele procesual penale,

această constatare a instanței de fond și apel, contravine prevederilor art.75 alin.(3)

din Legea nr. 68 din 14.04.2016, cu privire la expertiza judiciară și statutul

expertului judiciar, potrivit cărora, (3) în cauzele penale, cheltuielile pentru

efectuarea expertizei sânt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din

bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin.(2) din Codul de

procedură penală al Republicii Moldova;

- instanța de apel nu a apreciat legătura cauzală dintre mijloacele de probă

indicate și constatarea elementelor infracțiunii imputate inculpatului. Ba mai mult,

martorii audiați în cadrul ședințelor de judecată au declarat că, contractele de arendă

au fost semnate în perioada când Chircă Grigore nici nu activa în cadrul primăriei

Popeștii de Jos, ultimul fiind în imposibilitate de a comite cele incriminate. De

asemenea nici unul din martori nu ar fi confirmat în vreun fel implicarea lui Chircă

Grigore la semnarea și înregistrarea acestor contracte;

- în cadrul judecării apelului nu au fost întreprinse careva acțiuni în vederea

stabilirii adevărului, dar s-a mers pe poziția părții acuzării, reținută de instanța de

fond, astfel dând dovadă de o apreciere unilaterală a circumstanțelor cauzei și

ignorând cu vehemență argumentele invocate de către partea apărării. Reieșind din

circumstanțele cauzei, coordonată cu probele existente, sentința de condamnare este

bazată pe opinia proprie și preconcepută a instanței de judecată care nu este

argumentată și nu are la bază un temei legal;

- din ordonanța de punere sub învinuire, rechizitoriu, sentința instanței de fond

și decizia instanței de apel, nu rezultă locul comiterii pretinsei infracțiuni;

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind

vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că

instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect

a stabilit vinovăția lui Chirca Grigore, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor apelantului.

Mai mult, instanța de apel a examinat cauza penală vizată în strictă conformitate

cu prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

11

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temeiuri pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură

penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și instanța a admis o eroare gravă de fapt

care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit

confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelul declarat, întemeindu-și corect soluția, prin care inculpatul a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, în baza

probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată de avocat în

prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive

justificative de a interveni în decizia contestată.

În acest sens, instanța de recurs apreciază alegațiile recurentului precum că:

„instanța de apel a specificat că instanța de fond a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, care se

confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel,

fapt ce nu corespunde adevărului, deoarece martorii audiați în cadrul ședințelor de

judecată au declarat că, contractele de arendă au fost semnate în perioada când

Chircă Grigore nici nu activa în cadrul primăriei Popeștii de Jos, ultimul fiind în

imposibilitate de a comite cele incriminate de asemenea nici unul din martori nu ar

12

fi confirmat în vreun fel implicarea lui Chircă Grigore la semnarea și înregistrarea

acestor contracte din declarațiile martorilor nu reieșea vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) CP, ci se dovedea contrariul,

adică nevinovăția celui din urmă” sunt declarative, or, în decizie(v. V, f.d. 130),

instanța de apel a indicat că: „martorii audiați, inclusiv și juristul SRL „WeTrade

Agro” Moraru Radu, au indicat că anul în contracte a fost modificat din 2011 în

2014...”.

Colegiul penal mai indică, că vinovăția inculpatului se confirmă prin

declarațiile martorului Moraru Radu, care în cadrul ședinței de judecată în prima

instanță, a relatat(v. IV, f.d. 204): „din a. 2012 activează în calitate de jurist la SRL

„WeTrade Agro”, când au fost încheiate contractele de arendă cu cotașii în s.

Popeștii de Jos, o dată concretă nu poate indica, dar cunoaște că au fost înregistrate

la OCT în a. 2014.... Când a fost verificat la OCT, în bazele de date contractele erau

înregistrate cu o altă firmă care era în proces de insolvabilitate și care urmau a fi

radiate cu fosta companie, apoi să fie înregistrată după noua companie SRL

„WeTrade Agro”. Au fost perfectate acorduri de reziliere între proprietari și

administratorul de insolvabilitate a firmei germane. În perioada a. 2014 atât

acordurile de reziliere cât și contractele au fost înregistrate la OCT....”.

O altă probă decisivă care confirmă vinovăția inculpatului este raportul de

expertiză nr. 34-12/2-R-291 din 26.03.2018(v. III, f.d. 168 – 237).

Colegiul penal conchide că sunt declarative și alegațiile recurentului precum că

instanța de apel nu a examinat aspectul referitor la încălcarea ordinii procesuale de

dispunere a expertizei, or, instanța de apel a supus examinării aceste aspecte,

indicând raționamentele(v. V, f.d. 130 – 132) sale.

În acest sens, Colegiul penal menționează că, recurentul eronat a indicat

prevederile art. 145 alin. (2) Cod de procedură penală, or, prevederile alin. (2) din

art. 145 Cod de procedură penală au fost excluse prin Legea nr.66 din 05.04.2012,

în vigoare 27.10.2012.

În această ordine de idei, Colegiul penal ține să remarce și faptul că, conform

prevederilor art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală – „Părțile, din inițiativă

proprie și pe cont propriu, sînt în drept, prin intermediul organului de urmărire

penală, al procurorului sau al instanței de judecată, să înainteze instituției publice

de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea

expertizei judiciare pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea

fi utilizate în apărarea intereselor lor.”

Cât ține de argumentele recurentului referitor la faptul că inculpatul urmează a

fi achitat, indicând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, Colegiul penal, punctează că reprezintă o interpretare subiectivă

greșită a recurentului ce nu poate fi acceptată, or în decizia instanței de apel au fost

combătute aceste argumente (v. V f.d. 128 – 135), motivare ce este în coroborare cu

circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe

cercetate de prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs

13

ordinar, ce nu contravine practicii CtEDO.

Mai mult, instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum

că concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe, în acest sens, Colegiul penal

indică că este un argument declarativ, or, instanța de apel reținând circumstanțele de

fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

De asemenea, Colegiul penal atestă că recurentul primordial își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, care în opinia lui nu

confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal

reține că nu poate fi acceptat acest dezacord, din considerentul că aceste probe au

fost apreciate de către instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind

demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului, iar obiecțiile recurenților reprezintă

doar opinia subiectivă greșită a acestora, or, Colegiul penal nu identifică vreun temei

de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurent în decizia instanței de

apel, care este legală și întemeiată.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu,

sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Colegiul penal notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că

instanța de apel a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, cumulul

de probe administrat la urmărirea penală, expunându-se în decizie cu privire la

motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de

partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat

în art. 24 Cod de procedură penală, astfel instanța de apel corect a adoptat soluția de

condamnare a lui Chirca Grigore în baza art. art. 361 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și

sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea

tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele

relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii

ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Cu referire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, invocat în cererea de recurs de către inculpat, Colegiul penal

14

evidențiază că temeiul dat se invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o

altă încadrare juridică greșită, pe când recurentul invocă dezacordul cu aprecierea

probelor, solicitând achitarea sa de la cele imputate prin rechizitoriu.

Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră

că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârea judecătorească a

instanței ierarhic inferioare, care este legală și întemeiată, or asupra acelorași motive

invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și detaliat instanța de apel în

decizia adoptată.

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectul

contestat nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența unor erori de drept ce ar

fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar urmează a fi

declarat ca inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Proca Victoria în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

28 septembrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Chirca Grigore XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

15