1ra-762/2021 — art. 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-762/2021 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-762/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana și Boico Victor,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Melnic

Oxana în numele inculpatului Sîrbu Gheorghe, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2020, în cauza penală

privindu-i pe

Sîrbu Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX și domiciliat în XXXXX;

Ursac Petru XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

A C O N S T A T A T:

Petru XXXXX și Sîrbu Gheorghe XXXXX au fost recunoscuți vonovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind liberați de răspundere

penală în temeiul art. 60 Cod penal, din motivul expirării termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul inculpaților în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Petru o perioadă îndelungată de timp, desfășurând activitatea de vânzare cumpărare

a automobilelor, a creat o practică vicioasă împreună cu Sîrbu Gheorghe și angajații

SÎT și CCA Bălți, care consta în scoaterea și punerea la evidență a automobilelor fie în

lipsa proprietarilor, fie în lipsa potențialilor proprietari, cu prezentarea copiilor

1

buletinelor de identitate cu înscrisuri că, nu au nimic împotriva la scoaterea de la

evidență a automobilelor.

Astfel, Ursac Petru, urmărind scopul falsificării, deținerii și folosirii unui

document oficial, acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă cu Sîrbu

Gheorghe și alte persoane nestabilite, a primit de la Sîrbu Gheorghe copia buletinului

de identitate eliberat pe numele lui Sîrbu Gheorghe, după care la 12.01.2012

aproximativ la ora 09.00 s-a prezentat la SÎT și CCA Bălți, amplasată pe str. Strîi 17

mun. Bălți unde, deținând această copie care cuprindea înscrierea „nu sunt împotrivă

pentru scoaterea de la evidență”, a depus-o în scopul reînmatriculării automobilului

de model „VW T4” cu n/î XXXXX pe numele cet. Goncear Tatiana, astfel, falsificând

datele necesare pentru reînmatricularea automobilului în cauză.

Inculpatul Sîrbu Gheorghe, o perioadă îndelungată de timp, desfășurând

activitatea de vînzare-cumpărare a automobilelor, a creat o practică vicioasă

împreună cu Ursac Petru și angajații SÎT și CCA Bălți, care consta în scoaterea și

punerea la evidență a automobilelor, fie în lipsa proprietarilor, fie în lipsa

potențialilor proprietari, cu prezentarea copiilor buletinelor de identitate cu înscrisuri

că, nu au nimic împotriva la scoaterea de la evidență a automobilelor.

Astfel, Sîrbu Gheorghe XXXXX, urmărind scopul falsificării, deținerii și folosirii

unui document oficial, acționînd cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă cu

Ursac Petru și alte persoane nestabilite, i-a transmis lui Ursac Petru copia buletinului

de identitate ce-i aparține, care la 12.01.2012 aproximativ la ora 09.00 a fost prezentată

la SÎT și CCA Bălți, amplasată pe str. Strîi 17 mun. Bălți, de către Ursac Petru unde,

deținând această copie care cuprindea înscrierea „Nam împotrivă pentru scoaterea de

la evidență” a fost depusă în scopul reînmatriculării automobilului de model „VW

T4” cu n/î XXXXX pe numele cet. Goncear Tatiana, astfel, falsificând datele necesare

pentru reînmatricularea automobilului în cauză.

Tot el, la 16.01.2013, prin înțelegere prealabilă cu persoane nestabilite,

continuându-și acțiunile sale infracționale, urmărind același scop de falsificare,

deținere și folosire ulterioară a unui document oficial, deținând copia de pe buletinul

de identitate ce aparține lui Jantîc Valentin, care cuprindea înscrierea „La scoaterea

mașinii FIAT DOBLO CHBC243 nu am nici o pretenție”, a transmis-o prin

intermediul lui Romanciuc Sergiu, care a prezentat-o la SÎT și CCA Bălți, amplasată pe

str. Strîi 17 mun. Bălți, în scopul reînmatriculării automobilului de model „FIAT

DOBLO” cu n/î XXXXX pe numele cet. Romanciuc Sergiu, astfel, falsificând datele

necesare pentru reînmatricularea automobilului în cauză.

Astfel, acțiunile inculpaților Sîrbu Gheorghe și Ursac Petru au fost încadrate în

baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică falsificarea, deținerea și folosirea

2

documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită de două

sau mai multe persoane.

Gavajuc Stela în numele inculpatului Ursac Petru, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat, în legătură cu lipsa în

acțiunile sale a elementelor constitutive ale componenței de infracțiune.

În motivarea cerințelor sale, apărătorul a indicat că, instanța de judecată a

dispus condamnarea inculpatului în lipsa cărorva probe legale și utile, în sensul

confirmării realizării de către Ursac Petru a acțiunilor de confecționare, deținere și

folosire a documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații,

precum și forma concretă de realizare a acțiunii, or, anume aceste acțiuni constituie

elementul material al laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute de art.

361 Cod penal.

La fel, a menționat că, instanța de fond nu a concretizat care anume documente

oficiale a confecționat, deținut și folosit inculpatul Ursac Petru, nefiind probată

prezența intenției, în forma sa calificată, mai mult decât atât, probele administrate de

acuzare confirmă nevinovăția ultimului.

Apărarea a apreciat ca fiind concludente decalaratiile martorilor Goncear

Ruslan si Goncear Tatiana, date in cadrul examinarii cauzei in prima instantă, care au

afirmat cu certitudine că inculpatul Ursac Petru nu a fost în nici un fel implicat în

reînmatricularea automobilului de model „VW T4” cu n/î XXXXX pe numele cet.

Goncear Tatiana, el nefiind nici măcar prezent la SIT și CCA Balti. In schimb, ei au

declarat ca au purtat discutii și au primit suport in acest sens exclusiv de la Sirbu

Gheorghe, or instanța de judecată nu a apreciat sub nici o formă aceste declarații.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Melnic Oxana în numele

inculpatului Sîrbu Gheorghe, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul să fie achitat.

În susținerea cerințelor invocate, apărătorul a indicat că, fapta constatată de

către instanța de fond și anume folosirea copiei buletinului de identitate de către Sîrbu

Gheorghe, nu formează componența de infracțiune prevăzută de art. 361 al. (2) lit. b)

Cod penal, or, învinuirea este nejustificată, ilegală în fapt și în drept, având în vedere

că, art. 361 Cod penal, prevede componența laturii obiective, conform legii

imperative: confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale

false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, confecționarea sau vînzarea

imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții,

organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

3

În opinia apărării, Sîrbu Gheorghe nu a confecționat/falsificat o careva

semnătură, or aceasta ar presupune constatarea faptului că inculpatul și-a falsificat

propria semnătură în contractul de vînzare-cumpărare asupra automobilului ,,VW

T4” din 12.01.2012, încheiat cu Gonciar Tatiana. Deținerea unui document oficial fals

de către Sîrbu Gheorghe, și anume a contractului de vînzare-cumpărare, în care

semnătura proprie în rubrica vînzător i-a fost falsificată, este lipsită de logică și

justificare de iure, or, inculpatul nu a deținut fizic contractul de vînzare-cumpărare în

care propria semnătură este falsificată, acesta s-a deținut la SIT Registru și probabil la

cumpărătorul automobilului - Concear Tatiana.

La fel, a indicat că, instanța de fond nu a constatat care din acțiunile laturii

obiective a componenței de infracțiune a fost săvîrșită de Sîrbu Gheorghe, deși avea

obligația să rețină una din modalitățile faptice de realizare a laturei obiective,

constatînd-o ca consumată prin prisma legii penale.

Cu referire la cel de-al doilea episod, apărătorul a indicat că este lipsită de

argumentare în fapt și în drept, soluția instanței de judecată prin care s-a limitat doar

la parafrazarea art. 361 Cod penal, fără a specifica care este legătura dintre Sîrbu

Gheorghe și contrafacerea semnăturii lui Jantic Valentin din rubrica vînzător în

contractul de vânzare-cumpărare din 16.01.2013, având în vedere că contractul a fost

întocmit la SÎT Registru, el neparticipând la această tranzacție de vânzare-cumpărare,

fapt confirmat și prin rapoartele de expertiză grafoscopică.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a

sentinței.

4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, judecând cauza,

instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității, și din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților

în comiterea infracțiunii incriminate, constatând și reținând în acțiunile acestora fapta

prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În opinia instanței de apel, instanța de fond a apreciat obiectiv aspectele de fapt

și de drept ale cauzei prin prisma probelor acumulate și cercetate în cadrul ședinței de

judecată, la baza acesteia fiind declarațiile martorilor Goncear Ruslan, Gonciar

Tatiana, Guțu Petru, precum și probele materiale din prezenta cauză, care corespund

cerințelor legale și prin prisma acestora, instanța de judecată a apreciat obiectiv

aspectele de fapt și de drept ale cauzei, demonstrând incontestabil vinovăția

inculpaților de comiterea infracțiunii incriminate.

4

Cu referire la componența de infracțiune incriminată inculpaților, instanța de

apel a explicat că, obiectul juridic special al acesteia îl constituie relațiile sociale care

țin de activitatea normală a ÎS „CRIS Registru”, cu privire la asigurarea ordinii

stabilite de operare cu documentele oficiale ce țin de înmatricularea și/sau

reânmatricularea unităților de transport. Infracțiunea analizată are și obiect material:

entitatea materială a actelor de înmatricularea și/sau reânmatricularea unităților de

transport.

Subsecvent, latura obiectivă a faptelor incriminate inculpaților Sîrbu Gheorghe

și Ursac Petru, au fost realizate prin săvârșirea unor acțiuni de confecționare, deținere,

vânzare sau folosire a documentelor oficiale false care acordă drepturi (de a vinde,

cumpăra unități de transport cu dreptul înregistrării acestora, transmiterii dreptului

de proprietate asupra bunului mobil persoanelor terțe) sau eliberează de obligații.

La fel, instanța de apel a reținut că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art. 361 Cod penal (modalitatea folosirii unui înscris oficial fals), elementul material al

acesteia constă în folosirea în mod concret de către Sîrbu Gheorghe și Ursac Petru a

copiei buletinului de identitate a lui Sîrbu Gheorghe ce cuprindea înscrierea „Nam

împotrivă pentru scoaterea de la evidență”, care potrivit raportului de expertiză

judiciară suplimentară nr. 1773 din 08.12.2015 s-a constatat că, textul manuscris cu

conținutul „Nam înpotrivă pentru scoaterea de la evidență” plasat pe copia

buletinului de identitate pe numele lui Sîrbu Gheorghe a fost executată de către Sîrbu

Gheorghe. Semnătura plasată pe copia buletinului de identitate pe numele Sîrbu

Gheorghe a fost executată de către Sîrbu Gheorghe (f.d.207-226, vol.II), și a copiei de

pe buletinul de identitate ce aparține lui Jantîc Valentin, care cuprindea înscrierea „La

scoaterea mașinei FIAT DOBLO CHBC243 nu am nici o pretenție”, care prin raportul

de expertiză judiciară nr. 28 din 14.01.2016 s-a constatat că, semnătura cu conținutul

„Jantîc” și textul manuscris cu conținutul „La scoaterea mașinei FIAT DOBLO CH BC

243 nu am nici o pretenție” plasate pe copia buletinului de identitate pe numele lui

Jantîc Valentin au fost executate de către Jantîc Valentin (f.d.33-44, vol.III), urmarea

imediată fiind reprezentată de starea de pericol creată pentru relațiile sociale

referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale, legătura de

cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

Latura subiectivă a infracțiunii se manifestă prin vinovăție intenționată, intenție

directă, deoarece făptuitorul înțelege că confecționează, deține sau folosește

documente oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații, în special

acte care înmatricularea unităților de transport și dorește săvârșirea acestor acțiuni.

Astfel, instanța de apel a conchis că, faptele incriminate inculpaților Ursac Petru

și Sîrbu Gheorghe și-au găsit confirmare prin prisma probelor prezentate și cercetate

în cadrul ședințelor de judecată, care coroborează între ele, necreând dubii referitor la

5

faptul, că circumstanțele reținute de către instanța de judecată în sarcina inculpaților

au avut loc, iar argumentele părților apărării, invocate în susținerea nevinovăției

inculpaților pe marginea învinuirii aduse, poartă un caracter declarativ și sunt

invocate cu scopul de a evita răspunderea penală pentru faptele comise.

Cât privește dezacordul apărării cu soluția adoptată de instanța de fond,

instanța de apel a indicat că, acest fapt nu neapărat înseamnă că soluția conține careva

erori de drept. Motivele aduse de către avocatul Oxana Melnic care apără interesele

inculpatului Sîrbu Gheorghe, precum că sentința este vădit ilegală, adoptată cu grave

abateri de lege cât și cu încălcarea art. 6 CEDO și anume dreptul la un proces echitabil

cu respectiva condamnare ilegală a lui Sîrbu Gheorghe pentru comiterea unei

infracțiuni pe care nu a săvîrșit-o, instanța de apel a apreciat aceste argumente ca

fiind incerte, or materialele cauzei demonstrează contrariul.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reiterat că, atât din materialele

cauzei, cât și din declarațiile inculpaților, se constată că, între inculpați a avut loc o

înțelegere, în rezultatul căreia inculpatul Ursac Petru i-a transms lui Sîrbu Gheorghe

un automobil de model ”BMW” în valoare de 43000 euro contra altor mijloace de

transport (”Citroien”, VWT4, Fiat Doblo, VW Polo, Fiat Ducato), care în sumă

constiuiau o valoare de 43000 euro. Este dovedit faptul că transmiterea acestor bunuri

mobile a avut loc în lipsa actelor de reprezentare corespunzătoare, adică de facto, a

avut loc transmiterea bunurilor, dar nu și dreptului de proprietatea asupra acestora.

Respectiv și vânzarea ulterioară a acestor bunuri mobile către persoanele terțe a avut

loc prin comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. 2 lit. b) Cod penal.

Cu certitudine faptele în cauză constituie infracțiune și sunt dovedite, astfel

încât, între acești doi inculpați nu au fost întocmite careva acte oficiale de reprezentare

(procură de reprezentare în fața organelor abilitate, ce acordă dreptul de a înmatricula

bunul mobil), or, în alt mod inculpatul Ursac Petru nu ar avea posibilitatea obținerii

ventului în rezultatul transmiterii ”BMW” lui Sîrbu Gheorghe.

Melnic Oxana în numele inculpatului Sîrbu Gherghe, care în temeiurile art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei

spre rejudecare, prin care inculpatul să fie achitat.

În susținerea cerințelor sale, autorul cererii de recurs indică asupra faptului că,

descriptivul deciziei recurate cuprinde o motivare contradictorie privitor la prezența

în acțiunile inculpatului a elementelor constitive ale componenței de infracțiune

prevăzute la art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În opinia recurentului, instanțele de fond au dispus condamnarea lui Sîrbu

Gheorghe în lipsa unui temei real de tragere la răspundere penală, or, atât în

descriptivul sentinței cât și a deciziei instanței de apel s-a făcut referire la obiectul

6

material al infracțiunii – copia buletinului de identitate ce aparține lui Sîrbu

Gheorghe, cu înscrierea ”nam împotrivă pentru scoaterea de la evidență”, care

potrivit raportului de expertiză s-a confirmat că apaține titularului, prin urmare,

folosierea copiei propriului buletin de identitate, nu poate fi calificată ca infracțiune.

Mai mult, indică că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un

ansamblu de probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de

concluzionat că în cauza penală în privința lui Sîrbu Gheorghe există elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La fel, apărărtorul susține că în perioada de timp 12.01.2012, inculpatul Sîrbu

Gheorghe nu se afla în țară, fapt care a fost confirmat prin răspunsul de la

Departamentul Frontieră, prin care se atestă că la 10.01.2012 ultimul a ieșit de pe

teritoriul Republicii Moldova prin Punctul vamal Leușeni și a intrat în țară la

15.01.2012, prin Punctul vamal Sculeni, fapt care nu a fost luat în condierare de către

instanțele de fond.

opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că

acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în

contextul ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la

această etapă a procedurilor.

Din conținutul recursului deferit judecății se constată că, apărarea își întemeiază

recursul ordinar pe temeiurile de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală, criticând decizia instanței de apel prin aceea că, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta expus neclar sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele

infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă

decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde.

7

Subsecvent, Colegiul penal lărgit reține ca fiind racordabile speței și prevederile

art. 426 Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de recurs examinează cauza

prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la

care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație

mai gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului.

Așadar, pe marginea prezentei cauze penale a fost condamnat și inculpatul

Ursac Petru, care nu a contestat hotărârile judecătorești adoptate la caz, dar ținând

cont de faptul că temeiurile de casare prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală se răsfrâng și asupra acestuia, Colegiul penal conchide că prin

extindere, decizia adoptată urmează a fi casată și în privința acestuia.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,

întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un

control integral, atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima

instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; dacă există circumstanțe

atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu

au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

8

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu

suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual penală, în cauza deferită

judecății, instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate

mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit apelurilor declarate de către

avocatul Gavajuc Stela în numele inculpatului Ursac Petru și avocatul Melnic Oxana

în numele inculpatului Sîrbu Gheorghe, criticîndu-se legalitatea și temeinicia

sentinței, au fost invocate următoarele motive:

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de probe

pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că în cauza

penală în privința inculpaților sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal;

- atât în descriptivul sentinței cât și a deciziei instanței de apel s-a făcut referire

la obiectul material al infracțiunii – copia buletinului de identitate ce aparține lui

Sîrbu Gheorghe, cu înscrierea ”nam împotrivă pentru scoaterea de la evidență”, care

potrivit raportului de expertiză s-a confirmat că apaține titularului, prin urmare,

instanța de judecată nu a explicat în ce măsură folosierea copiei propriului buletin de

identitate, poate fi calificată ca infracțiune;

- instanța de judecată nu a apreciat sub nici o formă declarațiile martorilor

Goncear Ruslan si Goncear Tatiana, date în cadrul examinarii cauzei în prima

instantă, care au afirmat cu certitudine că inculpatul Ursac Petru nu a fost în nici un

fel implicat în reînmatricularea automobilului de model „VW T4” cu n/i XXXXX pe

numele cet. Goncear Tatiana, el nefiind nici măcar prezent la SIT și CCA Balti;

- instanța nu a constatat care din acțiunile laturii obiective a componenței de

infracțiune a fost săvîrșită de Sîrbu Gheorghe.

9

Anume asupra acestor motive, invocate în apel de către avocatul Gavajuc Stela

în numele inculpatului Ursac Petru (Vol. IV, f.d. 129-131), precum și de către avocatul

Melnic Oxana în numele inculpatului Sîrbu Gheorghe ()Vol. IV, f.d. 138-159) instanța

de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită.

Totodată, cu referire la circumstanțele invocate de apărare privitor la

componența de infracțiunea prevăzută de art. 361 Cod penal, Colegiul penal lărgit

explică că, această infracțiune face parte din Capitolul XVII și are ca obiect juridic

generic relațiile sociale cu privire la activitatea normală a autorităților publice și

securitatea de stat.

Astfel, potrivit Recomandării Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei

către Statele membre, privind accesul la documentele publice, din 21.02.2002, s-a

menționat că, prin document public se înțelege: - toate informațiile înregistrate în

orice formă, elaborate, primite sau deținute de autoritățile publice și care au legătură

cu funcția administrativă, excepție făcînd documentele care sunt în curs de pregătire.

Termenul de „document public” reprezintă în sensul prezentei Recomandări,

toate informațiile fixate pe orice suport fizic într-o formă recuperabilă (texte scrise,

înregistrate pe bandă sonoră sau audiovizuală, fotografii, email-uri, informații stocate

pe suport electronic cum ar fi bazele de date electronice etc...). Atât documentele

produse de o autoritate,cât și documentele ce provin de la terți și care au fost primite

de o autoritate publică sunt acoperite de definiție.

Deci, noțiunea „document oficial” se referă nu doar la „documentele eliberate de

autoritățile publice”, dar și la „documentele prezentate autorităților publice”.

În această ordine de idei, luînd în considerare conținutul art. 6 al Legii nr. 982

din 11 mai 2000 privind accesul la informație, documentul oficial poate să apară și sub

forma documentului privat, pus la dispoziția organelor sau persoanelor oficiale în

condițiile legii de către alți subiecți de drept.

În dependență de autorul documentului privat, ele pot fi documente private

întocmite de persoane fizice sau documente private întocmite de persoane juridice de

drept privat.

Trebuie de menționat că, în primul rând, documentele care emană de la

particulari se consideră documente oficiale atunci când asemenea documente sunt

supuse procedurii publice de autentificare a documentelor create. Tocmai această

procedură conferă documentului un caracter oficial, adică un caracter de drept public.

În al doilea rând, documentele care emană de la particulari se consideră documente

oficiale atunci când asemenea documente sunt primite oficial de persoana juridică de

drept public, după care se află la dispoziția acestei persoane în legătură cu

soluționarea problemei reprezentând obiectul de referință al documentelor primite.

10

Astfel, documentelor private li se recunoaște posibilitatea de a deveni

documente oficiale. Momentul convertirii documentelor private în documente oficiale

este desemnat prin punerea acestuia la dispoziția organelor sau a persoanelor oficiale

în condițiile legii.

În concluzie - momentul înregistrării documentului privat de către organul sau

persoana oficială este momentul convertirii documentului privat în document oficial.

Așadar, punerea la dispoziția organelor sau persoanelor oficiale a documentelor

private în cazul în care sunt îndeplinite condițiile legii, conferă acestor documente

aptitudinea de a evalua în obiect material (produs) al infracțiunii prevăzute de art. 361

Cod penal, confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale.

În acest context apare necesitatea evidențierii faptului că, o cerință obligatorie în

sensul art. 361 Cod penal, este că anume confecționarea, deținerea, vînzarea sau

folosirea documentelor oficiale false, trebuie neapărat să acorde drepturi sau să

elibereze de obligații.

Revenind la speța dată, Colegiul lărgit consideră că, instanțele de fond nu s-au

pronunțat prin argumente convingătoare referitor la circumstanțele invocate de

apărare privitor la faptul dacă toate documentele incluse în învinuire, pe ambele

episoade, sunt documente oficiale care acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Așadar, Colegiu penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel a pronunțat

și în această parte o deciziei contradictorie și insuficient motivată, contrară

prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului, or, jurisprudența

CtEDO indică faptul că, „(…) rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele

au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei

decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit,

prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea

obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite

argumente au fost acceptate sau respinse.”(vezi cauza Fomin vs Moldovei din 11

octombrie 2011).

Reieșind din aceste circumstanțe, avîndu-se în vedere că în apelurile declarate

de apărare s-a solicitat achitarea inculpaților, Colegiul lărgit consideră necesar de a

admite recursul ordinar declarat de avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului

Sîrbu Gheorghe, de casat decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei,

inclusiv prin extindere și în privința inculpatului Ursac Petru, deoarece s-a confirmat

prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele din apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

11

să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate,

minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul

lor, să țină cont de jurisprudența națională, de cele expuse în prezenta decizie legate

de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor

cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs și în dependență de

datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Melnic Oxana în numele

inculpatului Sîrbu Gheorghe, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 27 octombrie 2020, în privința inculpatului Sîrbu Gheorghe XXXXX, prin

extindere și în privința inculpatului Ursac Petru XXXXX și dispune rejudecarea

cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 13 august 2021.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Boico Victor

12