1ra-260/2021 — art.361 alin.1 CP

1ra-260/2021 — art.361 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-260/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Proca Victoria în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2020,

în cauza penală în privința lui,

Chirca Grigore X, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 14.06.2018 – 27.12.2019

instanța de apel: 30.01.2020 – 28.07.2020

instanța de recurs ordinar: 25.09.2020 – 14.06.2021

A C O N S T A T A T :

2019, procesul penal pornit în privința lui Chirca Grigore în baza art. 361

alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 60 Cod penal a fost încetat cu liberarea

acestuia de răspundere penală, din motivul expirării termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală.

Măsura preventivă privind obligațiunea de a nu părăsi țara aplicată lui

Chirca Grigore a fost menținută aceiași până la intrarea sentinței în vigoare,

apoi de anulat.

Cheltuielile solicitate de partea acuzării în sumă de 12 990

(douăsprezece mii nouă sute nouăzeci) lei, suportate pentru efectuarea

expertizelor pentru a fi încasate de la inculpat au fost admise și s-a încasat

de la Chirca Grigore în beneficiul statului suma de 12 990 (douăsprezece mii

nouă sute nouăzeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

perioada 25.03.2014 – 28.08.2014, deținând funcția de inginer cadastral al

Primăriei s. Popeștii de Jos, raionul Drochia, intenționat, acționând din

interes personal, contrar obligațiunilor de serviciu care îi revin conform

obligațiunilor funcționale și a fișei postului de care a luat cunoștință contra

semnătură, a confecționat, deținut și folosit în interesele SRL „WeTrade

Agro” contracte de arendă funciară, acte de primire-predare a terenului și

1

cereri către Oficiul Cadastral Teritorial Drochia de înregistrare a contractelor

date din numele a mai multor persoane, deținători de cote agricole în s.

Popeștii de Jos raionul Drochia, multiple cu semne de falsificare, acțiuni care

au dus la înregistrarea și prelungirea ilegală al dreptului de arendă al

agentului economic vizat.

Conform raportului de expertiză nr.34-12/2-R-291 din 26.03.2018 s-a

stabilit, că semnăturile în litigiu, executate din numele cet. Panainte Maria în

rubrica „Arendator” din contractul de arendă funciară și actul de primire-

predare a terenului nr.377 din 25.03.2014, prezentate la expertiză, au fost

executate de cet. Chirca Grigore. Semnăturile în litigiu, executate din numele

cet. Bejan Marina în rubrica „Arendator” din contractul de arendă funciară

și din actul de primire-predare a terenului agricol arendat nr.134 din

28.08.2014, au fost executate de cet. Chirca Grigore. Textele manuscrise în

litigiu, executate în cererile către OCT Drochia de înregistrare arendei din

numele cet. Murzac Eufrosinia, din numele cet. Gusacinschi Vitalii; din

numele cet. Coțofană Varvara; din numele cet. Chiosa Zinovia; din numele

cet. Rîmiș Elena; din numele cet. Panainte Ion; din numele cet. Murzac

Serghei, din numele cet. Rîmiș Fiodor, din numele cet. Bejan Marina,

prezentate la expertiză, au fost executate de cet. Chirca Grigore. Semnăturile

în litigiu, executate în cererile către OCT Drochia de înregistrare a arendei

din numele cet. Murzac Eufrosinia; din numele cet. Gusacinschi Vitalii; din

numele cet. Coțofana Varvara; din numele cet.Chiosa Zinovia; din numele

cet. Rîmiș Elena; din numele cet. Panainte Ion, din numele cet. Murzac

Serghei; din numele cet. Rîmiș Fiodor; din numele cet. Bejan Marina,

prezentate la expertiză, au fost executate de cet. Chirca Grigore.

Acțiunile lui Chirca Grigore au fost încadrate în baza art. 361 alin. (1)

Cod penal - confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false,

care acordă drepturi și eliberează de obligații, ale unor întreprinderi,

instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de

organizare .

prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare.

3.1. În motivarea cererii de apel, inculpatul Chirca Grigore a menționat

că:

- vinovăția sa nu este dovedită, el nu a falsificat nici o semnătură în

contractele de arendă, ori acestea au fost întocmite în perioada 2011-2012

când el nici nu activa în funcția respectivă;

2

- expertiza grafologică care stă la baza sentinței pronunțate a fost

efectuată cu încălcări ale normelor de procedură, fapt ce denotă nulitatea

respectivei probe.

apelul declarat de către inculpatul Chirca Grigore a fost respins ca nefondat,

și menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a

verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei

și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului care se confirmă prin probele

acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile

inculpatului fiind corect calificate de către instanța de fond, după indicii art.

361 alin. (1) Cod penal - confecționarea, deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, ale unor

întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și

forma juridică de organizare.

Instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat și legal a

dispus încetarea procesului penal în privința inculpatului Chirca Grigore în

temeiul art. 60 alin.(1) Cod Penal din motivul intervenirii termenului de

prescripție.

În acest sens, prima instanță întemeiat a bazat sentința de condamnare

de rând cu declarațiile martorilor Țurcan Tatiana, Ciocârlan Maria, Chiosa

Ludmila, Gusacinschi Silvia, Ghusacinschi Ion, Murzac Efrosinia, Chiosa

Zinaida, și Moraru Radu audiați în prima instanță și declarațiile cărora au

fost date citire de către procuror în ședința instanței de apel și pe cumulul

probelor scrise și anume: Raport de expertiză 34-12/2-R-291 din 26.03.2018

(f.d.168-237 vol. III); Comunicarea telefonică nr.4329 din 13.09.2015 (f.d.71

vol. I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 13.09.2015(f.d.72-73, vol.

I); ordonanța și proces-verbal de ridicare al cererilor de înregistrare a

contractelor de arendă din 04.11.2015 ( f.d.79-80; 137-138, vol. I); ordonanța

și proces-verbal de ridicare al contractelor de arendă din 03.03.2017 din

Oficiul Cadastral Teritorial Drochia(f.d.81-82, vol. I); Fișa postului

specialistului primăriei s. Popeștii de Jos raionul Drochia (f.d.89-92 vol. I);

Plângerea de un grup de locuitori al s. Popeștii de Jos raionul Drochia din

12.04.2016 (f.d.130-132, vol. I); ordonanța și procesul-verbal de ridicare de la

cet. Gusacinschi Silvia din 08.06.2016 (f.d.151-152, vol. I); Raport de expertiză

34-12/2-R-1313 din 21.07.2016 (f.d.163-168,vol.I); Proces-verbal de examinare

al contractelor de arendă și a cererilor de înregistrare la OCT Drochia din

3

27.07.2016 (f.d.204, vol. I); Contracte de arendă funciară, listele de primire a

producției agricole la cotă, registrul de evidență a contractelor de arendă și

cererile de înregistrare a contractelor la OCT Drochia din 27.07.2016, cu

anexarea lor la cauza penală (f.d.205, vol. I).

Instanța de apel a constatat că, probele enunțate incontestabil

demonstrează vinovăția inculpatului și acestea au fost prezentate de partea

acuzării în cadrul ședinței instanței de apel în respingerea argumentelor din

apelul declarat de acesta.

Argumentele inculpatului referitor la nevinovăția sa și la încălcarea

normelor de procedură la efectuarea expertizelor instanța de apel le-a

considerat declarative și făcute cu un scop determinat de evitare a

răspunderii penale. Respectivele afirmații sânt combătute prin probele

prezentate în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și de apel.

Instanța de apel a reținut că, după cum rezultă din materialele cauzei,

inculpatului i se impută falsificarea semnăturilor în contractele de arendă a

unui șir de proprietari a cotelor de teren încheiate cu SRL ,,We Trade Agro”

în anii 2011-2012, care ulterior aflându-se la păstrare în biroul inginerului

funciar Chirca Grigore au fost ,,corectate” cu anul 2014 (raportul de

expertiză 34-12/2-R-1313 din 21.07.2016) și transmise spre înregistrare la

OCT Drochia de rând cu cererile din numele arendatorilor întocmite de către

aceiași persoană – Chirca Grigore și cu semnătura din numele acestora

executată de către aceiași persoană inculpatul (raportul de expertiză 34-12/2-

R-291 din 26.03.2018). Astfel cert este constatat, că falsificarea contractelor de

arendă și cererilor din numele arendatorilor a fost efectuată în perioada de

activitate a inculpatului în calitate de inginer funciar și anume de acesta, iar

respectivele acțiuni au avut ca rezultat prelungirea contractelor de arendă

contrar voinței proprietarilor.

Instanța de apel a relevat că, argumentele referitor la încălcarea

normelor procedurale la efectuarea expertizelor grafoscopice la fel sânt

considerate nefondate și necesar a fi respinse, or, la finalizare urmăririi

penale inculpatului și apărătorului acestuia i-au fost aduse la cunoștință

materialele cauzei penale, inclusiv și respectivele expertize judiciare. Aceștia

nu au invocat careva pretenții referitor la legalitatea acestor acțiuni

procedurale. Mai mult că în cadrul ședinței judiciare a fost admis demersul

părții apărării de efectuare a unei expertize suplimentare în comisie, care nu

a fost efectuată din motivul neonorării de către solicitant a obligațiunilor de

plată a cheltuielilor suportate pentru desfășurarea acesteia.

Instanța de apel a considerat motivele invocate în apelul declarat de

inculpatul Chirca Grigore ca fiind nefondate și necesar a fi respinse.

4

avocatul Proca Victoria în numele inculpatului Chirca Grigore, prin care

invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a

deciziei și achitarea inculpatului.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Proca Victoria în numele

inculpatului Chirca Grigore invocă:

- instanța de apel a lăsat fără atenție necesară mai multe aspecte

și circumstanțe care confirmă nevinovăția inculpatului, invocate de către

Chirca Grigore în cererea de apel. Astfel, presupusele probe pe care s-a

întemeiat sentința de condamnare nu dovedesc nici într-un fel vinovăția lui

Chirca Grigore. În cadrul cercetării judecătorești nu au fost întreprinse

careva acțiuni în vederea stabilirii adevărului, dar a fost mers pe poziția

părții acuzării, astfel dând dovadă de o apreciere unilaterală a

circumstanțelor cauzei și ignorând cu vehemență argumentele invocate de

către partea apărării. Reieșind din circumstanțele cauzei, coordonată cu

probele existente, sentința de condamnare este bazată pe opinia proprie și

preconcepută a instanței de judecată care nu este argumentată și nu are la

bază un temei legii. Asupra acestui motiv, instanța de apel nu s-a expus

- instanța de apel a admis comiterea unei erori grave de fapt, și anume

denaturarea probelor, or, instanța de apel a specificat că prima instanță a dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului, care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate

în instanța de fond și de apel, fapt ce nu corespunde adevărului, deoarece

martorii audiați în cadrul ședințelor de judecată au declarat că, contractele

de arendă au fost semnate în perioada când Chirca Grigore nici nu activa în

cadrul primăriei Popeștii de Jos, ultimul fiind în imposibilitate de a comite

cele incriminate de asemenea nici unul din martori nu ar fi confirmat în

vreun fel implicarea lui Chirca Grigore la semnarea și înregistrarea acestor

contracte din declarațiile martorilor nu reieșea vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal, ci se dovedea

contrariul, adică nevinovăția celui din urmă;

- a fost ignorat cu desăvârșire argumentul apelantului privind

încălcările metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei, or conform

(Pct.3,4,8,17,18,23,25 pg.2-5) al raportului de expertiză judiciară Nr. 34-12/2-

R-291 din 26.03.2018, material pentru comparație, în cazul persoanelor unde

s-a constatat că, Chirca Grigore ar fi falsificat semnăturile, au fost folosite

câte o singură mostră de scris liber, iar în cazul lui Chirca Grigore 2 mostre

(pct.31 pg.5), pe când conform literaturii de specialitate (Modele de

5

comparație ale expertizei criminalistice a semnăturii publicat în analele

științifice a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI - autori: Sergiu Nestor, Șef

catedră procedură penală și criminalistică a Academiei „Ștefan cel Mare” a

MAI și Rodica Melinte doctorand a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI),

precum și în toată literatura de specialitate consultată, se constată că,

numărul modelelor libere suficiente pentru expertizare la semnături, este

necesar a fi nu mai puțin de 10 (la ele se pot anexa dispoziții de plată, cereri,

dispoziții cu primire a salariului sau a pensiei, carnetul de muncă, fișă

personală, e.t.c), pentru a emite concluzii veridice. Modelele de semnături

libere trebuie să corespundă anumitor criterii și anume: să fie autentice, să

corespundă după grafice, după timp. să fie executate cu același instrument.

De asemenea modelele experimentale trebuie să fie nu mai puțin de 30-40

executate pe 3 file aparte. însă, constatăm că, expertul nu a avut suficiente

materiale pentru a forma o concluzie corectă, deși, în cadrul ședinței de

judecată din 09.04.2014, expertul Alexei Țenchiu, comisar principal, Expert

Judiciar al SED al SEC a Direcției Nord a CT-C și EJ al IGP fiind audiat, a

declarat că, a avut suficiente materiale comparative pentru emiterea

concluziilor expuse. Or, instanța sa expus doar asupra faptului că consideră

argumentele invocate de partea apărării privind încălcarea ordinii

procesuale de dispunere a expertizei ca fiind declarative;

- obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de

garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit

jurisprudenței CEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a

conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în

cadrul procesului penal;

- instanța de apel nu a apreciat legătura cauzală dintre mijloacele de

probă indicate și constatarea elementelor infracțiuni imputate inculpatului.

Ba mai mult, martorii audiați în cadrul ședințelor de judecată au declarat că,

contractele de arendă au fost semnate în perioada când Chirca Grigore nici

nu activa în cadrul primăriei Popeștii de Jos, ultimul fiind în imposibilitate

de a comite cele incriminate. De asemenea nici unul din martori nu ar fi

confirmat în vreun fel implicarea lui Chirca Grigore la semnarea și

înregistrarea acestor contracte. Acest fapt demonstrează lipsa unui semn

important al laturii obiective a infracțiuni și anume timpul săvârșirii

infracțiuni, or, inculpatul neactivând în cadrul primăriei Popeștii de Jos în

perioada când au fost semnate contractele de arendă, era în imposibilitatea

reală de a comite infracțiunea imputată;

- baza elementelor infracțiunii prevăzute la art.361 alin.(1) Cod penal

nu poate fi dovedită atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a celor

incriminate, deoarece latura subiectivă a infracțiunii în cauză se

6

caracterizează prin intenție directă fapt ce nu a fost dovedit, or instanța de

apel nu a făcut o analiză juridică a elementelor infracțiunii incriminate

inculpatului;

- în cadrul judecării apelului nu au fost întreprinse careva acțiuni în

vederea stabilirii adevărului, dar a fost mers pe poziția părții. Astfel dând

dovadă de o apreciere unilaterală a circumstanțelor cauzei și ignorând

argumentele invocate de către partea apărării;

- acuzarea de stat a înaintat învinuirea nefondat, bazată pe

presupuneri, iar prima instanță cât și instanța ierarhic superioară nu a

curmat abuzurile acuzatorului de stat, pronunțând o sentință de

condamnare declarativă, neargumentată prin interpretarea eronată a

circumstanțelor cauzei, iar presupunerile și dubiile nu au fost înlăturate pe

parcursul ședințelor de judecată ceea ce contravine prevederilor art.8

alin.(3) cod de procedură penală.

prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta

urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl

admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-

a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a

7

săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual penal sau contravențional au fost corect aplicate și hotărârea

adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar

erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Analizând conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit

constată că recurentul invocă temeiurile pentru casare prevăzute în art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală și anume: „instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, precum și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din

considerentele ce urmează.

Potrivit rechizitoriului, Chirca Grigore este învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, conform indicilor

calificativi: confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false,

care acordă drepturi și eliberează obligații, ale unor întreprinderi, instituții,

organizații, indiferent de timpul de proprietate și forma juridică de

organizare.

Prima instanță, în temeiul art. 60 alin.(1) Cod penal, a încetat procesul

penal de acuzare a lui Chirca Grigore, învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere

penală din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către inculpat,

instanța de apel fără cercetarea amănunțită a învinuirii înaintate și a probelor

administrate, a respins apelul inculpatului Chirca Grigore și a menținut

sentința primei instanțe fără modificări, reținând la rândul său că prima

instanță întemeiat și legal a dispus încetarea procesului penal în privința

inculpatului Chirca Grigore în temeiul art. 60 alin.(1) Cod penal.

8

Colegiul reține că, potrivit descriptivului sentinței contestate (pct. 2.

din decizie), prima instanță doar a trecut în revistă probele prezentate de

către partea acuzării, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele concrete de fapt și de drept invocate în rechizitoriu,

nespecificând motivele pentru care a admis unele probe și a respins alte

probe din cele administrate, neindicând motivele pentru care a respins

versiunile și probele apărării. Ori, aprecierea completă și justă a probelor

trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului probator și

apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor presupune

examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se înlătura tot ce

nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur.

În cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor,

confirmându-se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie

să fie reflectată în soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât

raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor să poată fi supuse

controlului judiciar.

În acest sens, Colegiul atestă că, prima instanță a omis să aprecieze

circumstanțele de fapt și de drept ale speței cu privire la determinarea

modului unitar de interpretare și aplicare a prevederilor art. 361 alin. (1) Cod

penal.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția.

Conform art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de

prescripție.

Potrivit art. 8 alin. (1) Cod de procedură penală, persoana acuzată de

săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât

vinovăția sa nu-i va fi dovedită și constatată printr-o hotărâre judecătorească

de condamnare definitivă.

Potrivit art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod de procedură penală,

sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma

cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a

fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

Sentința de condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă în cazul

expirării termenului de prescripție.

9

La adoptarea sentinței de condamnare cu liberarea de pedeapsă,

instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul penal,

adoptă sentința dată.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 4) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins

alte probe.

În corespundere cu art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură

penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate

constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului.

În continuare, Colegiul penal reține că, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel, apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor judecând examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea

cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător.

Colegiul penală lărgit constată că instanța de apel de asemenea nu a

ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 384 alin. (3) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de judecată trebuie să

fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit practicii judiciare constante, una

din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții

descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată.

La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394

Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art.

385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate.

Rezumând cele menționate instanța de recurs constată că, soluția

încetării procesului penal în privința lui Chirca Grigore a reieșit din

neaprecierea probelor administrate pe caz, astfel, pronunțând o hotărâre de

încetare în privința ultimului, instanța de apel nu a luat în considerație toate

probele administrate la caz, fapt ce duce la concluzia, că deși la materialele

cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța fără a le verifica și aprecia în

urma unei evaluări în ansamblu, a conchis că, procesul penal în privința lui

Chirca Grigore urmează a fi încetat în temeiul art. 60 alin.(1) Cod penal.

Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, deși

având declarația inculpatului precum că, vina în comiterea faptelor

10

imputate nu recunoaște solicitând pronunțarea unei sentințe de achitare, în

lipsa unei analize ample a probelor prezentate de partea acuzării și partea

apărării, pripit a ajuns la concluzia de menținere a sentinței primei instanțe

prin care a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Chirca Grigore

privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, pe

motiv că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală,

fără a analiza și aprecia probelor, limitându-se la enumerarea probelor,

trecerea acestora în revistă, fără o apreciere multilaterală.

În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și

art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă faptul, că instanța de

apel urma să verifice probelor sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe

care le conține proba cu realitatea obiectivă, să supună analizei probele

administrate, sub aspectul coroborării, veridicității. Or, în acest sens partea

apărării a invocat necorespunderea concluziilor primei instanțe cu

circumstanțele de fapt stabilite în ședința judiciară, analizând superficial și

denaturat declarațiilor martorilor.

În acest sens, Colegiul penal lărgit observă că, decizia instanței de apel

nu conține analiza detaliată a probelor, precum și argumentele din care

considerente sunt admise probele acuzării și respinse probele părții apărări.

Colegiul menționează că, decizia atacată prezintă deficiențe majore la

capitolul motivării soluției adoptate, lipsind orice analiză a conținutului

probelor, acestea fiind doar enumerate. În acest sens Colegiul penal

accentuează că, aprecierea probelor este unul din cele mai importante

momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă

de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din

proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Rezumând cele menționate, instanța de apel nerespectând întocmai

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, nu a verificat și apreciat

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală).

Colegiul penal lărgit consideră că, la judecarea cauzei instanțele au

admis erori judiciare care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

deoarece motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii adoptate.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de

către instanțele de fond, constituie erori de drept prescrise în art. 427 Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

Colegiul penal lărgit concluzionează asupra necesității de a casa total decizia

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt

11

complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în

cumul, la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte și legale în

cauza dată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să verifice și să aprecieze desfășurat și profund

probele administrate în cauză, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei

date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și, ținând

cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu

precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, prin care să ofere răspunsuri la apelul declarat de către inculpat,

alegațiilor de bază invocate de către acesta, care în opinia sa are importanță

în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct.6) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Proca Victoria în

numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 28 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Chirca Grigore X și

dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 28 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

12