1ra-348/22 — Art. 42 alin. 2, 3, 4, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i, art. 42 alin. 2, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i, art. 42 alin. 2, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Central) din 16 aprilie 2020, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Pîslaru Mihail în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, la 20 (douăzeci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - Ciornîi Stepan în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, la 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; Prin aceeași sentință, Frumuzachi Ina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, la 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, însă în privința acesteia hotărârea nu se contestă cu recurs ordinar. A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de Grosu Andrei. 1 A fost dispusă încasarea în mod solidar, din contul lui Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, în beneficiul lui Grosu Andrei, suma de 5 272,55 (cinci mii două sute șaptezeci și doi, 55) lei, cu titlu de prejudiciu material. A fost dispusă încasarea din contul lui Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, în beneficiul lui Grosu Andrei, a câte 30 000 (treizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă. A fost dispusă încasarea în mod solidar, din contul lui Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, în beneficiul statului suma de 39 726 (treizeci și nouă mii șapte sute douăzeci și șase) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În rest, cerința acuzatorului de stat în acest sens, a fost respinsă.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Pîslaru Mihail manifestând intenție criminală, urmărind scopul omorului unei persoane din interes material, acționând prin participație complexă în calitate de instigator, organizator și coautor, a planificat, a dirijat comiterea și a participat la omorul premeditat al lui Catana Vasilii, prin determinarea lui Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina la realizarea acestei fapte infracționale, în următoarele circumstanțe: La 24 august 2019, aproximativ ora 23:00, Pîslaru Mihail, distribuind preventiv rolurile fiecăruia conform unui plan dinainte stabilit de către dânsul, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, l-au ademenit pe Catana Vasilii în apartamentul ce-i aparține lui Lucinschii Alexandru, situat pe strada xxxxx, cu scopul omorului și deposedării victimei de bani și bunurile de preț deținute asupra sa. În continuare, Pîslaru Mihail, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, întru aducerea victimei la o stare de imposibilitate de a opune rezistență fizică activă, i-au propus și au consumat împreună cu Catana Vasilii băuturi alcoolice, mai ales că ultimul era deja în evidentă stare de ebrietate încă de la momentul venirii lui în această locație. La 25 august 2019, aproximativ ora 05:00, când Catana Vasilii era deja într-o stare de ebrietate cu grad avansat, profitând de starea lui de neputință cauzată de consumul exagerat de băuturi alcoolice, Frumuzachi Ina, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând în scopul omorului cu intenție directă, dându-și seama și înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, conștientizând că prin acțiunile sale pune în pericol viața ultimului, dar și că aceste acțiuni pot duce la moartea victimei, i-a aplicat lui Catana Vasilii concomitent multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp și membre, iar Pîslaru Mihail a aplicat o lovitură penetrantă cu un cuțit de bucătărie în partea anterioară a cutiei toracice a victimei, în timp ce Ciornîi Stepan a aplicat în același timp lui Catana Vasilii o lovitură de cuțit în partea posterioară a cutiei toracice, în care se află organe vitale ale organismului uman. Potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 201922C0091 din 16 octombrie 2019, în urma examinărilor medico-legale, la victima Catana 2 Vasilii au fost depistate o plagă penetrantă în partea anterioară a toracelui, care a fost produsă intravital, cu aproximativ 0-30 minute înainte de deces; o plagă nepenetrantă în partea posterioară a toracelui; precum și multiple excoriații și echimoze pe cap, corp și membre, produse cu puțin timp înainte de deces. Moartea lui Catana Vasilii a survenit în urma tamponadei inimii, consecutiv hemopericardului, în rezultatul plăgii înțepat-tăiate a toracelui anterior cu lezarea cordului. Ulterior, după săvârșirea omorului și conștientizarea survenirii decesului victimei, Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina au scos de pe degetul cadavrului un inel de culoare aurie din metal neprețios, cu valoarea de 160 lei, apoi de la gâtul cadavrului au scos un lănțișor de culoare aurie din metal neprețios, cu valoarea de 200 lei, după care, din portmoneul acestuia au scos și luat 12 bancnote a câte 200 lei fiecare, în total suma de 2 400 lei, proveniți din remunerația recent primită de către Catana Vasilii de la locul de muncă. În scopul ascunderii urmelor infracțiunii, Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina au înfășurat suma de 2 400 de lei, conținută în bancnote a câte 200 lei, într-o folie adezivă din polietilenă, după care au plasat banii într-un ceainic electric, în care au turnat apă. În continuare Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina au aruncat portmoneul victimei peste fereastră în curtea blocului, la fel și telefonul mobil de model „HTC PL01100”, cu numărul de IMEI - 354379055934582, din care au scos cartela SIM - 069279200. Apoi Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina au ridicat cadavrul, ducându-l în fața blocului. Într-un final, la 25 august 2019, aproximativ ora 06:00, Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina au revenit în apartamentul în care au comis omorul lui Catana Vasilii, unde au spălat cuțitele cu care au atacat victima, au spălat podelele din apartament și au făcut baie în blocul sanitar din apartament, în așa mod încercând să șteargă urmele lăsate de sângele victimei. Astfel, acțiunile inculpatului Pîslaru Mihail, au fost încadarate în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e) și i) Cod penal, conform semnelor calificative: contribuirea în calitate de instigator, organizator și autor la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe persoane. Ciornîi Stepan fiind determinat de către Pîslaru Mihail, manifestând intenție criminală, urmărind scopul omorului unei persoane din interes material, acționând prin participație complexă, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Frumuzachi Ina și Pîslaru Mihail, activând în calitate de autor, a participat activ și nemijlocit la omorul premeditat al lui Catana Vasilii, în următoarele circumstanțe: La 24 august 2019, aproximativ ora 23:00, Ciornîi Stepan, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Frumuzachi Ina și Pîslaru Mihail, conform planului dinainte stabilit de către ultimul, l-au ademenit pe Catana Vasilii în apartamentul ce-i aparține lui Lucinschii Alexandru, situat pe xxxxx, cu scopul omorului și deposedării victimei de bani și bunurile de preț deținute asupra sa. În continuare, Ciornîi Stepan, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina, întru aducerea 3 victimei la o stare de imposibilitate a opunerii rezistenței fizice active, au propus și au consumat împreună cu Catana Vasilii băuturi alcoolice, mai ales că ultimul era deja în evidentă stare de ebrietate încă de la momentul venirii lui în această locație. La 25 august 2019, aproximativ ora 05:00, când Catana Vasilii era deja într-o stare de ebrietate cu grad avansat, profitând de starea lui de neputință cauzată de consumul exagerat de băuturi alcoolice, Frumuzachi Ina, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan, aflându-se în apartamentul care aparține lui Lucinschii Alexandru, situat pe strada M. Sadoveanu, nr. 11, apartamentul 5 din mun. Hîncești, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând în scopul omorului cu intenție directă, dându-și seama și înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, conștientizând că prin acțiunile sale pune în pericol viața ultimului, dar și că aceste acțiuni pot duce la moartea victimei, i-a aplicat lui Catana Vasilii concomitent multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp și membre, iar Pîslaru Mihail a aplicat o lovitură penetrantă cu un cuțit de bucătărie în partea anterioară a cutiei toracice a victimei, în timp ce Ciornîi Stepan a aplicat în același timp lui Catana Vasilii o lovitură de cuțit în partea posterioară a cutiei toracice, în care se află organe vitale ale organismului uman. Potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 201922C0091 din 16 octombrie 2019, în urma examinărilor medico-legale, la victima Catana Vasilii au fost depistate o plagă penetrantă în partea anterioară a toracelui, care a fost produsă intravital, cu aproximativ 0-30 minute înainte de deces; o plagă nepenetrantă în partea posterioară a toracelui; precum și multiple excoriații și echimoze pe cap, corp și membre, produse cu puțin timp înainte de deces. Moartea lui Catana Vasilii a survenit în urma tamponadei inimii, consecutiv hemopericardului, în rezultatul plăgii înțepat-tăiate a toracelui anterior cu lezarea cordului. Ulterior, după săvârșirea omorului și conștientizarea survenirii decesului victimei, Ciornîi Stepan, Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina au scos de pe degetul cadavrului un inel de culoare aurie din metal neprețios, cu valoarea de 160 lei, apoi de la gâtul cadavrului au scos un lănțișor de culoare aurie din metal neprețios, cu valoarea de 200 lei, după care, din portmoneul acestuia au scos și luat 12 bancnote a câte 200 lei fiecare, în total suma de 2 400 de lei, proveniți din remunerația recent primită de către Catana Vasilii de la locul de muncă. În scopul ascunderii urmelor infracțiunii, Ciornîi Stepan, Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina au înfășurat suma de 2 400 lei, conținută în bancnote de câte 200 lei, într-o folie adezivă din polietilenă, după care a plasat banii într-un ceainic electric, în care au turnat apă. În continuare Ciornîi Stepan, Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina au aruncat portmoneul victimei peste fereastră în curtea blocului, la fel și telefonul mobil de model „HTC PL01100”, cu numărul de IMEI - 354379055934582, din care au scos cartela SIM - 069279200. Apoi Ciornîi Stepan, Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina au ridicat cadavrul, ducându-l în fața blocului. Într-un final, la 25 august 2019, aproximativ ora 06:00, Ciornîi Stepan, Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina au revenit în apartamentul în care au comis omorul lui Catana Vasilii, unde au spălat cuțitele cu care au atacat victima, au spălat podelele din apartament și 4 au făcut baie în blocul sanitar din apartament, în așa mod încercând să șteargă urmele lăsate de sângele victimei. Acțiunile inculpatului Ciornîi Stepan, au fost încadrate în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b), e) și i) Cod penal, conform semnelor calificative: contribuirea în calitate de autor la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe persoane.

Avocatul Badea Margareta în numele inculpatului Ciornîi Stepan, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Ciornîi Stepan să fie achitat de învinuirea înaintată. În motivarea apelului a indicat că inculpatul Ciornîi Stepan se declară nevinovat din moment ce a fost reținut, iar până la acest caz, nu a cunoscut persoana decedată. Astfel, partea apărării a menționat că Ciornîi Stepan nu a avut nici un motiv pentru a-l omorî ori a-l deposeda de bunuri pe victimă, or, în momentul reținerii lui Ciornîi Stepan, nu au fost depistate careva bunuri ce aparțin victimei. De asemenea, a precizat că inculpatul Ciornîi Stepan a refuzat să depună declarații în scris referitor la caz, iar la primele ședințe judiciare acesta nu s-a prezentat. După ce a fost declarată starea de urgență în țară, Ciornîi Stepan a refuzat să se mai prezinte la ședințe, din motive personale. Totodată, partea apărării a mai susținut că deși Frumuzachi Ina a dat declarații împotriva lui Ciornîi Stepan și Pîslaru Mihail, acestea nu sunt probate, fiind contradictorii. Mai mult, a indicat că inculpatul Pîslaru Mihail s-a folosit de dreptul său de a nu depune declarații în instanța de judecată. Subsidiar, partea apărării a mai invocat că pe bancnotele ridicate și examinate în ședința de judecată, nu au fost depistate careva urme, conform concluziei expertului. În concluzie, partea apărării a susținut că prima instanță a adoptat sentința de condamnare în baza materialelor cauzei penal și declarațiilor contradictorii lui Frumuzachi Ina, care a fost prezentă la fața locului, precum și declarațiilor lui Grosu Andrei, care este fratele persoanei decedate Catana Vasilii și nu cunoaște circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea. În opinia părții apărării, acuzarea nu a prezentat probe concrete, care să indice direct asupra faptului că Ciornîi Stepan a săvârșit infracțiunea incriminată.

Avocatul Lupașcu Larisa în numele inculpatului Pîslaru Mihail, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Pîslaru Mihail să fie achitat de învinuirea înaintată, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelului a indicat că la caz, nu s-a demonstrat faptul săvârșirii infracțiunii cu premeditate de către Pîslaru Mihail. La fel, nu și-au 5 găsit confirmare nici intenția și scopul inculpatului de a săvârși omorul victimei Catana Vasilii, or, din declarațiile inculpatei Frumuzachi Ina, lovitura cu cuțitul a produs-o spontan Pîslaru Mihail, cu scopul de a se apăra, în momentul când victima lua-se câte un cuțit în fiecare mână, după conflictul cu inculpatul Ciornîi Stepan. Astfel, partea apărării a conchis că în speță nu au fost administrate probe incontestabile, care să confirme faptul că acțiunile inculpatului Pîslaru Mihail, sunt corect juridic încadrate în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal.

Inculpatul Pîslaru Mihail a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de învinuirea înaintată. În motivarea apelului a indicat că prima instanță nu a luat în considerație mai multe probe, precum și faptul că de către organul de urmărire penală au fost comise mai multe încălcări la care a făcut referire în cadrul examinării cauzei. Prin urmare, a solicitat să a fie luate în considerație toate divergențele existente în probele administrate și în materialele cauzei. Mai mult, a precizat că la caz, urmează a fi luat în considerație și faptul că partea vătămată era o persoană conflictuală, ceea ce confirmă caracteristica acestuia precum și declarațiile martorilor. De asemenea, a menționat că partea vătămată inițial l-a agresat pe Ciornîi Stepan, iar ulterior și pe el, din care motiv a fost nevoit să se apere. Totodată, inculpatul a mai menționat și faptul că atât pe bancnote, precum și pe telefonul părții vătămate, nu au fost depistate amprentele sale, or, telefonul și portmoneul se aflau la partea vătămată, fapt demonstrat prin declarațiile lui Croitor L., care a declarat că a auzit sunetele telefonului care veneau din direcția părții vătămate, când ultimul se afla lângă scara blocului. Aceasta demonstrează că telefonul și portmoneul au fost aruncate după casă cu mult mai târziu. În opinia inculpatului, mijloacele bănești au fost puse de către colaboratorii de poliție, deoarece pe acestea nu au fost depistate careva amprente, deși erau împachetate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2021, au fost respinse apelurile ca nefondate și menținută sentința primei instanțe. 6.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că la caz lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar pune la îndoială vinovăția inculpaților, în săvârșirea faptelor incriminate, apreciind ca fiind declarative argumentele inculpaților și ale apărătorilor acestora referitor la faptul că învinuirea este formală și nu se confirmă prin probe. Astfel, cercetând suplimentar probele administrate de prima instanță, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit corect starea de fapt, 6 acțiunile inculpaților just încadrându-le după cum urmează, și anume: - Pîslaru Mihail în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, contribuirea în calitate de instigator, organizator și autor la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe persoane, Ciornîi Stepan în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, contribuirea în calitate de autor la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe persoane. Cu referire la motivele invocate în cererile de apel declarate, precum că prima instanță greșit a ajuns la concluzia de condamnare a inculpaților, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpaților în săvârșirea acțiunilor infracționale. Prin urmare, instanța de apel a menționat că prima instanță a cercetat probele administrate legal de către organul de urmărire penală și respectând prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a apreciat just conform art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate și prezența în acțiunile acestora a elementelor infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a precizat că pentru a evita repetări inutile, urmează să însușească argumentele expuse de prima instanță sentință referitor la recunoașterea vinovăției inculpaților, fapt ce este în corespundere cu jurisprudența CEDO, pct. 37 din cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, în care se statuează că art. 6 § 1 din Convenție, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea un proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Așadar, instanța de apel a menționat că deși inculpații Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan, nu și-au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate, vinovăția acestota, a fost dovedită prin următoarele probe cercetate de către prima instanță, suplimentar verificate în ședința instanței de apel, și anume: declarațiile succesorului părții vătămate/partea civilă Grosu Andrei; declarațiile martorului Ciobanu Ludmila; declarațiile martorului Iovu Gheorghe; declarațiile martorului Croitoru Larisa; declarațiile martorului Deliu Constantin; declarațiile martorului apărării Grosu Gheorghe; raportul de autosesizare al OUP al SUP al IP Hîncești, Plăcintă Anatolie din 25 august 2019, înregistrat în R-I al IP Hîncești (Registrul de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni) cu nr. 653 din 25 august 2019 (f.d.14, vol.I); înștiințarea telefonică 112 parvenită la data de 25 august 2019, ora 06:30, la Serviciul de Gardă al IP Hîncești prin intermediul Serviciului de Urgență Hîncești 7 și Spitalului Raional Hîncești (felcerul Budaca) (f.d.15, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25 august 2019, acțiune procesuală desfășurată în fața blocului locativ situat în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11 (f.d.16-17, 18-24, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25 august 2019, acțiune procesuală desfășurată în spatele blocului locativ situat în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11 (f.d.25-26, 27-32, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25 august 2019, acțiune procesuală desfășurată în apartamentul nr. 5, situat în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11, la etajul II al blocului locativ (f.d.33-34, 35-47, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului (suplimentar) din 28 august 2019, acțiune procesuală desfășurată în apartamentul nr. 5, situat în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11, la etajul II al blocului locativ (f.d.48- 49, 50-52, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 05 noiembrie 2019, potrivit căruia a fost examinat un fierbător electric, ridicat din apartamentul nr. 5 situat la nivelul II al blocului locativ în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11 (f.d.54, 55-56, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului (suplimentar) din 05 noiembrie 2019, acțiune procesuală desfășurată în apartamentul nr. 5, situat în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11, la etajul II al blocului locativ, prin care a fost cercetat locul exact al omorului lui Catana Vasilii (f.d.53, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 19 decembrie 2019, potrivit căruia au fost ridicate: copia ordonanței de pornire a cauzei penale; raportul de autosesizare - 1 filă (în copie); copia raportului de expertiză nr. 34/12/-1-R-3740 pe 6 file; copia cercetării la fața ocului pe 2 file (f.d.2, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 25 august 2019, potrivit căruia de la Ciornîi Stepan a fost ridicată o pereche de șlapi de culoare cafenie cu inscripția „Tribond”, precum și o pereche de pantaloni scurți (șorți) de culoare albastră (f.d.16, vol.II); procesul-verbal de colectare a mostrelor din 25 august 2019 (f.d.18, vol.II); procesul-verbal de colectare a mostrelor din 04 septembrie 2019 (f.d.20, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 27 august 2019, potrivit căruia de la Merlă Sergiu, administrator al „Nica Business” SRL, a fost ridicată o înregistrare video ale camerelor de supraveghere, instalate la exteriorul magazinului acestei firme (f.d.34, vol.II); procesul-verbal de examinare din 03 decembrie 2019, potrivit căruia au fost examinate imaginile video ale camerelor de supraveghere de la magazinul de carne ce aparține SRL „Nika Business” (f.d.35, 36, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 27 august 2019, potrivit căruia de la Moraru Victoria, administrator al „ANVI-MG” SRL a fost ridicată o înregistrare video ale camerelor de supraveghere, instalate la exteriorul magazinului acestei firme (f.d.39, vol.II); procesul-verbal de examinare din 24 decembrie 2019, potrivit căruia au fost examinate imaginile video ale camerelor de supraveghere de la magazinul de carne ce aparține „ANVI-MG” SRL (f.d.40, 41, 42, 43, 44, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 03 septembrie 2019, potrivit căruia de la Centrul de medicină legală a fost ridicat maioul în care era îmbărcată victima Catana Vasilii (f.d.47); procesul-verbal de examinare a obiectului din 17 decembrie 2019, potrivit căruia a fost examinat maioul victimei Catana Vasilii (f.d.48, 49, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 17 octombrie 2019, potrivit căruia a fost supus examinării un lănțișor de 8 culoare aurie, precum și un inel de culoare aurie, obiecte ridicate în cadrul reconstituirii faptei de către învinuita Frumuzachi Ina în apartamentul nr. 5 din mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr.

Anexată planșa ilustrativă (f.d. 51, 52, vol.II); proces-verbal de recunoaștere a obiectului din 17 octombrie 2019, potrivit căruia succesorul părții vătămate Grosu Andrei, nu a recunoscut inelul de culoare aurie (f.d.55, 56, vol.II); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 17 octombrie 2019, potrivit căruia succesorul părții vătămate Grosu Andrei a recunoscut lănțișorul de culoare aurie (f.d.57, 58, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 28 august 2019, potrivit căruia de la Moroz Eugeniu a fost ridicat un suport de înregistrare și o stocare a imaginilor video de model „Digital Video Recorder” (f.d.60, vol.II); bonul „Drager” efectuat în privința lui Pîslaru Mihail la data de 25 august 2019, ora 12:09, rezultatul 0, 70 mg/l (f.d.61, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4423 din 11 decembrie 2019 (f.d.65-69, 70, vol.II); procesul-verbal de colectare a mostrelor de la învinuitul Pîslaru Mihail din 24 octombrie 2019 (f.d.74, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4065 din 17 octombrie 2019 (f.d.80-84, 85-92, vol.II); procesul- verbal de examinare a obiectului din 28 noiembrie 2019, potrivit căruia a fost examinat telefonul mobil de model „HTC”, cu nr. de IMEI 354379055934582 (f.d.102-103, 104-108, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R- 4910 din 06 decembrie 2019 (f.d.112-114, 115-117, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 201922C0091 din 16 octombrie 2019 (f.d.122-125, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 201922P0396 din 26 august 2019 (f.d.133-134, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 201922P0397 din 29 august 2019 (f.d.140- 141, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 201922P0511 din 24 octombrie 2019 (f.d.146-147, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 201935A0528 din 26 noiembrie 2019 (f.d.155-160, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 201935A0525 din 29 noiembrie 2019 (f.d.168-171, vol.II); actul nr. 30 de expertiză psihiatrico-legală (narcologico-legală) din 06 noiembrie 2019 eliberat în privința lui Ciornîi Stepan (f.d.184-187, vol.II); actul nr. 29 de expertiză psihiatrico-legală (narcologico-legală) din 06 noiembrie 2019 eliberat în privința lui Frumuzachi Ina (f.d.194-197, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 20190500322 din 12 noiembrie 2019 (f.d.217-223, vol.II); procesul-verbal de examinare din 21 noiembrie 2019, prin care au fost examinate informațiile companiei de telecomunicații SA „Moldcell” privind apelurile telefonice efectuate (f.d.204, vol.III); procesul-verbal de examinare din 21 noiembrie 2019, potrivit căruia au fost examinate informațiile companiei de telecomunicații SA „Orange” privind apelurile telefonice efectuate; informația companiei de telecomunicații SA „Orange” privind apelurile telefonice efectuate de pe telefonul mobil al lui Catana Vasilii, care are IMEI-ul 35437905593458 în care era cartela SIM - 069279200 (f.d.259, vol.III); procesul-verbal de examinare din 26 noiembrie 2019, potrivit căruia au fost examinate informațiile companiei de telecomunicații SA „Orange”, vizând lista apelurilor înregistrate de către antenele 61732, 63509, 311, 31731, 31737 (f.d.1-2, vol.IV); procesul-verbal de examinare din 26 noiembrie 2019, potrivit căruia au fost examinate informațiile companiei de telecomunicații SA „Moldcell”, vizând lista apelurilor înregistrate de către antenele 12382, 12054, 7031 și 7063 (f.d.13-14, vol.VI); procesul-verbal 9 de percheziție efectuat la domiciliul lui Pîslaru Mihail din s. Cărpineni, str. I. Ionaș, 19, r-nul Hîncești din 04 septembrie 2019 (f.d.22-23, vol.VII); bonul etilotestului „Drager” din 25 august 2019, ora 12:07, potrivit căruia la Frumuzachi „Irina” s-a depistat în aerul expirat o concentrație a vaporilor de alcool pur de 0,64 mg/l (f.d.138, vol.VIII); procesul-verbal de reconstituire a faptei din 25 august 2019, cu participarea lui Frumuzachi Ina (f.d.139-141, 142, 143, vol.VIII); bonul etilotestului din 25 august 2019, ora 09:52, potrivit căruia la Ciornîi Stepan s-a depistat în aerul expirat o concentrație a vaporilor de alcool pur de 0,79 mg/l (f.d.86, vol.IX). Astfel, apreciind probatoriul administrat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a conchis că învinuirea înaintată inculpaților este una întemeiată, acțiunile acestora fiind just calificate și anume: Pîslaru Mihail în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal - contribuirea în calitate de instigator, organizator și autor la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe persoane, precum și Ciornîi Stepan în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b); e), i) Cod penal - contribuirea în calitate de autor la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe personae. Cu referire la învinuirea înaintată în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, menționând semnele calificative ale infracțiunii, instanța de apel a conchis că în speță, între acțiunile inculpaților Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan și omorul victimei Catana Vasilii, există legătura cauzală directă. Or, reieșind din circumstanțele cauzei, acțiunile inculpaților Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan, corect au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală, deoarece din probatoriul administrat și verificat în cadrul ședințelor de judecată, s-a stabilit cu certitudine că omorul victimei Catana Vasilii a fost cauzat cu premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe persoane. În acest sens, instanța de apel a reiterat că, prima instanță justificat a concluzionat că infracțiunea incriminată a fost săvârșită de către inculpați cu intenție, or, intenția acestora de a săvârși omorul rezultă din următoarele circumstanțe, și anume: Frumuzachi Ina i-a aplicat lui Catana Vasilii concomitent multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp și membre, iar Pîslaru Mihail a aplicat o lovitură penetrantă cu un cuțit de bucătărie în partea anterioară a cutiei toracice a victimei, în timp ce Ciornîi Stepan a aplicat lui Catana Vasilii o lovitură de cuțit în partea posterioară a cutiei toracice, în care se află organele vitale ale organismului uman, fapt demonstrat prin raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 201922C0091 din 16 octombrie 2019. De asemenea, instanța de apel a reținut că în cadrul cercetării judecătorești au fost demonstrate și semnele calificative ale infracțiunii, și 10 anume faptul săvârșirii infracțiunii cu premeditare, care presupune întrunirea concomitentă a trei condiții: 1) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotărârii de a săvârși omorul și până la momentul executării infracțiunii; 2) în acest interval de timp, făptuitorul trebuie să mediteze, să-și concentreze forțele sale psihice în vederea asigurării reușitei acțiunii sale; 3) în acest interval de timp, făptuitorul trebuie să treacă la săvârșirea unor acte de pregătire de natură să întărească hotărârea luată și să asigure realizarea ei. Prin urmare, instanța de apel a constatat că Pîslaru Mihail, manifestând intenție criminală, urmărind scopul omorului unei persoane din interes material, acționând prin participație complexă în calitate de instigator, organizator și coautor, a planificat, a dirijat comiterea și a participat la omorul premeditat al lui Catana Vasilii, prin determinarea lui Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina la realizarea acestei fapte infracționale, iar Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina fiind determinați de către Pîslaru Mihail, activând în calitate de coautori, au participat activ și nemijlocit la omorul premeditat al lui Catana Vasilii. Cu referire la semnul calificativ din interes material, instanța de apel a indicat, că interesul material constituie motivul generat de necesitatea făptuitorului de a-și spori activul patrimonial. Astfel, instanța de apel a reținut că potrivit declarațiilor succesorului părții vătămate Grosu Andrei „în ziua când s-a văzut ultima dată cu fratele Catana Vasilii, ultimul a primit salariul de 4 800 lei din care și-a procurat un telefon mobil de model HTC, un portmoneu și un inel care însă nu era din aur, de asemenea Catana Vasilii avea la gât lănțișor, dar care tot nu era din aur”, precum și declarațiile inculpatei Frumuzachi Ina, potrivit cărora „aceasta l-a văzut pe Catana Vasilii când a scos inelul și lănțișorul de la gât, benevol. Bani la el nu a văzut, dar Catana Vasilii striga la Ciornîi Stepan și la Pîslaru Mihail să-i întoarcă banii și telefonul. A văzut telefon la Catana Vasilii de model HTC”. Mai mult, potrivit declarațiilor martorului Ciobanu Ludmila, aceasta s-a trezit din somn din cauza unui zgomot puternic, apoi se auzea o voce bărbătească care striga să-i dea telefonul. Totodată, instanța de apel a mai reținut și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25 august 2019, potrivit căruia într-un fierbător electric au fost depistate 12 bancnote cu nominalul de 200 lei fiecare, echivalentul a 2 400 lei, învelite cu scoci. Potrivit proceselor-verbale au fost ridicate în cadrul reconstituirii la fața locului și anume în ap. 5 din str. M. Sadoveanu, nr. 11, mun. Hîncești, acțiune efectuată cu inculpata Frumuzachi Ina, lănțișorul de la gât ce aparținea victimei, recunoscut de succesorul părții vătămate și un inel care la fel a aparținut victimei. Astfel, că în momentul depistării cadavrului lui Catana Vasilii, la ultimul nu a fost depistat nici inelul, nici lănțișorul. Instanța de apel a mai menționat că prin stare de neputință trebuie de înțeles incapacitatea victimei de a se apăra din cauza nefuncționării totale sau parțiale a conștiinței ori a stării sale fizice sau psihice precare și nu are importanță dacă starea de neputință a victimei are un caracter permanent, 11 temporar sau accidental, interesează doar ca ea să fi existat la momentul săvârșirii faptei, iar făptuitorul să profite de starea de neputință pentru a omorî victima. În speță fiind constatat că victima Catana Vasilii era în stare de ebrietate cu grad avansat, fapt confirmat prin declarațiile date în ședința de judecată de către inculpata Frumuzachi Ina, succesorului părții vătămate Grosu Andrei, dar și potrivit raportului de cercetare toxicologică efectuat în cadrul raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201922C0091 din 16 octombrie 2019, potrivit căruia sângele cadavrului Catana Vasilii conține 2,86% alcool etilic, la persoane vii cantitatea dată corespunde cu o stare de ebrietate gravă. În acest context, instanța de apel a reiterat faptul că în speță s-a constatat prezența semnului calificativ – profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, adică săvâșirea infracțiunii asupra unei persoane care se afla în stare de ebrietate cu grad avansat. Referitor la semnul calificativ „de două sau mai multe persoane”, instanța de apel a menționat că la caz, infracțunea a fost săvârșită de Pîslaru Mihail în calitate de instigator, organizator și coautor, care a planificat, a dirijat comiterea și a participat la omorul premeditat al lui Catana Vasilii, precum și de Ciornîi Stepan, care având calitatea de autor, au săvârșit nemijlocit infracțiunea de omor premeditat al lui Catana Vasilii. Faptul că în ședința de judecată inculpații Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan au recunoscut parțial vina, însă au refuzat să se prezinte în ședințele de judecată, iar inculpata Frumuzachi Ina deși a recunoscut vina parțial declarând că nu a săvârșit omorul, dar a fost prezentă în timpul înjunghierii victimei și era în stare de șoc, nu echivalează cu achitarea inculpaților, în contextul în care probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de instanța de apel, în cumul, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective, încriminate inculpaților. La fel, instanța de apel a menționat că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probatoriului reținut la baza sentinței de condamnare. Prin urmare, reținând prevederile art. 93, 99-101 Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat că declarațiile inculpaților privind nevinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate, se combate prin totalitatea probelor pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată, probe care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate. Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate în cererea de apel de către avocatul Badea Margareta în numele inculpatului Ciornîi Stepan, potrivit cărora acuzarea nu a prezentat careva probe concrete care ar indica direct că Ciornîi Stepan a săvârșit infracțiunea incriminată. Or, acestea poatră un caracter declarativ, fără a avea un substrat factologic, și care au fost combătute de către partea acuzării prin ansamblul de probe menționate, care 12 confirmă vinovăția inculpatul Ciornîi Stepan în săvârșirea infracțiunii incriminate. De asemenea, instanța de apel a respins și argumentele expuse în apelurile inculpatului Pîslaru Mihail și avocatului acestuia, Lupașcu Larisa precum că învinuirea înaintată inculpatului Pîslaru Mihail nu și-a găsit confirmare, și că inculpatul s-a apărat de victimă, iar Frumuzachi Ina a fost influențată de procuror de a da declarații împotriva sa pentru a-și schimba calitatea de învinuit în cea de martor. Or, în cadrul ședinței de judecată fiindu-i oferit ultimul cuvânt, Pîslaru Mihail a declarat că este vinovat și că nu a vrut să se întâmple așa. Așadar, instanța de apel a conchis că la caz, au fost stabilite toate elementele calificative ale infracțiunii incriminate inculpaților, inclusiv vinovăția acestora, iar argumentele invocate în cererile de apel, precum că partea acuzării nu a prezentat careva probe care ar confirma cu certitudine vinovăția inculpaților, sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei. În opinia instanței de apel, prima instanță s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate de către partea apărării, aplicând legislația pertinentă speței, cu interpretarea justă a acesteia, astfel că argumentele invocate în apeluri sunt declarative și contrare circumstanțelor cauzei. În concluzie, instanța de apel a reiterat că față de lucrul judecat de prima instanță, se constată o motivare amplă și temeinică a sentinței primei instanțe cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți, în raport cu faptele reținute în privința inculpaților, fapt ce este în corespundere cu exigențele art. 6 CEDO. De asemenea, instanța de apel a stabilit că nu există temei de a interveni în sentința primei instanțe nici în partea stabilirii pedepsei inculpaților, deoarece aceasta a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei inculpaților, aplicându-le acestora o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. Astfel, reținând prevederile art. 7, 61, 75-77 Cod penal, instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a stabilit inculpaților pedeapsa, în limitele sancțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod penal, care prevede sancțiunea cu închisoare de la 15 la 20 ani sau detențiune pe viață, care potrivit art. 16 alin. (6) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor exceptional de grave. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Pîslaru Mihail, instanța de apel a precizat că infracțiunea săvârșită de către acesta face parte din categoria celor excepțional de grave, și ținând cont de scopul pedepsei penale de restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, a menționat că Pîslaru Mihail, potrivit certificatului medical a CCSM Hîncești, la evidența medicului psihiatru nu se află (f.d.88, vol.VIII); potrivit certificatului medical eliberat de spitalul raional Hîncești, se află la evidența medicului narcolog din anul 2015 cu diagnoza - consumator de substanțe stupefiante (f.d.89, vol.VIII); potrivit revedincării F-246, Pîslaru Mihail anterior a fost condamnat (f.d.90-92, vol.VIII): prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 24 iulie 2003, în baza art. 186 alin. (2) lit. c) 13 Cod penal, la 2 ani închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an (f.d.97-98, vol.VIII); potrivit sentinței Judecătoriei Botanica din 17 ianuarie 2008, a fost încetat procesul penal în privința lui Pîslaru Mihail în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, din motivul împăcării cu partea vătămată (f.d.100, vol.VIII); potrivit sentinței Judecătoriei Hîncești din 18 aprilie 2012, Pîslaru Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare, și în baza art. 155 Cod penal, la 1 an închisoare, iar potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Pîslaru Mihail de 1 an 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis (f.d.113-115, vol.VIII); prin sentința Judecătoriei Hîncești din 17 septembrie 2015, Pîslaru Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis (f.d.101-102, vol.VIII); potrivit sentinței Judecătoriei Hîncești din 12 noiembrie 2015, Pîslaru Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 2 ani 9 luni închisoare, iar conform art. 84 alin. (4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis (f.d.104-107, vol.VIII); prin sentința Judecătoriei Hîncești din 25 martie 2016, a fost încetat procesul penal în privința lui Pîslaru Mihail în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților (f.d.108-109, vol.VIII). La fel, instanța de apel a menționat că circumstanțe atenuante, prevăzute de art. 76 Cod penal în privința inculpatului Pîslaru Mihail, nu s-au stabilit, iar în calitate de circumstanțe agravante, prevăzute de art. 77 Cod penal, în privința inculpatului Pîslaru Mihail, s-a stabilit săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate. Totodată, instanța de apel a precizat că la stabilirea pedepsei inculpatului Pîslaru Mihail, se rețin prevederile art. 34 alin. (2) lit. b) Cod penal, precum și prevederile art. 82 alin. (2) Cod penal, iar în acest sens a conchis că prima instanță corect a reținut starea de recidivă periculoasă în acțiunile inculpatului Păslaru Mihail, or, potrivit sentinței Judecătoriei Hîncești din 12 noiembrie 2015, inculpatul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal, infracțiune care, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor grave. Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Ciornîi Stepan, instanța de apel a reținut că potrivit certificatului eliberat de Primăria mun. Hîncești, Ciornîi Stepan nu are familie (f.d.183, vol.IX); potrivit revedincării F-246 anterior a fost judecat (f.d.186, vol.IX); potrivit certificatelor medicale, Ciornîi Stepan la evidența medicilor psihiatru și narcolog nu se află (f.d.187, 188, vol.IX); prin sentința Judecătoriei Hîncești din 29 mai 2002, Ciornîi Stepan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 102 alin. (3) Cod penal, la 6 ani închisoare, și în baza art. 218 alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar potrivit art. 39 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Ciornîi Stepan, de 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei într-o colonie de corectare prin muncă cu 14 regim înăsprit. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2002, sentința a fost modificată, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pentru un termen de probațiune de 3 ani (f.d.192-195, vol.IX); potrivit sentinței Judecătoriei Hîncești din 06 octombrie 2005, Ciornîi Stepan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. d), h) Cod penal, la 6 ani închisoare, iar potrivit art. 85 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitencir de tip semiînchis (f.d.196-197, vol.IX). Circumstanțe atenuante, potrivit art. 76 Cod penal, în privința inculpatului Ciornîi Stepan, nu au fost stabilite, iar în calitate de circumstanță agravantă, potrivit art. 77 Cod penal, în privința acestuia, s-a stabilit săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate. Așadar, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe privind aplicarea pedepsei în privința inculpatului Pîslaru Mihail, sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani, cu executarea acesteea în penitenciar de tip închis, și în privința inculpatului Ciornîi Stepan, pedeapsa sub formă de închisoarea pe un termen de 18 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de Grosu Andrei, reținând prevederile art. 219 alin. (1), (2) pct. 4), (3) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 1998 nalin. (1), 2036 alin. (1), (2), 2037 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a precizat că succesorului părții vătămate Grosu Andrei, i-a fost cauzat prejudiciu material în sumă de 5 272,55 lei, suportat pentru înmormântarea defunctului Catana Vasilii, astfel instanța a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe privind dispunerea încasării în mod solidar din contul inculpaților în beneficiul lui Grosu Andrei, a sumei de 5 272,55 lei. La fel, instanța de apel a conchis ca fiind corectă și concluzia primei instanțe cu privire la admiterea parțială a cerinței cu privire la încasarea prejudiciului moral din contul inculpaților, a câte 30 000 lei, apreciind această sumă ca fiind una echitabilă în raport cu suferințele morale suportate de succesorul părții vătămate Grosu Andrei. Referitor la cheltuielile judiciare, menționând prevederile art. 143 alin. (1) pct. 6), 227 alin. (1), (3) și 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat că prima instanță just a ajuns la concluzia că cheltuielile judiciare în sumă de 39 726 lei, suportate pentru dispunerea efectuării expertizelor judiciare, urmează a fi încasate în mod solidar din contul inculpaților. 7. Inculpatul Pîslaru Mihail împreună cu avocatul Pavliuc Ghenadie, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Pîslaru Mihail să fie achitat de învinuirea înaintată din motiv că fapta săvârșită de inculpat nu constituie infracțiune, fiind săvârșită în stare de legitimă apărare potrivit art. 36 Cod penal. În argumentarea recursului menționează că nu sunt de acord cu soluțiile adoptate de instanțele de fond deoarece acestea nu au stabilit corect 15 starea de fapt, aceasta fiind săvârșită în stare de legitimă apărare de către Pîslaru Mihail, iar acțiunile acestuia urmau a fi încadrate în baza art. 36 Cod penal – legitima apărare. Referitor la intenția inculpatului Pîslaru Mihail de a săvârși omorul, susțin că aceasta a avut un caracter spontan, fără ca făptuitorul să întreprindă din timp măsuri pentru a se pregăti de această infracțiune, din care motiv consideră că în speță nu s-a demonstrat că fapta a fost săvârșită cu premeditate. Prin urmare, recurenții menționează că în acțiunile inculpatului Pîslaru Mihail lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate, și anume intenția directă a acestuia de a omorî, precum și latura subiectivă, ceea ce demonstrează faptul că acțiunile inculpatului Pîslaru Mihail nu întrunesc elementele infracțiunii. De asemenea, susțin că instanțele de fond nu au ținut cont de prevederile art. 66 și 321 Cod de procedură penală, și au examinat cauza în lipsa inculpaților, iar în astfel de circumstanțe, nu este clară poziția instanței de judecată referitor la calificarea acțiunilor lui Pîslaru Mihail, deoarece nu a fost demonstrată intenția inculpatului Pîslaru Mihail de a omorî persoana. Consideră recurenții că instanțele de fond neîntemeiat au apreciat declarațiile inculpatei Frumuzachi Ina, și ale martorilor, în contextul relațiilor amicale ale acestora. Mai mult, în opinia recurenților, instanțele de fond și-au asumat rolul unui expert în psihologie, prin faptul că au concluzionat asupra neveridicității declarațiilor acestora. Așadar, invocă că acțiunile inculpatului Pîslaru Mihail, urmează a fi încadrate juridic în baza art. 36 Cod penal – legitima apărare. Reiterează recurenții că nici o probă din materialele cauzei penale, nu demonstrează faptul că inculpatul Pîslaru Mihai a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, or, atât partea acuzării, precum și instanțele de fond nu au analizat fiecare probă administrată la materialele cauzei penale, acestea expunând o concluzie generală precum că vina inculpatului este dovedită prin ansamblul de probe. Totodată, consideră că instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că expertizele judiciare au fost dispuse a fi efectuate în cadrul urmăririi penale, cu încălcarea prevederilor art. 145 Cod de procedură penală, fapt prin care inculpatul Pîslaru Mihail a fost lipsit de dreptul de a formula și înainta întrebări către expert, iar ulterior nu a avut posibilitatea de a solicita realizarea dreptului în instanța de judecată, deoarece nu a fost prezent. Prin urmare, recurenții precizează că astfel a fost încălcată procedura de dispunere a expertizei, precum și nu au fost întreprinse acțiuni premărgătoare efectuării expertizei, din care motiv aceste acte sunt lovite de nulitate. La fel, mai susțin că din conținutul ordonanțelor privind punerea sub învinuire, lipsesc date cu privire la mijloacele și modul de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei, or, învinuirea nu este clară, nefiind delimitate acțiunile lui Pîslaru Mihail de acțiunile celorlalți inculpați, fapt ce contravine prevederilor art. 296 Cod de procedură penală și implică 16 nulitatea actului procedural conform art. 251 Cod de procedură penală, astfel devenind nule și toate celelalte acte procedurale. Mai mult, evidențiază recurenții că în cadrul instanței de apel, inculpatul Pîslaru Mihail a fost asistat de către avocatul ales prin contract Pavliuc Ghenadie, însă care ulterior nu a avut posibilitatea de a apăra drepturile și interesele inculpatului, astfel fiind încălcat dreptul lui Pîslaru Mihail la apărare, or, acesta nu a beneficiat nici de asistență juridică garantată de stat, contrar prevederilor art. 66 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, art. 26 din Constituție, art. 6 § 1, 13 CEDO. În concluzie, reiterează că probatoriul administrat nu demonstrează vinovăția lui Pîslaru Mihail în săvârșirea infracțiunii incriminate, astfel că probele cercetate în ședința de judecată, precum și versiunea inculpatului Pîslaru Mihail, urmează a fi verificate prin prisma prevederilor art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală. 8. Avocatul Vasiliu Sergiu în numele inculpatului Pîslaru Mihail, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, partea apărării menționează că prezenta cauză penală a fost examinată de către instanța de apel fără participartea inculpatului, contrar prevederilor art. 321 Cod de procedură penală, fiind indicat în procesul-verbal al ședinței de judecată că inculpatul Pîslaru Mihail a refuzat să participe la ședință din motive personale, refuz care a fost confirmat de administrația locului de detenție, din care motiv instanța de apel a decis examinarea cauzei în lipsa acestuia, cu prezența apărătorului. Or, în astfel de circumstanțe, instanța de apel urma să dispună aducerea silită a inculpatului în fața instanței potrivit prevederilor art. 321 alin. (21) Cod de procedură penală, pentru a confirma refuzul de a participa la judecarea cauzei. Astfel, susține că în contextul în care inculpatul Pîslaru Mihail a refuzat să se prezinte la ședința de judecată, desfășurată prin teleconferință, instanța de apel urma să procedeze strict în conformitate cu prevederile art. 321 alin. (21) Cod de procedură penală. De asemenea, susține că în speță prezintă o importanță deosebită declarațiile inculpatului referitor la infracțiunea incriminată, în coroborare cu declarațiile inculpaților Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, aceștia fiind persoanele care au asistat/participat nemijlocit la săvârșirea omorului lui Catana Vasilii, or, alți martori nu au fost. Consideră că prin neaplicarea prevederilor art. 321 alin. (21) Cod de procedură penală, în privința lui Pîslaru Mihail, instanța de apel a comis o eroare gravă de drept, fapt ce a încălcat dreptul inculpatului de a pleda în fața instanței de judecată, de a aduce argumente în sprijinul nevinovăției sale și de a oferi explicații, de a fi auzit de instanța de apel. La fel, partea apărării evidențiază că în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, inculpatul Pîslaru Mihail, vina în săvârșirea infracțiunii a recunoscut-o parțial, însă declarații nu a făcut, refuzând să se prezinte la ședințele de judecată, iar în ședința instnaței de apel a declarat că nu 17 recunoaște vina, fapt ce impunea examinarea cauzei, cu asigurarea tuturor drepturilor inculpaților de a aduce argumente și a susține poziția sa. Referitor la motivarea deciziei contestate, partea apărării menționează că instanța de apel a transcris probele indicate în sentința primei instanțe, fără a specifica care dintre acestea demonstrează agravantele incriminate inculpaților, și anume planificarea din timp a omorului, premeditarea și organizarea săvârșirii omorului, distribuirea rolurilor și dirijarea acțiunilor fiecărei persoane. În opinia părții apărării, instanța de apel neîntemeiat a concluzionat asupra temeiniciei învinuirii înaintate inculpaților și eronat a stabilit existența legăturii cauzale dintre acțiunile inculpaților și faptul că infracțiunea a fost săvârșită de aceștia cu intenție. Or, la caz, nu există nici o probă ce ar demonstra acest fapt, iar învinuirea înaintată se bazează doar pe presupuneri, astfel că dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului. În concluzie, partea apărării invocă că decizia contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt prin aprecierea eronată a circumstanțelor cauzei. 9. Avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Ciornîi Stepan, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, partea apărării menționează că instanța de apel a comis erori grave de fapt, prin ce greșit a încadrat acțiunile inculpatului și eronat a apreciat argumentele invocate în cererea de apel, nu a cercetat toate aspectele învinuirii, nu a verificat și nu a apreciat probele administrate la materialele cauzei penale, prin prisma admisibilității, precum și nu a analizat prezența sau lipsa elementelor calificative a infracțiunii incriminate lui Ciornîi Stepan, astfel instanța de apel nu a elucidat circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și nu a argumentat clar concluziile expuse în decizia adoptată. 10. Procurorul a depus referință la recursurile declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. 11. Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. 18 Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. După cum rezultă din cererile de recurs, recurenții invocă drept temeiuri pentru declararea recursurilor prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când 4) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Examinând argumentele recursurilor prin prisma temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal lărgit constată că acestea și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce succed. În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță. Conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit pct. 2 din „Regulamentul privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești”, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 110/5 din 05 februarie 2013, distribuirea aleatorie a dosarelor se efectuează conform prevederilor art. 61 din Legea privind organizarea judecătorească și art. 344 Cod de procedură penală, fiind obligatorii pentru toate instanțele judecătorești. Fișa de repartizare și încheierile ulterioare de redistribuire aleatorie a cauzei se anexează în mod obligatoriu la fiecare dosar. Conform prevederilor art. 344 Cod de procedură penală, cauza penală parvenită în instanță se repartizează, în termen de o zi, judecătorului sau, după caz, completului de judecată în mod aleatoriu, prin intermediul programului informațional automatizat de gestionare a dosarelor. Extrasul din programul informațional automatizat sau încheierea președintelui instanței de judecată cu privire la repartizarea aleatorie a cauzei se anexează la dosar. Art. 61 alin. (11) din Legea privind organizarea judecătorească prevede că constituirea completelor de judecată și desemnarea președinților acestora se fac la începutul anului prin dispoziție a președintelui instanței. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepționale, în baza unei încheieri 19 motivate a președintelui instanței judecătorești și potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului. Conform art. 161 alin. (1) lit. h) din Legea privind organizarea judecătorească, președintele instanței judecătorești constituie completele de judecată și decide asupra schimbării membrilor acestora, în condițiile art. 61 alin. (11). În corespundere cu prevederilor art. 31 alin. (1) Cod de procedură penală, completul de judecată constituit inițial trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei, cu excepțiile prevăzute de lege. Dacă aceasta nu este posibil, completul poate fi schimbat până la începerea cercetării judecătorești. Colegiul penal lărgit atestă că aceste norme procesuale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin de către instanța de apel la judecarea cauzei. După cum rezultă din materialele cauzei, la data de 19 ianuarie 2021, cauza penală a fost repartizată repetat în mod aleatoriu prin intermediul PIGD-ului, în următorul complet de judecată: Teleucă Stelian – președintele ședinței, Cojocari Elena – judecător raportor și Gîrbu Silvia – judecător (f.d.162, vol.XI). Totodată, se reține că la dosar este anexat extrasul din Dispoziția nr. 48 din 30 decembrie 2020, prin care s-a dispus constituirea pentru anul 2021, în cadrul Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, completele de judecată, după cum urmează: Iordan Iurie – președintele completului, Gafton Alexandru și Cojocari Elena – judecători (f.d.163, vol.XI), precum și extrasul din Dispoziția nr. 29 din 22 iulie 2021, prin care s-a dispus modificarea completelor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, după cum urmează: Iordan Iurie – președintele completului, Cojocari Elena și Iorgov Steliana – judecători (f.d.186, vol.XI). Reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată din 11 noiembrie 2021 (f.d.197-202, vol.XI), precum și decizia instanței de apel (f.d.206-247, vol.XI), rezultă că judecarea cauzei în ordine de apel a fost înfăptuită de către judecătorii: Iordan Iurie – președintele completului, Gîrbu Silvia și Cojocari Elena – judecători. Așadar, Colegiul penal lărgit constată că la caz, completul de judecată constituit inițial prin fișa de repartizare, nu a rămas același care a judecat apelurile declarate, iar la materialele cauzei lipsește o încheiere motivată a președintelui instanței judecătorești de schimbare a completului, deși aceasta este una obligatorie și urma a fi anexată la dosar. De asemenea, în opinia instanței de recurs sunt plauzibile și argumentele invocate în cererea de recurs depusă de inculpatul Pîslaru Mihail împreună cu avocatul Pavliuc Ghenadie potrivit cărora inculpatului Pîslaru Mihail, i-a fost încălcat dreptul la apărare deoarece cauza a fost judecată în lipsa acestuia și în lipsa avocatului ales prin contract, Pavliuc Ghenadie. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că potrivit materialelor cauzei, inculpatul Pîslaru Mihail a refuzat să participe la ședința instanței de apel stabilită pentru data de 11 noiembrie 2021, ora 16:00 (f.d.193, vol.XI), iar 20 conform art. 321 Cod de procedură penală, instanța de apel a dispus prin încheiere protocolară, examinarea cauzei în lipsa acestuia (f.d.199, vol.XI). Potrivit art. 321 alin. (1), (2) pct. 2), (21) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia. În cazul prevăzut la alin. (2) pct. 2), inculpatul poate fi supus aducerii silite în instanța de judecată pentru a-și confirma refuzul de a participa la judecarea cauzei. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel pripit a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Pîslaru Mihail, în contextual în care inculpatul refuzând de a se prezenta în ședința de judecată, refuz constatat de către instituția penitenciară și adus la cunoștința instanței, instanța de apel urma să dispună aducerea silită a inculpatului Pîslaru Mihail, în vederea confirmării refuzului său de a participa la judecarea cauzei penale. Mai mult, instanța de recurs constată și faptul că potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel din 11 noiembrie 2021 (f.d.199, vol.XI), la fel și avocatul inculpatului Pîslaru Mihail, desemnat prin decizia Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat – Vasiliu Sergiu (f.d.148, vol.XI), a pledat pentru examinarea cauzei penale, cu prezența inculpatului Pîslaru Mihail, solicitare care însă a fost ignorată de instanța de apel. Totodată, din materialele cauzei mai rezultă că inculpatul Pîslaru Mihail, a încheiat contractat de asistență juridică cu avocatul Pavliuc Ghenadie (f.d.184, vol.XI), astfel acesta având și un avocat ales prin contract. Deși în cadrul ședinței de judecată a participat în numele lui Pîslaru Mihail, avocatul desemnat de Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat – Vasiliu Sergiu, se atestă că în privința avocatului Pavliuc Ghenadie, care este un apărător ales prin contract, lipsește citarea legală. Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că asigurarea dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât participarea apărătorului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților inculpatului prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a cauzei. De asemenea, Colegiul penal lărgit analizând decizia contestată reține că respingând apelurile declarate, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei urma să desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente ele urmează a fi admise ori respinse ca probe. Instanța de recurs menționează că hotărârile pronunțate de către instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Însă, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a limitat doar la 21 preluarea constatărilor primei instanțe, fără a înfîptui o analiză minuțioasă și completă a tuturor circumstanțelor cauzei, importante pentru justa soluționare a cauzei. De altfel, din analiza textului deciziei supuse recursului, se atestă că instanța de apel a trecut în revistă probatoriul administrat în dosar fără a oferi apreciere acestora așa cum o cer prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Având la bază argumentele expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei și apelurilor declarate, nu s-a expus asupra probelor administrate în speță, referindu-se superficial asupra acestora, fără a le aprecia conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fără a se expune concret care din probele prezentate se resping sau se admit, așa cum se stipulează în art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției, hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază soluția. În cazul în care o instanță nu este obligată să furnizeze un răspuns detaliat fiecărui argument invocat (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos din 19 aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre trebuie să rezulte cu claritate că problemele invocate în speță au fost abordate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, pct. 30). Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel urma să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că în prezenta speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurenți, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și motivată, să țină cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 22

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Pavliuc Ghenadie și avocatul Vasiliu Sergiu în numele inculpatului Pîslaru Mihail, și de către avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Ciornîi Stepan, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Pîslaru Mihail xxxxx și Ciornîi Stepan xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 27 ianuarie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor 23