1ra-348/22 — art. 42 alin. 2, 3, 4, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i, art. 42 alin. 2, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i, art. 42 alin. 2, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i CP

1ra-348/22 — art. 42 alin. 2, 3, 4, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i, art. 42 alin. 2, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i, art. 42 alin. 2, 145 alin. 2 lit. a, b, e, i CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-348/22

1-20003526-01-1ra-11032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Pavliuc Ghenadie și avocatul Vasiliu Sergiu în numele inculpatului

Pîslaru Mihail, și de către avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului

Ciornîi Stepan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2021 și sentinței Judecătoriei Hîncești

(sediul Central) din 16 aprilie 2020, în cauza penală în privința lui

Pîslaru Mihail xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx,

și

Ciornîi Stepan xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.01.2020 – 16.04.2020;

Instanța de apel: 19.05.2020 – 11.11.2021;

Instanța de recurs: 11.03.2022 – 05.12.2022.

A C O N S T A T A T :

16 aprilie 2020, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

- Pîslaru Mihail în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e),

i) Cod penal, la 20 (douăzeci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis;

- Ciornîi Stepan în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i)

Cod penal, la 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis;

Prin aceeași sentință, Frumuzachi Ina a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, la

15 (cincisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis pentru femei, însă în privința acesteia hotărârea nu se contestă cu

recurs ordinar.

A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de Grosu Andrei.

1

A fost dispusă încasarea în mod solidar, din contul lui Pîslaru Mihail,

Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, în beneficiul lui Grosu Andrei, suma de

5 272,55 (cinci mii două sute șaptezeci și doi, 55) lei, cu titlu de prejudiciu

material.

A fost dispusă încasarea din contul lui Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și

Frumuzachi Ina, în beneficiul lui Grosu Andrei, a câte 30 000 (treizeci mii) lei,

cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă.

A fost dispusă încasarea în mod solidar, din contul lui Pîslaru Mihail,

Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, în beneficiul statului suma de 39 726

(treizeci și nouă mii șapte sute douăzeci și șase) lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare.

În rest, cerința acuzatorului de stat în acest sens, a fost respinsă.

Pîslaru Mihail manifestând intenție criminală, urmărind scopul omorului unei

persoane din interes material, acționând prin participație complexă în calitate

de instigator, organizator și coautor, a planificat, a dirijat comiterea și a

participat la omorul premeditat al lui Catana Vasilii, prin determinarea lui

Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina la realizarea acestei fapte infracționale, în

următoarele circumstanțe:

La 24 august 2019, aproximativ ora 23:00, Pîslaru Mihail, distribuind

preventiv rolurile fiecăruia conform unui plan dinainte stabilit de către

dânsul, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciornîi Stepan și

Frumuzachi Ina, l-au ademenit pe Catana Vasilii în apartamentul ce-i aparține

lui Lucinschii Alexandru, situat pe strada xxxxx, cu scopul omorului și

deposedării victimei de bani și bunurile de preț deținute asupra sa. În

continuare, Pîslaru Mihail, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, întru aducerea victimei la o stare de

imposibilitate de a opune rezistență fizică activă, i-au propus și au consumat

împreună cu Catana Vasilii băuturi alcoolice, mai ales că ultimul era deja în

evidentă stare de ebrietate încă de la momentul venirii lui în această locație.

La 25 august 2019, aproximativ ora 05:00, când Catana Vasilii era deja într-o

stare de ebrietate cu grad avansat, profitând de starea lui de neputință

cauzată de consumul exagerat de băuturi alcoolice, Frumuzachi Ina, acționând

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan, fiind

în stare de ebrietate alcoolică, acționând în scopul omorului cu intenție

directă, dându-și seama și înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, conștientizând că prin acțiunile sale pune în pericol viața ultimului, dar și

că aceste acțiuni pot duce la moartea victimei, i-a aplicat lui Catana Vasilii

concomitent multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp și

membre, iar Pîslaru Mihail a aplicat o lovitură penetrantă cu un cuțit de

bucătărie în partea anterioară a cutiei toracice a victimei, în timp ce Ciornîi

Stepan a aplicat în același timp lui Catana Vasilii o lovitură de cuțit în partea

posterioară a cutiei toracice, în care se află organe vitale ale organismului

uman. Potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 201922C0091

din 16 octombrie 2019, în urma examinărilor medico-legale, la victima Catana

2

Vasilii au fost depistate o plagă penetrantă în partea anterioară a toracelui,

care a fost produsă intravital, cu aproximativ 0-30 minute înainte de deces; o

plagă nepenetrantă în partea posterioară a toracelui; precum și multiple

excoriații și echimoze pe cap, corp și membre, produse cu puțin timp înainte

de deces. Moartea lui Catana Vasilii a survenit în urma tamponadei inimii,

consecutiv hemopericardului, în rezultatul plăgii înțepat-tăiate a toracelui

anterior cu lezarea cordului. Ulterior, după săvârșirea omorului și

conștientizarea survenirii decesului victimei, Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și

Frumuzachi Ina au scos de pe degetul cadavrului un inel de culoare aurie din

metal neprețios, cu valoarea de 160 lei, apoi de la gâtul cadavrului au scos un

lănțișor de culoare aurie din metal neprețios, cu valoarea de 200 lei, după

care, din portmoneul acestuia au scos și luat 12 bancnote a câte 200 lei

fiecare, în total suma de 2 400 lei, proveniți din remunerația recent primită de

către Catana Vasilii de la locul de muncă. În scopul ascunderii urmelor

infracțiunii, Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina au înfășurat suma

de 2 400 de lei, conținută în bancnote a câte 200 lei, într-o folie adezivă din

polietilenă, după care au plasat banii într-un ceainic electric, în care au turnat

apă. În continuare Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina au aruncat

portmoneul victimei peste fereastră în curtea blocului, la fel și telefonul mobil

de model „HTC PL01100”, cu numărul de IMEI - 354379055934582, din care

au scos cartela SIM - 069279200. Apoi Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și

Frumuzachi Ina au ridicat cadavrul, ducându-l în fața blocului. Într-un final, la

25 august 2019, aproximativ ora 06:00, Pîslaru Mihail, Ciornîi Stepan și

Frumuzachi Ina au revenit în apartamentul în care au comis omorul lui Catana

Vasilii, unde au spălat cuțitele cu care au atacat victima, au spălat podelele din

apartament și au făcut baie în blocul sanitar din apartament, în așa mod

încercând să șteargă urmele lăsate de sângele victimei.

Astfel, acțiunile inculpatului Pîslaru Mihail, au fost încadarate în baza

art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e) și i) Cod penal, conform

semnelor calificative: contribuirea în calitate de instigator, organizator și autor

la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând

de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui

factor, de mai multe persoane.

Ciornîi Stepan fiind determinat de către Pîslaru Mihail, manifestând

intenție criminală, urmărind scopul omorului unei persoane din interes

material, acționând prin participație complexă, împreună și prin înțelegere

prealabilă cu Frumuzachi Ina și Pîslaru Mihail, activând în calitate de autor, a

participat activ și nemijlocit la omorul premeditat al lui Catana Vasilii, în

următoarele circumstanțe:

La 24 august 2019, aproximativ ora 23:00, Ciornîi Stepan, acționând

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Frumuzachi Ina și Pîslaru Mihail,

conform planului dinainte stabilit de către ultimul, l-au ademenit pe

Catana Vasilii în apartamentul ce-i aparține lui Lucinschii Alexandru, situat pe

xxxxx, cu scopul omorului și deposedării victimei de bani și bunurile de preț

deținute asupra sa. În continuare, Ciornîi Stepan, acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina, întru aducerea

3

victimei la o stare de imposibilitate a opunerii rezistenței fizice active, au

propus și au consumat împreună cu Catana Vasilii băuturi alcoolice, mai ales

că ultimul era deja în evidentă stare de ebrietate încă de la momentul venirii

lui în această locație. La 25 august 2019, aproximativ ora 05:00, când Catana

Vasilii era deja într-o stare de ebrietate cu grad avansat, profitând de starea

lui de neputință cauzată de consumul exagerat de băuturi alcoolice,

Frumuzachi Ina, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Pîslaru

Mihail și Ciornîi Stepan, aflându-se în apartamentul care aparține lui

Lucinschii Alexandru, situat pe strada M. Sadoveanu, nr. 11, apartamentul 5

din mun. Hîncești, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând în scopul

omorului cu intenție directă, dându-și seama și înțelegând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, conștientizând că prin acțiunile sale pune în

pericol viața ultimului, dar și că aceste acțiuni pot duce la moartea victimei, i-a

aplicat lui Catana Vasilii concomitent multiple lovituri cu pumnii și picioarele

peste față, corp și membre, iar Pîslaru Mihail a aplicat o lovitură penetrantă cu

un cuțit de bucătărie în partea anterioară a cutiei toracice a victimei, în timp

ce Ciornîi Stepan a aplicat în același timp lui Catana Vasilii o lovitură de cuțit

în partea posterioară a cutiei toracice, în care se află organe vitale ale

organismului uman. Potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară

nr. 201922C0091 din 16 octombrie 2019, în urma examinărilor medico-legale,

la victima Catana Vasilii au fost depistate o plagă penetrantă în partea

anterioară a toracelui, care a fost produsă intravital, cu aproximativ 0-30

minute înainte de deces; o plagă nepenetrantă în partea posterioară a

toracelui; precum și multiple excoriații și echimoze pe cap, corp și membre,

produse cu puțin timp înainte de deces. Moartea lui Catana Vasilii a survenit în

urma tamponadei inimii, consecutiv hemopericardului, în rezultatul plăgii

înțepat-tăiate a toracelui anterior cu lezarea cordului. Ulterior, după

săvârșirea omorului și conștientizarea survenirii decesului victimei,

Ciornîi Stepan, Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina au scos de pe degetul

cadavrului un inel de culoare aurie din metal neprețios, cu valoarea de 160 lei,

apoi de la gâtul cadavrului au scos un lănțișor de culoare aurie din metal

neprețios, cu valoarea de 200 lei, după care, din portmoneul acestuia au scos

și luat 12 bancnote a câte 200 lei fiecare, în total suma de 2 400 de lei,

proveniți din remunerația recent primită de către Catana Vasilii de la locul de

muncă. În scopul ascunderii urmelor infracțiunii, Ciornîi Stepan, Pîslaru Mihail

și Frumuzachi Ina au înfășurat suma de 2 400 lei, conținută în bancnote de

câte 200 lei, într-o folie adezivă din polietilenă, după care a plasat banii

într-un ceainic electric, în care au turnat apă. În continuare Ciornîi Stepan,

Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina au aruncat portmoneul victimei peste

fereastră în curtea blocului, la fel și telefonul mobil de model „HTC PL01100”,

cu numărul de IMEI - 354379055934582, din care au scos cartela SIM -

cadavrul, ducându-l în fața blocului. Într-un final, la 25 august 2019,

aproximativ ora 06:00, Ciornîi Stepan, Pîslaru Mihail și Frumuzachi Ina au

revenit în apartamentul în care au comis omorul lui Catana Vasilii, unde au

spălat cuțitele cu care au atacat victima, au spălat podelele din apartament și

4

au făcut baie în blocul sanitar din apartament, în așa mod încercând să șteargă

urmele lăsate de sângele victimei.

Acțiunile inculpatului Ciornîi Stepan, au fost încadrate în baza art. 42

alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b), e) și i) Cod penal, conform semnelor calificative:

contribuirea în calitate de autor la omorul unei persoane, săvârșit cu

premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință cunoscută și

evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe persoane.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care inculpatul Ciornîi Stepan să fie achitat de învinuirea înaintată.

În motivarea apelului a indicat că inculpatul Ciornîi Stepan se declară

nevinovat din moment ce a fost reținut, iar până la acest caz, nu a cunoscut

persoana decedată.

Astfel, partea apărării a menționat că Ciornîi Stepan nu a avut nici un

motiv pentru a-l omorî ori a-l deposeda de bunuri pe victimă, or, în momentul

reținerii lui Ciornîi Stepan, nu au fost depistate careva bunuri ce aparțin

victimei.

De asemenea, a precizat că inculpatul Ciornîi Stepan a refuzat să depună

declarații în scris referitor la caz, iar la primele ședințe judiciare acesta nu

s-a prezentat. După ce a fost declarată starea de urgență în țară, Ciornîi Stepan

a refuzat să se mai prezinte la ședințe, din motive personale.

Totodată, partea apărării a mai susținut că deși Frumuzachi Ina a dat

declarații împotriva lui Ciornîi Stepan și Pîslaru Mihail, acestea nu sunt

probate, fiind contradictorii.

Mai mult, a indicat că inculpatul Pîslaru Mihail s-a folosit de dreptul său

de a nu depune declarații în instanța de judecată.

Subsidiar, partea apărării a mai invocat că pe bancnotele ridicate și

examinate în ședința de judecată, nu au fost depistate careva urme, conform

concluziei expertului.

În concluzie, partea apărării a susținut că prima instanță a adoptat

sentința de condamnare în baza materialelor cauzei penal și declarațiilor

contradictorii lui Frumuzachi Ina, care a fost prezentă la fața locului, precum

și declarațiilor lui Grosu Andrei, care este fratele persoanei decedate

Catana Vasilii și nu cunoaște circumstanțele în care a fost săvârșită

infracțiunea.

În opinia părții apărării, acuzarea nu a prezentat probe concrete, care să

indice direct asupra faptului că Ciornîi Stepan a săvârșit infracțiunea

incriminată.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care Pîslaru Mihail să fie achitat de învinuirea înaintată, din motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea apelului a indicat că la caz, nu s-a demonstrat faptul

săvârșirii infracțiunii cu premeditate de către Pîslaru Mihail. La fel, nu și-au

5

găsit confirmare nici intenția și scopul inculpatului de a săvârși omorul

victimei Catana Vasilii, or, din declarațiile inculpatei Frumuzachi Ina, lovitura

cu cuțitul a produs-o spontan Pîslaru Mihail, cu scopul de a se apăra, în

momentul când victima lua-se câte un cuțit în fiecare mână, după conflictul cu

inculpatul Ciornîi Stepan.

Astfel, partea apărării a conchis că în speță nu au fost administrate

probe incontestabile, care să confirme faptul că acțiunile inculpatului

Pîslaru Mihail, sunt corect juridic încadrate în baza art. 42 alin. (2), (3), (4),

145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de învinuirea

înaintată.

În motivarea apelului a indicat că prima instanță nu a luat în

considerație mai multe probe, precum și faptul că de către organul de

urmărire penală au fost comise mai multe încălcări la care a făcut referire în

cadrul examinării cauzei.

Prin urmare, a solicitat să a fie luate în considerație toate divergențele

existente în probele administrate și în materialele cauzei. Mai mult, a precizat

că la caz, urmează a fi luat în considerație și faptul că partea vătămată era o

persoană conflictuală, ceea ce confirmă caracteristica acestuia precum și

declarațiile martorilor.

De asemenea, a menționat că partea vătămată inițial l-a agresat pe

Ciornîi Stepan, iar ulterior și pe el, din care motiv a fost nevoit să se apere.

Totodată, inculpatul a mai menționat și faptul că atât pe bancnote,

precum și pe telefonul părții vătămate, nu au fost depistate amprentele sale,

or, telefonul și portmoneul se aflau la partea vătămată, fapt demonstrat prin

declarațiile lui Croitor L., care a declarat că a auzit sunetele telefonului care

veneau din direcția părții vătămate, când ultimul se afla lângă scara blocului.

Aceasta demonstrează că telefonul și portmoneul au fost aruncate după casă

cu mult mai târziu.

În opinia inculpatului, mijloacele bănești au fost puse de către

colaboratorii de poliție, deoarece pe acestea nu au fost depistate careva

amprente, deși erau împachetate.

11 noiembrie 2021, au fost respinse apelurile ca nefondate și menținută

sentința primei instanțe.

6.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că la caz

lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar pune la îndoială vinovăția

inculpaților, în săvârșirea faptelor incriminate, apreciind ca fiind declarative

argumentele inculpaților și ale apărătorilor acestora referitor la faptul că

învinuirea este formală și nu se confirmă prin probe.

Astfel, cercetând suplimentar probele administrate de prima instanță,

apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit corect starea de fapt,

6

acțiunile inculpaților just încadrându-le după cum urmează, și anume: -

Pîslaru Mihail în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i)

Cod penal, contribuirea în calitate de instigator, organizator și autor la omorul

unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând de starea

de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de

mai multe persoane, Ciornîi Stepan în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a),

b), e), i) Cod penal, contribuirea în calitate de autor la omorul unei persoane,

săvârșit cu premeditare, din interes material, profitând de starea de neputință

cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, de mai multe

persoane.

Cu referire la motivele invocate în cererile de apel declarate, precum că

prima instanță greșit a ajuns la concluzia de condamnare a inculpaților,

instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt

care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției

inculpaților în săvârșirea acțiunilor infracționale.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că prima instanță a cercetat

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și respectând

prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a apreciat just

conform art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire

la vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate și prezența în

acțiunile acestora a elementelor infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a precizat că pentru a evita repetări

inutile, urmează să însușească argumentele expuse de prima instanță sentință

referitor la recunoașterea vinovăției inculpaților, fapt ce este în corespundere

cu jurisprudența CEDO, pct. 37 din cauza Albert vs. România din 16 februarie

2010, în care se statuează că art. 6 § 1 din Convenție, deși obligă instanțele să

își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea un proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să

fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Așadar, instanța de apel a menționat că deși inculpații Pîslaru Mihail și

Ciornîi Stepan, nu și-au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii

incriminate, vinovăția acestota, a fost dovedită prin următoarele probe

cercetate de către prima instanță, suplimentar verificate în ședința instanței

de apel, și anume: declarațiile succesorului părții vătămate/partea civilă

Grosu Andrei; declarațiile martorului Ciobanu Ludmila; declarațiile martorului

Iovu Gheorghe; declarațiile martorului Croitoru Larisa; declarațiile martorului

Deliu Constantin; declarațiile martorului apărării Grosu Gheorghe; raportul de

autosesizare al OUP al SUP al IP Hîncești, Plăcintă Anatolie din 25 august 2019,

înregistrat în R-I al IP Hîncești (Registrul de evidență a altor informații

referitoare la infracțiuni) cu nr. 653 din 25 august 2019 (f.d.14, vol.I);

înștiințarea telefonică 112 parvenită la data de 25 august 2019, ora 06:30, la

Serviciul de Gardă al IP Hîncești prin intermediul Serviciului de Urgență Hîncești

7

și Spitalului Raional Hîncești (felcerul Budaca) (f.d.15, vol.I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 25 august 2019, acțiune procesuală desfășurată în

fața blocului locativ situat în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11 (f.d.16-17,

18-24, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25 august 2019,

acțiune procesuală desfășurată în spatele blocului locativ situat în

mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11 (f.d.25-26, 27-32, vol.I); procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 25 august 2019, acțiune procesuală desfășurată

în apartamentul nr. 5, situat în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11, la etajul

II al blocului locativ (f.d.33-34, 35-47, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața

locului (suplimentar) din 28 august 2019, acțiune procesuală desfășurată în

apartamentul nr. 5, situat în mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11, la etajul II

al blocului locativ (f.d.48- 49, 50-52, vol.I); procesul-verbal de examinare a

obiectului din 05 noiembrie 2019, potrivit căruia a fost examinat un fierbător

electric, ridicat din apartamentul nr. 5 situat la nivelul II al blocului locativ în

mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11 (f.d.54, 55-56, vol.I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului (suplimentar) din 05 noiembrie 2019, acțiune

procesuală desfășurată în apartamentul nr. 5, situat în mun. Hîncești, str.

M. Sadoveanu, nr. 11, la etajul II al blocului locativ, prin care a fost cercetat

locul exact al omorului lui Catana Vasilii (f.d.53, vol.I); procesul-verbal de

ridicare din 19 decembrie 2019, potrivit căruia au fost ridicate: copia

ordonanței de pornire a cauzei penale; raportul de autosesizare - 1 filă (în

copie); copia raportului de expertiză nr. 34/12/-1-R-3740 pe 6 file; copia

cercetării la fața ocului pe 2 file (f.d.2, vol.II); procesul-verbal de ridicare din

25 august 2019, potrivit căruia de la Ciornîi Stepan a fost ridicată o pereche de

șlapi de culoare cafenie cu inscripția „Tribond”, precum și o pereche de

pantaloni scurți (șorți) de culoare albastră (f.d.16, vol.II); procesul-verbal de

colectare a mostrelor din 25 august 2019 (f.d.18, vol.II); procesul-verbal de

colectare a mostrelor din 04 septembrie 2019 (f.d.20, vol.II); procesul-verbal de

ridicare din 27 august 2019, potrivit căruia de la Merlă Sergiu, administrator al

„Nica Business” SRL, a fost ridicată o înregistrare video ale camerelor de

supraveghere, instalate la exteriorul magazinului acestei firme (f.d.34, vol.II);

procesul-verbal de examinare din 03 decembrie 2019, potrivit căruia au fost

examinate imaginile video ale camerelor de supraveghere de la magazinul de

carne ce aparține SRL „Nika Business” (f.d.35, 36, vol.II); procesul-verbal de

ridicare din 27 august 2019, potrivit căruia de la Moraru Victoria,

administrator al „ANVI-MG” SRL a fost ridicată o înregistrare video ale

camerelor de supraveghere, instalate la exteriorul magazinului acestei firme

(f.d.39, vol.II); procesul-verbal de examinare din 24 decembrie 2019, potrivit

căruia au fost examinate imaginile video ale camerelor de supraveghere de la

magazinul de carne ce aparține „ANVI-MG” SRL (f.d.40, 41, 42, 43, 44, vol.II);

procesul-verbal de ridicare din 03 septembrie 2019, potrivit căruia de la Centrul

de medicină legală a fost ridicat maioul în care era îmbărcată victima

Catana Vasilii (f.d.47); procesul-verbal de examinare a obiectului din

17 decembrie 2019, potrivit căruia a fost examinat maioul victimei

Catana Vasilii (f.d.48, 49, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din

17 octombrie 2019, potrivit căruia a fost supus examinării un lănțișor de

8

culoare aurie, precum și un inel de culoare aurie, obiecte ridicate în cadrul

reconstituirii faptei de către învinuita Frumuzachi Ina în apartamentul nr. 5 din

mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu, nr. 11. Anexată planșa ilustrativă (f.d. 51, 52,

vol.II); proces-verbal de recunoaștere a obiectului din 17 octombrie 2019,

potrivit căruia succesorul părții vătămate Grosu Andrei, nu a recunoscut inelul

de culoare aurie (f.d.55, 56, vol.II); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului

din 17 octombrie 2019, potrivit căruia succesorul părții vătămate Grosu Andrei

a recunoscut lănțișorul de culoare aurie (f.d.57, 58, vol.II); procesul-verbal de

ridicare din 28 august 2019, potrivit căruia de la Moroz Eugeniu a fost ridicat

un suport de înregistrare și o stocare a imaginilor video de model „Digital Video

Recorder” (f.d.60, vol.II); bonul „Drager” efectuat în privința lui Pîslaru Mihail la

data de 25 august 2019, ora 12:09, rezultatul 0, 70 mg/l (f.d.61, vol.II); raportul

de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4423 din 11 decembrie 2019 (f.d.65-69, 70,

vol.II); procesul-verbal de colectare a mostrelor de la învinuitul Pîslaru Mihail

din 24 octombrie 2019 (f.d.74, vol.II); raportul de expertiză judiciară

nr. 34/12/1-R-4065 din 17 octombrie 2019 (f.d.80-84, 85-92, vol.II); procesul-

verbal de examinare a obiectului din 28 noiembrie 2019, potrivit căruia a fost

examinat telefonul mobil de model „HTC”, cu nr. de IMEI 354379055934582

(f.d.102-103, 104-108, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-

4910 din 06 decembrie 2019 (f.d.112-114, 115-117, vol.II); raportul de expertiză

judiciară nr. 201922C0091 din 16 octombrie 2019 (f.d.122-125, vol.II); raportul

de expertiză judiciară nr. 201922P0396 din 26 august 2019 (f.d.133-134, vol.II);

raportul de expertiză judiciară nr. 201922P0397 din 29 august 2019 (f.d.140-

141, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 201922P0511 din 24 octombrie

2019 (f.d.146-147, vol.II); raportul de expertiză judiciară nr. 201935A0528 din

26 noiembrie 2019 (f.d.155-160, vol.II); raportul de expertiză judiciară

nr. 201935A0525 din 29 noiembrie 2019 (f.d.168-171, vol.II); actul nr. 30 de

expertiză psihiatrico-legală (narcologico-legală) din 06 noiembrie 2019 eliberat

în privința lui Ciornîi Stepan (f.d.184-187, vol.II); actul nr. 29 de expertiză

psihiatrico-legală (narcologico-legală) din 06 noiembrie 2019 eliberat în

privința lui Frumuzachi Ina (f.d.194-197, vol.II); raportul de expertiză judiciară

nr. 20190500322 din 12 noiembrie 2019 (f.d.217-223, vol.II); procesul-verbal de

examinare din 21 noiembrie 2019, prin care au fost examinate informațiile

companiei de telecomunicații SA „Moldcell” privind apelurile telefonice efectuate

(f.d.204, vol.III); procesul-verbal de examinare din 21 noiembrie 2019, potrivit

căruia au fost examinate informațiile companiei de telecomunicații SA „Orange”

privind apelurile telefonice efectuate; informația companiei de telecomunicații

SA „Orange” privind apelurile telefonice efectuate de pe telefonul mobil al lui

Catana Vasilii, care are IMEI-ul 35437905593458 în care era cartela SIM -

069279200 (f.d.259, vol.III); procesul-verbal de examinare din 26 noiembrie

2019, potrivit căruia au fost examinate informațiile companiei de

telecomunicații SA „Orange”, vizând lista apelurilor înregistrate de către

antenele 61732, 63509, 311, 31731, 31737 (f.d.1-2, vol.IV); procesul-verbal de

examinare din 26 noiembrie 2019, potrivit căruia au fost examinate informațiile

companiei de telecomunicații SA „Moldcell”, vizând lista apelurilor înregistrate

de către antenele 12382, 12054, 7031 și 7063 (f.d.13-14, vol.VI); procesul-verbal

9

de percheziție efectuat la domiciliul lui Pîslaru Mihail din s. Cărpineni, str.

I. Ionaș, 19, r-nul Hîncești din 04 septembrie 2019 (f.d.22-23, vol.VII); bonul

etilotestului „Drager” din 25 august 2019, ora 12:07, potrivit căruia la

Frumuzachi „Irina” s-a depistat în aerul expirat o concentrație a vaporilor de

alcool pur de 0,64 mg/l (f.d.138, vol.VIII); procesul-verbal de reconstituire a

faptei din 25 august 2019, cu participarea lui Frumuzachi Ina (f.d.139-141, 142,

143, vol.VIII); bonul etilotestului din 25 august 2019, ora 09:52, potrivit căruia

la Ciornîi Stepan s-a depistat în aerul expirat o concentrație a vaporilor de

alcool pur de 0,79 mg/l (f.d.86, vol.IX).

Astfel, apreciind probatoriul administrat din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a conchis că învinuirea

înaintată inculpaților este una întemeiată, acțiunile acestora fiind just

calificate și anume: Pîslaru Mihail în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2)

lit. a), b), e), i) Cod penal - contribuirea în calitate de instigator, organizator și

autor la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material,

profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se

datorează altui factor, de mai multe persoane, precum și Ciornîi Stepan în baza

art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. a), b); e), i) Cod penal - contribuirea în calitate

de autor la omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare, din interes material,

profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se

datorează altui factor, de mai multe personae.

Cu referire la învinuirea înaintată în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), e), i)

Cod penal, menționând semnele calificative ale infracțiunii, instanța de apel a

conchis că în speță, între acțiunile inculpaților Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan

și omorul victimei Catana Vasilii, există legătura cauzală directă.

Or, reieșind din circumstanțele cauzei, acțiunile inculpaților

Pîslaru Mihail și Ciornîi Stepan, corect au fost încadrate juridic de către

organul de urmărire penală, deoarece din probatoriul administrat și verificat

în cadrul ședințelor de judecată, s-a stabilit cu certitudine că omorul victimei

Catana Vasilii a fost cauzat cu premeditare, din interes material, profitând de

starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui

factor, de mai multe persoane.

În acest sens, instanța de apel a reiterat că, prima instanță justificat a

concluzionat că infracțiunea incriminată a fost săvârșită de către inculpați cu

intenție, or, intenția acestora de a săvârși omorul rezultă din următoarele

circumstanțe, și anume: Frumuzachi Ina i-a aplicat lui Catana Vasilii

concomitent multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față, corp și

membre, iar Pîslaru Mihail a aplicat o lovitură penetrantă cu un cuțit de

bucătărie în partea anterioară a cutiei toracice a victimei, în timp ce

Ciornîi Stepan a aplicat lui Catana Vasilii o lovitură de cuțit în partea

posterioară a cutiei toracice, în care se află organele vitale ale organismului

uman, fapt demonstrat prin raportul de expertiză judiciară medico-legală

nr. 201922C0091 din 16 octombrie 2019.

De asemenea, instanța de apel a reținut că în cadrul cercetării

judecătorești au fost demonstrate și semnele calificative ale infracțiunii, și

10

anume faptul săvârșirii infracțiunii cu premeditare, care presupune întrunirea

concomitentă a trei condiții: 1) trecerea unui interval de timp din momentul

luării hotărârii de a săvârși omorul și până la momentul executării

infracțiunii; 2) în acest interval de timp, făptuitorul trebuie să mediteze, să-și

concentreze forțele sale psihice în vederea asigurării reușitei acțiunii sale;

3) în acest interval de timp, făptuitorul trebuie să treacă la săvârșirea unor

acte de pregătire de natură să întărească hotărârea luată și să asigure

realizarea ei.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că Pîslaru Mihail, manifestând

intenție criminală, urmărind scopul omorului unei persoane din interes

material, acționând prin participație complexă în calitate de instigator,

organizator și coautor, a planificat, a dirijat comiterea și a participat la omorul

premeditat al lui Catana Vasilii, prin determinarea lui Ciornîi Stepan și

Frumuzachi Ina la realizarea acestei fapte infracționale, iar Ciornîi Stepan și

Frumuzachi Ina fiind determinați de către Pîslaru Mihail, activând în calitate

de coautori, au participat activ și nemijlocit la omorul premeditat al lui

Catana Vasilii.

Cu referire la semnul calificativ din interes material, instanța de apel a

indicat, că interesul material constituie motivul generat de necesitatea

făptuitorului de a-și spori activul patrimonial.

Astfel, instanța de apel a reținut că potrivit declarațiilor succesorului

părții vătămate Grosu Andrei „în ziua când s-a văzut ultima dată cu fratele

Catana Vasilii, ultimul a primit salariul de 4 800 lei din care și-a procurat un

telefon mobil de model HTC, un portmoneu și un inel care însă nu era din aur, de

asemenea Catana Vasilii avea la gât lănțișor, dar care tot nu era din aur”,

precum și declarațiile inculpatei Frumuzachi Ina, potrivit cărora „aceasta l-a

văzut pe Catana Vasilii când a scos inelul și lănțișorul de la gât, benevol. Bani la

el nu a văzut, dar Catana Vasilii striga la Ciornîi Stepan și la Pîslaru Mihail să-i

întoarcă banii și telefonul. A văzut telefon la Catana Vasilii de model HTC”.

Mai mult, potrivit declarațiilor martorului Ciobanu Ludmila, aceasta s-a

trezit din somn din cauza unui zgomot puternic, apoi se auzea o voce

bărbătească care striga să-i dea telefonul.

Totodată, instanța de apel a mai reținut și procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 25 august 2019, potrivit căruia într-un fierbător electric au

fost depistate 12 bancnote cu nominalul de 200 lei fiecare, echivalentul a

2 400 lei, învelite cu scoci. Potrivit proceselor-verbale au fost ridicate în

cadrul reconstituirii la fața locului și anume în ap. 5 din str. M. Sadoveanu,

nr. 11, mun. Hîncești, acțiune efectuată cu inculpata Frumuzachi Ina, lănțișorul

de la gât ce aparținea victimei, recunoscut de succesorul părții vătămate și un

inel care la fel a aparținut victimei. Astfel, că în momentul depistării

cadavrului lui Catana Vasilii, la ultimul nu a fost depistat nici inelul, nici

lănțișorul.

Instanța de apel a mai menționat că prin stare de neputință trebuie de

înțeles incapacitatea victimei de a se apăra din cauza nefuncționării totale sau

parțiale a conștiinței ori a stării sale fizice sau psihice precare și nu are

importanță dacă starea de neputință a victimei are un caracter permanent,

11

temporar sau accidental, interesează doar ca ea să fi existat la momentul

săvârșirii faptei, iar făptuitorul să profite de starea de neputință pentru a

omorî victima. În speță fiind constatat că victima Catana Vasilii era în stare de

ebrietate cu grad avansat, fapt confirmat prin declarațiile date în ședința de

judecată de către inculpata Frumuzachi Ina, succesorului părții vătămate

Grosu Andrei, dar și potrivit raportului de cercetare toxicologică efectuat în

cadrul raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201922C0091 din

16 octombrie 2019, potrivit căruia sângele cadavrului Catana Vasilii conține

2,86% alcool etilic, la persoane vii cantitatea dată corespunde cu o stare de

ebrietate gravă.

În acest context, instanța de apel a reiterat faptul că în speță s-a

constatat prezența semnului calificativ – profitând de starea de neputință

cunoscută și evidentă a victimei, care se datorează altui factor, adică săvâșirea

infracțiunii asupra unei persoane care se afla în stare de ebrietate cu grad

avansat.

Referitor la semnul calificativ „de două sau mai multe persoane”, instanța

de apel a menționat că la caz, infracțunea a fost săvârșită de Pîslaru Mihail în

calitate de instigator, organizator și coautor, care a planificat, a dirijat

comiterea și a participat la omorul premeditat al lui Catana Vasilii, precum și

de Ciornîi Stepan, care având calitatea de autor, au săvârșit nemijlocit

infracțiunea de omor premeditat al lui Catana Vasilii.

Faptul că în ședința de judecată inculpații Pîslaru Mihail și Ciornîi

Stepan au recunoscut parțial vina, însă au refuzat să se prezinte în ședințele

de judecată, iar inculpata Frumuzachi Ina deși a recunoscut vina parțial

declarând că nu a săvârșit omorul, dar a fost prezentă în timpul înjunghierii

victimei și era în stare de șoc, nu echivalează cu achitarea inculpaților, în

contextul în care probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și

apreciate de instanța de apel, în cumul, dovedesc cu certitudine săvârșirea

infracțiunii respective, încriminate inculpaților.

La fel, instanța de apel a menționat că nu există temei pentru a da o

nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind

aprecierea probatoriului reținut la baza sentinței de condamnare.

Prin urmare, reținând prevederile art. 93, 99-101 Cod de procedură

penală, instanța de apel a constatat că declarațiile inculpaților privind

nevinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate, se combate prin totalitatea

probelor pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de

judecată și anume prin declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor

nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată, probe

care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate în cererea de

apel de către avocatul Badea Margareta în numele inculpatului Ciornîi Stepan,

potrivit cărora acuzarea nu a prezentat careva probe concrete care ar indica

direct că Ciornîi Stepan a săvârșit infracțiunea incriminată. Or, acestea poatră

un caracter declarativ, fără a avea un substrat factologic, și care au fost

combătute de către partea acuzării prin ansamblul de probe menționate, care

12

confirmă vinovăția inculpatul Ciornîi Stepan în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

De asemenea, instanța de apel a respins și argumentele expuse în

apelurile inculpatului Pîslaru Mihail și avocatului acestuia, Lupașcu Larisa

precum că învinuirea înaintată inculpatului Pîslaru Mihail nu și-a găsit

confirmare, și că inculpatul s-a apărat de victimă, iar Frumuzachi Ina a fost

influențată de procuror de a da declarații împotriva sa pentru a-și schimba

calitatea de învinuit în cea de martor. Or, în cadrul ședinței de judecată

fiindu-i oferit ultimul cuvânt, Pîslaru Mihail a declarat că este vinovat și că nu

a vrut să se întâmple așa.

Așadar, instanța de apel a conchis că la caz, au fost stabilite toate

elementele calificative ale infracțiunii incriminate inculpaților, inclusiv

vinovăția acestora, iar argumentele invocate în cererile de apel, precum că

partea acuzării nu a prezentat careva probe care ar confirma cu certitudine

vinovăția inculpaților, sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei.

În opinia instanței de apel, prima instanță s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocate de către partea apărării, aplicând legislația pertinentă

speței, cu interpretarea justă a acesteia, astfel că argumentele invocate în

apeluri sunt declarative și contrare circumstanțelor cauzei.

În concluzie, instanța de apel a reiterat că față de lucrul judecat de

prima instanță, se constată o motivare amplă și temeinică a sentinței primei

instanțe cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate

de părți, în raport cu faptele reținute în privința inculpaților, fapt ce este în

corespundere cu exigențele art. 6 CEDO.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că nu există temei de a interveni

în sentința primei instanțe nici în partea stabilirii pedepsei inculpaților,

deoarece aceasta a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale

privind individualizarea pedepsei inculpaților, aplicându-le acestora o

pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

Astfel, reținând prevederile art. 7, 61, 75-77 Cod penal, instanța de apel

a concluzionat că prima instanță just a stabilit inculpaților pedeapsa, în

limitele sancțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod penal, care prevede

sancțiunea cu închisoare de la 15 la 20 ani sau detențiune pe viață, care

potrivit art. 16 alin. (6) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor

exceptional de grave.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Pîslaru Mihail, instanța de

apel a precizat că infracțiunea săvârșită de către acesta face parte din

categoria celor excepțional de grave, și ținând cont de scopul pedepsei penale

de restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, a menționat că Pîslaru Mihail, potrivit

certificatului medical a CCSM Hîncești, la evidența medicului psihiatru nu se

află (f.d.88, vol.VIII); potrivit certificatului medical eliberat de spitalul raional

Hîncești, se află la evidența medicului narcolog din anul 2015 cu diagnoza -

consumator de substanțe stupefiante (f.d.89, vol.VIII); potrivit revedincării

F-246, Pîslaru Mihail anterior a fost condamnat (f.d.90-92, vol.VIII): prin

sentința Judecătoriei Sîngerei din 24 iulie 2003, în baza art. 186 alin. (2) lit. c)

13

Cod penal, la 2 ani închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an (f.d.97-98,

vol.VIII); potrivit sentinței Judecătoriei Botanica din 17 ianuarie 2008, a fost

încetat procesul penal în privința lui Pîslaru Mihail în baza art. 152 alin. (1) Cod

penal, din motivul împăcării cu partea vătămată (f.d.100, vol.VIII); potrivit

sentinței Judecătoriei Hîncești din 18 aprilie 2012, Pîslaru Mihail a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, la 1 an

închisoare, și în baza art. 155 Cod penal, la 1 an închisoare, iar potrivit art. 84

alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Pîslaru Mihail de 1

an 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis

(f.d.113-115, vol.VIII); prin sentința Judecătoriei Hîncești din 17 septembrie

2015, Pîslaru Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217

alin. (2) Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis (f.d.101-102, vol.VIII); potrivit sentinței Judecătoriei

Hîncești din 12 noiembrie 2015, Pîslaru Mihail a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 2 ani 9 luni închisoare,

iar conform art. 84 alin. (4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3

ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis (f.d.104-107,

vol.VIII); prin sentința Judecătoriei Hîncești din 25 martie 2016, a fost încetat

procesul penal în privința lui Pîslaru Mihail în baza art. 179 alin. (2) Cod penal,

în legătură cu împăcarea părților (f.d.108-109, vol.VIII).

La fel, instanța de apel a menționat că circumstanțe atenuante,

prevăzute de art. 76 Cod penal în privința inculpatului Pîslaru Mihail, nu s-au

stabilit, iar în calitate de circumstanțe agravante, prevăzute de art. 77

Cod penal, în privința inculpatului Pîslaru Mihail, s-a stabilit săvârșirea

infracțiunii în stare de ebrietate.

Totodată, instanța de apel a precizat că la stabilirea pedepsei

inculpatului Pîslaru Mihail, se rețin prevederile art. 34 alin. (2) lit. b)

Cod penal, precum și prevederile art. 82 alin. (2) Cod penal, iar în acest sens a

conchis că prima instanță corect a reținut starea de recidivă periculoasă în

acțiunile inculpatului Păslaru Mihail, or, potrivit sentinței Judecătoriei

Hîncești din 12 noiembrie 2015, inculpatul a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal,

infracțiune care, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, se atribuie la categoria

infracțiunilor grave.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Ciornîi Stepan, instanța de

apel a reținut că potrivit certificatului eliberat de Primăria mun. Hîncești,

Ciornîi Stepan nu are familie (f.d.183, vol.IX); potrivit revedincării F-246

anterior a fost judecat (f.d.186, vol.IX); potrivit certificatelor medicale,

Ciornîi Stepan la evidența medicilor psihiatru și narcolog nu se află (f.d.187,

188, vol.IX); prin sentința Judecătoriei Hîncești din 29 mai 2002, Ciornîi Stepan

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 102 alin. (3) Cod penal, la 6

ani închisoare, și în baza art. 218 alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar

potrivit art. 39 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al

pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Ciornîi Stepan, de 8 ani

închisoare, cu executarea pedepsei într-o colonie de corectare prin muncă cu

14

regim înăsprit. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2002,

sentința a fost modificată, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 4 ani, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pentru un termen de

probațiune de 3 ani (f.d.192-195, vol.IX); potrivit sentinței Judecătoriei Hîncești

din 06 octombrie 2005, Ciornîi Stepan a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 151 alin. (2) lit. d), h) Cod penal, la 6 ani închisoare, iar potrivit art. 85

Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani 6 luni închisoare, cu

executarea acesteia în penitencir de tip semiînchis (f.d.196-197, vol.IX).

Circumstanțe atenuante, potrivit art. 76 Cod penal, în privința

inculpatului Ciornîi Stepan, nu au fost stabilite, iar în calitate de circumstanță

agravantă, potrivit art. 77 Cod penal, în privința acestuia, s-a stabilit

săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate.

Așadar, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei

instanțe privind aplicarea pedepsei în privința inculpatului Pîslaru Mihail, sub

formă de închisoare pe un termen de 20 ani, cu executarea acesteea în

penitenciar de tip închis, și în privința inculpatului Ciornîi Stepan, pedeapsa

sub formă de închisoarea pe un termen de 18 ani, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip închis.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de Grosu Andrei, reținând

prevederile art. 219 alin. (1), (2) pct. 4), (3) pct. 2) Cod de procedură penală,

art. 1998 nalin. (1), 2036 alin. (1), (2), 2037 alin. (1) Cod civil, instanța de apel

a precizat că succesorului părții vătămate Grosu Andrei, i-a fost cauzat

prejudiciu material în sumă de 5 272,55 lei, suportat pentru înmormântarea

defunctului Catana Vasilii, astfel instanța a apreciat ca fiind corectă concluzia

primei instanțe privind dispunerea încasării în mod solidar din contul

inculpaților în beneficiul lui Grosu Andrei, a sumei de 5 272,55 lei. La fel,

instanța de apel a conchis ca fiind corectă și concluzia primei instanțe cu

privire la admiterea parțială a cerinței cu privire la încasarea prejudiciului

moral din contul inculpaților, a câte 30 000 lei, apreciind această sumă ca fiind

una echitabilă în raport cu suferințele morale suportate de succesorul părții

vătămate Grosu Andrei.

Referitor la cheltuielile judiciare, menționând prevederile art. 143

alin. (1) pct. 6), 227 alin. (1), (3) și 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură

penală, instanța de apel a constatat că prima instanță just a ajuns la concluzia

că cheltuielile judiciare în sumă de 39 726 lei, suportate pentru dispunerea

efectuării expertizelor judiciare, urmează a fi încasate în mod solidar din

contul inculpaților.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă hotărârile

instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatul Pîslaru Mihail să fie achitat de învinuirea

înaintată din motiv că fapta săvârșită de inculpat nu constituie infracțiune,

fiind săvârșită în stare de legitimă apărare potrivit art. 36 Cod penal.

În argumentarea recursului menționează că nu sunt de acord cu

soluțiile adoptate de instanțele de fond deoarece acestea nu au stabilit corect

15

starea de fapt, aceasta fiind săvârșită în stare de legitimă apărare de către

Pîslaru Mihail, iar acțiunile acestuia urmau a fi încadrate în baza art. 36

Cod penal – legitima apărare.

Referitor la intenția inculpatului Pîslaru Mihail de a săvârși omorul,

susțin că aceasta a avut un caracter spontan, fără ca făptuitorul să întreprindă

din timp măsuri pentru a se pregăti de această infracțiune, din care motiv

consideră că în speță nu s-a demonstrat că fapta a fost săvârșită cu

premeditate.

Prin urmare, recurenții menționează că în acțiunile inculpatului

Pîslaru Mihail lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate, și anume

intenția directă a acestuia de a omorî, precum și latura subiectivă, ceea ce

demonstrează faptul că acțiunile inculpatului Pîslaru Mihail nu întrunesc

elementele infracțiunii.

De asemenea, susțin că instanțele de fond nu au ținut cont de

prevederile art. 66 și 321 Cod de procedură penală, și au examinat cauza în

lipsa inculpaților, iar în astfel de circumstanțe, nu este clară poziția instanței

de judecată referitor la calificarea acțiunilor lui Pîslaru Mihail, deoarece nu a

fost demonstrată intenția inculpatului Pîslaru Mihail de a omorî persoana.

Consideră recurenții că instanțele de fond neîntemeiat au apreciat

declarațiile inculpatei Frumuzachi Ina, și ale martorilor, în contextul relațiilor

amicale ale acestora. Mai mult, în opinia recurenților, instanțele de fond și-au

asumat rolul unui expert în psihologie, prin faptul că au concluzionat asupra

neveridicității declarațiilor acestora.

Așadar, invocă că acțiunile inculpatului Pîslaru Mihail, urmează a fi

încadrate juridic în baza art. 36 Cod penal – legitima apărare.

Reiterează recurenții că nici o probă din materialele cauzei penale, nu

demonstrează faptul că inculpatul Pîslaru Mihai a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), b), e), i) Cod penal, or,

atât partea acuzării, precum și instanțele de fond nu au analizat fiecare probă

administrată la materialele cauzei penale, acestea expunând o concluzie

generală precum că vina inculpatului este dovedită prin ansamblul de probe.

Totodată, consideră că instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că

expertizele judiciare au fost dispuse a fi efectuate în cadrul urmăririi penale,

cu încălcarea prevederilor art. 145 Cod de procedură penală, fapt prin care

inculpatul Pîslaru Mihail a fost lipsit de dreptul de a formula și înainta

întrebări către expert, iar ulterior nu a avut posibilitatea de a solicita

realizarea dreptului în instanța de judecată, deoarece nu a fost prezent.

Prin urmare, recurenții precizează că astfel a fost încălcată procedura de

dispunere a expertizei, precum și nu au fost întreprinse acțiuni premărgătoare

efectuării expertizei, din care motiv aceste acte sunt lovite de nulitate.

La fel, mai susțin că din conținutul ordonanțelor privind punerea sub

învinuire, lipsesc date cu privire la mijloacele și modul de săvârșire a

infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei, motivelor și semnelor

calificative pentru încadrarea juridică a faptei, or, învinuirea nu este clară,

nefiind delimitate acțiunile lui Pîslaru Mihail de acțiunile celorlalți inculpați,

fapt ce contravine prevederilor art. 296 Cod de procedură penală și implică

16

nulitatea actului procedural conform art. 251 Cod de procedură penală, astfel

devenind nule și toate celelalte acte procedurale.

Mai mult, evidențiază recurenții că în cadrul instanței de apel, inculpatul

Pîslaru Mihail a fost asistat de către avocatul ales prin contract

Pavliuc Ghenadie, însă care ulterior nu a avut posibilitatea de a apăra

drepturile și interesele inculpatului, astfel fiind încălcat dreptul lui

Pîslaru Mihail la apărare, or, acesta nu a beneficiat nici de asistență juridică

garantată de stat, contrar prevederilor art. 66 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală, art. 26 din Constituție, art. 6 § 1, 13 CEDO.

În concluzie, reiterează că probatoriul administrat nu demonstrează

vinovăția lui Pîslaru Mihail în săvârșirea infracțiunii incriminate, astfel că

probele cercetate în ședința de judecată, precum și versiunea inculpatului

Pîslaru Mihail, urmează a fi verificate prin prisma prevederilor art. 100

alin. (4), 101 Cod de procedură penală.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală, contestă

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În argumentarea recursului, partea apărării menționează că prezenta

cauză penală a fost examinată de către instanța de apel fără participartea

inculpatului, contrar prevederilor art. 321 Cod de procedură penală, fiind

indicat în procesul-verbal al ședinței de judecată că inculpatul Pîslaru Mihail a

refuzat să participe la ședință din motive personale, refuz care a fost

confirmat de administrația locului de detenție, din care motiv instanța de apel

a decis examinarea cauzei în lipsa acestuia, cu prezența apărătorului. Or, în

astfel de circumstanțe, instanța de apel urma să dispună aducerea silită a

inculpatului în fața instanței potrivit prevederilor art. 321 alin. (21) Cod de

procedură penală, pentru a confirma refuzul de a participa la judecarea cauzei.

Astfel, susține că în contextul în care inculpatul Pîslaru Mihail a refuzat

să se prezinte la ședința de judecată, desfășurată prin teleconferință, instanța

de apel urma să procedeze strict în conformitate cu prevederile art. 321

alin. (21) Cod de procedură penală.

De asemenea, susține că în speță prezintă o importanță deosebită

declarațiile inculpatului referitor la infracțiunea incriminată, în coroborare cu

declarațiile inculpaților Ciornîi Stepan și Frumuzachi Ina, aceștia fiind

persoanele care au asistat/participat nemijlocit la săvârșirea omorului lui

Catana Vasilii, or, alți martori nu au fost.

Consideră că prin neaplicarea prevederilor art. 321 alin. (21) Cod de

procedură penală, în privința lui Pîslaru Mihail, instanța de apel a comis o

eroare gravă de drept, fapt ce a încălcat dreptul inculpatului de a pleda în fața

instanței de judecată, de a aduce argumente în sprijinul nevinovăției sale și de

a oferi explicații, de a fi auzit de instanța de apel.

La fel, partea apărării evidențiază că în cadrul cercetării judecătorești în

prima instanță, inculpatul Pîslaru Mihail, vina în săvârșirea infracțiunii a

recunoscut-o parțial, însă declarații nu a făcut, refuzând să se prezinte la

ședințele de judecată, iar în ședința instnaței de apel a declarat că nu

17

recunoaște vina, fapt ce impunea examinarea cauzei, cu asigurarea tuturor

drepturilor inculpaților de a aduce argumente și a susține poziția sa.

Referitor la motivarea deciziei contestate, partea apărării menționează că

instanța de apel a transcris probele indicate în sentința primei instanțe, fără a

specifica care dintre acestea demonstrează agravantele incriminate

inculpaților, și anume planificarea din timp a omorului, premeditarea și

organizarea săvârșirii omorului, distribuirea rolurilor și dirijarea acțiunilor

fiecărei persoane.

În opinia părții apărării, instanța de apel neîntemeiat a concluzionat

asupra temeiniciei învinuirii înaintate inculpaților și eronat a stabilit existența

legăturii cauzale dintre acțiunile inculpaților și faptul că infracțiunea a fost

săvârșită de aceștia cu intenție. Or, la caz, nu există nici o probă ce ar

demonstra acest fapt, iar învinuirea înaintată se bazează doar pe presupuneri,

astfel că dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se

interpretează în favoarea inculpatului.

În concluzie, partea apărării invocă că decizia contestată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel a comis o eroare

gravă de fapt prin aprecierea eronată a circumstanțelor cauzei.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, contestă

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În argumentarea recursului, partea apărării menționează că instanța de

apel a comis erori grave de fapt, prin ce greșit a încadrat acțiunile inculpatului

și eronat a apreciat argumentele invocate în cererea de apel, nu a cercetat

toate aspectele învinuirii, nu a verificat și nu a apreciat probele administrate

la materialele cauzei penale, prin prisma admisibilității, precum și nu a

analizat prezența sau lipsa elementelor calificative a infracțiunii incriminate

lui Ciornîi Stepan, astfel instanța de apel nu a elucidat circumstanțele

importante pentru soluționarea justă a cauzei și nu a argumentat clar

concluziile expuse în decizia adoptată.

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de

recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

18

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților.

După cum rezultă din cererile de recurs, recurenții invocă drept temeiuri

pentru declararea recursurilor prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 8), 12)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazurile când 4) judecata a avut loc fără participarea

procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și

traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii; 6) instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice

a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; și 12) faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Examinând argumentele recursurilor prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal lărgit constată că acestea și-au găsit confirmare în

speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

din considerentele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală,

la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în

primă instanță.

Conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței

de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit pct. 2 din „Regulamentul privind modul de distribuire aleatorie a

dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești”, aprobat prin

Hotărârea CSM nr. 110/5 din 05 februarie 2013, distribuirea aleatorie a

dosarelor se efectuează conform prevederilor art. 61 din Legea privind

organizarea judecătorească și art. 344 Cod de procedură penală, fiind

obligatorii pentru toate instanțele judecătorești. Fișa de repartizare și

încheierile ulterioare de redistribuire aleatorie a cauzei se anexează în mod

obligatoriu la fiecare dosar.

Conform prevederilor art. 344 Cod de procedură penală, cauza penală

parvenită în instanță se repartizează, în termen de o zi, judecătorului sau,

după caz, completului de judecată în mod aleatoriu, prin intermediul

programului informațional automatizat de gestionare a dosarelor. Extrasul

din programul informațional automatizat sau încheierea președintelui

instanței de judecată cu privire la repartizarea aleatorie a cauzei se anexează

la dosar.

Art. 61 alin. (11) din Legea privind organizarea judecătorească prevede că

constituirea completelor de judecată și desemnarea președinților acestora se

fac la începutul anului prin dispoziție a președintelui instanței. Schimbarea

membrilor completului se face în cazuri excepționale, în baza unei încheieri

19

motivate a președintelui instanței judecătorești și potrivit criteriilor obiective

stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează

la materialele dosarului.

Conform art. 161 alin. (1) lit. h) din Legea privind organizarea

judecătorească, președintele instanței judecătorești constituie completele de

judecată și decide asupra schimbării membrilor acestora, în condițiile art. 61

alin. (11).

În corespundere cu prevederilor art. 31 alin. (1) Cod de procedură

penală, completul de judecată constituit inițial trebuie să rămână același în tot

cursul judecării cauzei, cu excepțiile prevăzute de lege. Dacă aceasta nu este

posibil, completul poate fi schimbat până la începerea cercetării judecătorești.

Colegiul penal lărgit atestă că aceste norme procesuale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin de către instanța de apel la

judecarea cauzei.

După cum rezultă din materialele cauzei, la data de 19 ianuarie 2021,

cauza penală a fost repartizată repetat în mod aleatoriu prin intermediul

PIGD-ului, în următorul complet de judecată: Teleucă Stelian – președintele

ședinței, Cojocari Elena – judecător raportor și Gîrbu Silvia – judecător

(f.d.162, vol.XI).

Totodată, se reține că la dosar este anexat extrasul din Dispoziția nr. 48

din 30 decembrie 2020, prin care s-a dispus constituirea pentru anul 2021, în

cadrul Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, completele de judecată,

după cum urmează: Iordan Iurie – președintele completului, Gafton Alexandru

și Cojocari Elena – judecători (f.d.163, vol.XI), precum și extrasul din Dispoziția

nr. 29 din 22 iulie 2021, prin care s-a dispus modificarea completelor

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, după cum urmează: Iordan Iurie –

președintele completului, Cojocari Elena și Iorgov Steliana – judecători

(f.d.186, vol.XI).

Reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată din 11 noiembrie

2021 (f.d.197-202, vol.XI), precum și decizia instanței de apel (f.d.206-247,

vol.XI), rezultă că judecarea cauzei în ordine de apel a fost înfăptuită de către

judecătorii: Iordan Iurie – președintele completului, Gîrbu Silvia și

Cojocari Elena – judecători.

Așadar, Colegiul penal lărgit constată că la caz, completul de judecată

constituit inițial prin fișa de repartizare, nu a rămas același care a judecat

apelurile declarate, iar la materialele cauzei lipsește o încheiere motivată a

președintelui instanței judecătorești de schimbare a completului, deși aceasta

este una obligatorie și urma a fi anexată la dosar.

De asemenea, în opinia instanței de recurs sunt plauzibile și argumentele

invocate în cererea de recurs depusă de inculpatul Pîslaru Mihail împreună cu

avocatul Pavliuc Ghenadie potrivit cărora inculpatului Pîslaru Mihail, i-a fost

încălcat dreptul la apărare deoarece cauza a fost judecată în lipsa acestuia și în

lipsa avocatului ales prin contract, Pavliuc Ghenadie.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că potrivit materialelor cauzei,

inculpatul Pîslaru Mihail a refuzat să participe la ședința instanței de apel

stabilită pentru data de 11 noiembrie 2021, ora 16:00 (f.d.193, vol.XI), iar

20

conform art. 321 Cod de procedură penală, instanța de apel a dispus prin

încheiere protocolară, examinarea cauzei în lipsa acestuia (f.d.199, vol.XI).

Potrivit art. 321 alin. (1), (2) pct. 2), (21) Cod de procedură penală,

judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea

inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. Judecarea

cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul când inculpatul, fiind în stare

de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui

este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a

acestuia. În cazul prevăzut la alin. (2) pct. 2), inculpatul poate fi supus aducerii

silite în instanța de judecată pentru a-și confirma refuzul de a participa la

judecarea cauzei.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel pripit a dispus

examinarea cauzei în lipsa inculpatului Pîslaru Mihail, în contextual în care

inculpatul refuzând de a se prezenta în ședința de judecată, refuz constatat de

către instituția penitenciară și adus la cunoștința instanței, instanța de apel

urma să dispună aducerea silită a inculpatului Pîslaru Mihail, în vederea

confirmării refuzului său de a participa la judecarea cauzei penale.

Mai mult, instanța de recurs constată și faptul că potrivit

procesului-verbal al ședinței instanței de apel din 11 noiembrie 2021 (f.d.199,

vol.XI), la fel și avocatul inculpatului Pîslaru Mihail, desemnat prin decizia

Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat –

Vasiliu Sergiu (f.d.148, vol.XI), a pledat pentru examinarea cauzei penale, cu

prezența inculpatului Pîslaru Mihail, solicitare care însă a fost ignorată de

instanța de apel.

Totodată, din materialele cauzei mai rezultă că inculpatul Pîslaru Mihail,

a încheiat contractat de asistență juridică cu avocatul Pavliuc Ghenadie

(f.d.184, vol.XI), astfel acesta având și un avocat ales prin contract. Deși în

cadrul ședinței de judecată a participat în numele lui Pîslaru Mihail, avocatul

desemnat de Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat –

Vasiliu Sergiu, se atestă că în privința avocatului Pavliuc Ghenadie, care este

un apărător ales prin contract, lipsește citarea legală.

Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că asigurarea dreptului

la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei

cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât participarea

apărătorului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților

inculpatului prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate

aspectele și multilaterală a cauzei.

De asemenea, Colegiul penal lărgit analizând decizia contestată reține că

respingând apelurile declarate, instanța de apel în partea descriptivă a

deciziei urma să desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea

deciziei, cu indicarea motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea

soluții și din care considerente ele urmează a fi admise ori respinse ca probe.

Instanța de recurs menționează că hotărârile pronunțate de către

instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Însă, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a limitat doar la

21

preluarea constatărilor primei instanțe, fără a înfîptui o analiză minuțioasă și

completă a tuturor circumstanțelor cauzei, importante pentru justa

soluționare a cauzei.

De altfel, din analiza textului deciziei supuse recursului, se atestă că

instanța de apel a trecut în revistă probatoriul administrat în dosar fără a oferi

apreciere acestora așa cum o cer prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, potrivit cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Având la bază argumentele expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide

că instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei și apelurilor declarate, nu s-a

expus asupra probelor administrate în speță, referindu-se superficial asupra

acestora, fără a le aprecia conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, fără a se expune concret care din probele prezentate se resping sau se

admit, așa cum se stipulează în art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului,

care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției, hotărârile

judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază

soluția. În cazul în care o instanță nu este obligată să furnizeze un răspuns

detaliat fiecărui argument invocat (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos din 19

aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre trebuie să rezulte cu claritate că problemele

invocate în speță au fost abordate (Boldea împotriva României din 15 februarie

2007, pct. 30).

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel urma să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității

lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia

adoptată.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că în prezenta speță

și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurenți,

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să-și argumenteze clar concluziile în decizia

adoptată, să aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și

motivată, să țină cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară

în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

22

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul

Pavliuc Ghenadie și avocatul Vasiliu Sergiu în numele inculpatului Pîslaru

Mihail, și de către avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Ciornîi

Stepan, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

11 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Pîslaru Mihail xxxxx și

Ciornîi Stepan xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 27 ianuarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

23