1ra-113/2021 — Art.287 al.3, 188 al.2 lit.b,d,e și f,151 al.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 07 mai 2019, Вrîпză Petru xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; 1 - în baza art.188 alin.(2), lit. b), d), e), f) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art.151 alin.(4) Cod penal la 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, s-a stabilit lui Brînză Petru, pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 19 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; În baza art. art.85, 91 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată s-a adăugat partea neexecutată a pedepsei anterioare stabilită conform deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2011, stabilindu-i lui Brînză Petru pedeapsa definitivă de 20 ani, 8 luni și 7 zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Macari Victor xxxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - în baza art.287 alin.(3) Cod penal și i s-a stabilit la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art.151 alin.(4) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, s-a stabilit lui Macari Victor, pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 18 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Codreanu Nicolae și s-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Macari Victor și Brînză Petru în beneficiul lui Codreanu Nicolae suma de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, iar în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stepanean Tatiana privind încasarea în mod solidar de la inculpații Macari Victor și Brînză Petru în beneficiul lui Stepanean Tatiana a sumei de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar capătul de cerere înaintat de Stepanean Tatiana către Macari Victor și Brînză Petru privind încasarea prejudiciului material în sumă de 3 000 euro și lei, s-a admis în principiu, urmând ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite. S-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Macari Victor și Brînză Petru în beneficiul lui Stepanean Tatiana suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, la data de 04 septembrie 2018, între orele 15:00-18:30, Macari Victor și Brînză Petru, aflându-se în s. Xxxxxx, r-nul xxxxx, vis-a-vis de poarta gospodăriei lui Codreanu Petru, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună cu Huțuțui Mihail și Prescornic Ion, manifestând o lipsă evidentă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică, printr-o 2 deosebită obrăznicie, profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală și sănătatea persoanei, cărora prin comportamentul afișat a creat sentimente de neliniște, temeri și o vădită indignare, într-un mod grobian l-a acostat, după care a adresat cuvinte injurioase și expresii vulgare lui Codreanu Petru. Continuându-și acțiunile lor și urmărind intenția de a-și manifesta bravura și forța grosolană, Macari Petru cu Huțuțui Mihail, Prescornic Ion și Brînză Petru au aplicat lui Codreanu Petru multiple lovituri cu pata unei arme de vânătoare peste capul ultimului, în rezultatul la ce a căzut jos, ulterior au aplicat lovituri cu pumnii și cu picioarele peste alte părți ale corpului lui Codreanu Petru, prin ce i-a provocat vătămări corporale grave, cauzatoare de intensă suferință fizică și psihică. Acțiunile intenționate ale lui Macari Victor și Brînză Petru au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art.287 alin.(3) Cod penal, după indicii calificativi „huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății”. Tot ei, la 04 septembrie 2018, între orele 15:00-18:30, aflându-se în s. Xxxxxx, r-nul xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună cu Huțuțui Mihail și Prescornic Ion, deplasându-se la domiciliul lui Codreanu Petru cu automobilul de model „Xxxxxx”, cu numerele de înmatriculare XXXXXX, condus de Huțuțui Mihail, unde, prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul însușirii din avutul proprietarului prin sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, amenințându-l cu moartea pe Codreanu Petru cu o armă de vânătoare, ulterior efectuând o împușcătură într-o direcție necunoscută, au pătruns în casa ultimului, de unde au sustras bani în numerar în sumă de 3000 de Euro, echivalentul a 58 147,2 lei și 3000 de lei, astfel cauzându-i acestuia o daună considerabilă în sumă totală de 61 147, 2 lei. Acțiunile intenționate ale lui Macari Victor si Brînză Petru au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art.188 alin.(2), lit. b), d), e), f) Cod penal, după indicii calificativi: tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate săvârșită de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot ei, la 04 septembrie 2018, între orele 15:00-18:30, aflându-se în s. Xxxxxx, r-nul xxxxx, la domiciliul lui Codreanu Petru, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună cu Huțuțui Mihail și Prescornic Ion, au inițiat un conflict cu Codreanu Petru, după care, urmărind scopul vătămării grave a integrității corporale a acestuia, dându-și seama de caracterul acțiunilor lor și dorind apariția consecințelor 3 prejudiciabile, în mod intenționat i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu pata unei arme de vânătoare, cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, astfel cauzându-i lui Codreanu Petru, conform raportului de expertiză judiciară nr.201822C0114 din 03 octombrie 2018: plăgi contuze, hemoragii subdurale, intraventriculare volum sumar 60 ml, hemoragii subarahnoidiene, focare de contuzie în scoarța cerebrală; excoriații pe torace, revărsate sangvine difuze în țesuturile moi a toracelui; fractură incompletă transversală a sternului la nivelul intercostal IV, fracturi închise complete, directe și indirecte a coastelor II, III, IV, V, VI, VII pe dreapta; și a coastelor II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X - pe stânga, pe una și două linii anatomice, cu și fără lezarea pleurilor și pulmonilor la nivelul fracturilor; focare de contuzie în pulmoni, revărsate sangvine în pericard, fisuri superficiale a capsulei splinei; contuzia pancreasului; contuzia rinichiului stâng - leziuni care au fost produse intravital, în urma acțiunilor traumatice a unui obiect dur contondent sau la lovirea de acesta cu aproximativ cca. 5-6 zile înainte de deces. Toate leziunile capului, toracelui, abdomenului, membrelor sunt calificate în ansamblu drept vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, între leziunile descrise și decesul victimei existând o legătură de cauzalitate directă. Acțiunile intenționate ale lui Macari Victor și Brînză Petru au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art.151 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi: vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, care au provocat decesul victimei.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1 Avocatul Serghei Canțer în numele inculpatului Macari Victor, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Macari Victor învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.151 alin.(4), 188 alin.(2) Cod penal să fie achitat, pe motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunilor incriminate, precum și că fapta nu a fost comisă de către el, iar acțiunile inculpatului Macari Victor încadrate în baza art.287 alin.(3) Cod penal să fie recalificate în baza art.287 alin.(2) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse non-privativă de libertate, sub formă de amendă. În motivarea apelului, avocatul a indicat că: - martorii au declarat despre un conflict ce a avut loc dintre Codreanu Petru și alte două sau patru persoane, nimeni din martori necunoscând cu certitudine despre conflictul anume: doar unii au auzit cum strigau, unii martori menționând ca au fost patru persoane, alții menționând că au fost 2 persoane, însă nici un martor nu a comunicat cu certitudine că în conflictul dat a participat și Macari Victor; - declarațiile martorilor indicați în rechizitoriu și audiați în instanța de judecată, nu puteau sta la baza adoptării unei sentințe de condamnare, deoarece martorii audiați nu au văzut ce s-a întâmplat, nici un martor nefiind la față locului și nu a văzut conflictul propriu zis; 4 - lui Macari Victor nu-i poate fi încriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, deoarece nu a fost dovedit din acțiunile căreia persoane i- au fost cauzate lui Codreanu Petru leziunile corporale grave, care au dus la decesul persoanei, la caz urma de separat acțiunile fiecărui participant, fapt ce nu a fost dovedit și stabilit de către instanță la examinarea cauzei penale; - nu poate fi condamnată o persoană pentru infracțiunea prevăzută la art.151 alin. (4) Cod penal, atunci când nu s-a dovedit că anume din loviturile acestei persoane i-au fost cauzate leziunile stabilite, nu este clar din acțiunile căruia i-au fost totuși cauzate leziunile corporale grave lui Codreanu Petru, deoarece doar din două lovituri care i-au fost aplicate de către Macari Victor lui Codreanu Petru nu pot fi cauzate leziuni corporale grave, mai mult ca atât să survină decesul; - lui Macari Victor nu-i poate fi încriminat nici comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2) Cod penal, deoarece de acuzare de către procuror nu a fost prezentată nici o probă care ar dovedi cele comise, aceasta fiind doar o presupunere bazată doar pe declarațiile părții vătămate care a comunicat că soțul ei avea suma de 3000 Euro, fapt nedemonstrat prin nici o probă de către procuror sau parte vătămată care nu a putut arăta proveniența sumei ce a declarat-o, fapt recunoscut în principiu de instanță, deoarece în cazul în care instanța constata că totuși suma de 3000 Euro exista, apărarea consideră că urma să o încaseze, însă instanța a respins solicitarea încasării sumei de 3000 Euro, dar totodată recunoaște culpabile persoanele de comiterea unei infracțiuni care nu a fost dovedită nici printr-o probă, nici direct, nici indirect, fiind doar o presupunere, astfel consideră că și pe capătul dat de acuzare Macari Victor urma să fie achitat; - pe capătul de acuzare pentru infracțiunea prevăzută la art.287 alin.(3) Cod penal, urmau a fi individualizate acțiunile fiecărui participant la conflict, precum și urma a fi dovedit cu certitudine existența armei, la cine era aceasta, cine a aplicat-o și dacă a aplicat-o și numai după aceea urma să fie înaintată o învinuire pentru faptele comise. - acțiunile lui Macari Victor urmau a fi încadrate baza art.287 alin.(2) Cod penal, acesta urmând a fi condamnat doar pentru comiterea infracțiunii date la o pedeapsă cu amendă. 3.2. Succesorul părții vătămate Codreanu Nicolae, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunea civilă înaintată de către Codreanu Nicolae, Codreanu Andrei, Codreanu Elena, Codreanu Ion, Codreanu Gloria împotriva lui Brînza Petru, Macari Victor să fie admisă și să fie încasat din contul lui Brînză Petru și Macari Victor în folosul lui Codreanu Nicolae, Codreanu Andrei, Codreanu Elena, Codreanu Ion și Codreanu Gloria paguba morală în sumă a câte 200 000 lei. În motivarea apelului s-a invocat următoarele argumente: - prin infracțiunea comisă de inculpații Brînza Petru, Macari Victor, Prescornic Ion și Huțuțui Mihai, reclamanților, care și-au pierdut tatăl lor li s-a cauzat prejudiciu 5 moral enorm, deoarece nimic nu este mai de preț ca viața unui om; - instanța de judecată pe lângă faptul că a admis parțial acțiunea civilă și a încasat doar suma de 40 000 lei în folosul unui fiu Codreanu Nicolae, în privința celorlalți reclamanți nici nu s-a expus, astfel, apelanții au fost lipsiți de satisfacția morală, care poate cât de cât acoperi retrăirile, scârba și alte emoții negative, cauzate lor prin infracțiune; 3.3. Avocatul Badea Margareta în numele inculpatului Brînză Petru prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Brînză Petru învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.287 alin.(3), 188 alin. (2), lit. b), d), e), f), 151 alin.(4) Cod penal să fie achitat. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - nu au fost aduse probe directe, că anume Brînză Petru este implicat în faptele indicate în rechizitoriu. Martorii acuzării prezentați în judecată nu indică direct la Brînză Petru. De fapt, ei nu au văzut practic nimic, dar numai au auzit ceva gălăgie, dar cine anume era în ogradă la Codreanu Petru ei nu au văzut și nu pot spune. După perchezițiile efectuate la Brînză Petru la domiciliul din satul Cărpineni nu s-a depistat nici armă și nici bani, ori altă probă care l-ar lega de crima dată; - Brînză Petru a fost anterior condamnat., a ispășit o parte din pedeapsă și a fost eliberat condiționat, dându-i o șansă de a se reabilita în fața societății, de a începe o viață nouă. Fiind eliberat din închisoare condiționat, el cunoștea foarte bine obligațiunile sale și era în interesul lui să nu comită o altă infracțiune, pentru a nu nimeri din nou în penitenciar. 3.

Avocatul Lucanovschi Vasile în numele inculpatului Brînză Petru, a declarat apel suplimentar prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Brînză Petru învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.287 alin.(3), 188 alin.(2), lit. b), d), e), f), 151 alin.(4) Cod penal, să fie achitat, pe motiv că, faptele nu au fost săvârșite de către inculpat, cu respingerea integrală a acțiunilor civile înaintate. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele argumente: - atât la faza de urmărire penală cât și în instanța de judecată inculpatul Brînză Petru nu a recunoscut cele încriminate, menționând faptul că nu a avut scopul de a sustrage de la Codreanu Petru careva bunuri și nu a avut intenția de a maltrata victima, or ultimul a indicat cu lux de amănunte circumstanțele în care a izbucnit pretinsul conflict între Macari Victor și victimă, iar Brînză Petru a intervenit pentru a- i despărți fiind și unica persoană care era trează, deoarece era la volanul automobilului în acea zi. După epuizarea conflictului văzând că victima era în stare de ebrietate, iar Macari Victor a plecat într-o direcție necunoscută el a urcat la volanul automobilului și a plecat de la fața locului; - cele invocate de către Brînză Petru au fost confirmate și de către Macari Victor 6 în declarațiile sale; - instanța de judecată a pus la baza sentinței declarațiile presupusului martor ocular minorul Xxxxxxcare a declarat în ședința de judecată că a văzut la data de 04.09.2019, cum de gospodăria victimei s-au apropiat 4 persoane ce au ieșit dintr-un automobil model „Audi”, culoare sură dintre care două persoane s-au dus după casă, iar două au mers la fântână. Martorul a declarat că însăși conflictul nu l-a văzut, dar a auzit strigăte; - audierea martorului minor a fost efectuată cu grave încălcări procesuale atât la faza de urmărire penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești. Din materialele cauzei penale și anume f.d.83-84 precum și f.d.86 din vol. I, rezultă că minorul a fost audiat în lipsa pedagogului sau a psihologului. Mai mult decât atât la faza de urmărire penală organul de urmărire penală contrar prevederilor art.77 alin.(3) din CPP nu a recunoscut prin ordonanță în calitate de reprezentant legal al minorului pe mama acestuia, dar a purces la audiere fără acest act și fără să-i prezinte ultimei conform prevederilor art.78 CPP drepturile și obligațiile ei. Primarul a delegat presupus atribuțiile sale asistentei sociale din cadrul primăriei loc. Xxxxxx, însă la materialele cauzei nu a fost anexată procura prin care expres aceste atribuții sunt delegate asistentului social; - martorul minor Xxxxxx Ion nu a indicat direct pe cine a văzut la data de 04.09.2019 specificând doar faptul că a observat 4 persoane de gen masculin, din care motiv se poate concluziona cu certitudine că declarațiile acestuia nu puteau servi ca temei pentru condamnarea unor persoane concrete or, nu se exclude faptul că în ziua ceea puteau și alte persoane să vină cu automobilul la gospodăria victimei; - declarațiile martorului minor s-au contrazis și cu declarațiile altor martori din partea acuzării cum ar fi Ciobanu Ștefania care a specificat că a văzut doar două persoane că au coborât din mașina care a oprit la poarta lui Codreanu Petru; Ultima însă nu a specificat faptul că i-a văzut anume pe Macari Victor și Brânză Petru, ceea ce duce la ideea că acele presupuse două persoane pe care le-a văzut martorul puteau fi orișicine, dubii rezonabile pe care cu părere de rău organul de urmărire penală nu le- a exclus printr-o anchetă complexă și obiectivă, încercând să facă măcar o prezentare spre recunoaștere în acest sens; - martorul acuzării Carp Claudia de asemenea a specificat faptul că doar a auzit ceva gălăgie în ograda vecinului Codreanu Petru și a observat automobilul care a oprit la poarta vecinului careva persoane concrete ea nu a văzut; - declarațiile martorilor acuzării Frunză Iurie și Vieru Grigore, nu demonstrează în nici un fel vinovăția inculpaților, or, faptul că automobilul de model „Audi” cu care pretins ar fi venit presupușii făptuitori la poarta lui Codreanu a fost procurat de la martorul Frunză nu l-a negat nimeni și procurarea acestuia nu demonstrează automat faptul că anume acest automobil l-au văzut martorii la față locului. Or, unii martori spun că au văzut un automobil galben, alții spun că au văzut un automobil de culoare surie pe când presupusul automobil de model „Audi” are culoare albă. Martorul Vieru 7 în general povestește pretins din cuvintele lui Brânză fapt care nu a fost verificat, or, conform prevederilor art.94 alin.(1), pct.6) CPP, nu pot fi admise ca probe datele care provin dintr-o sursă ce nu poate fi verificată în ședința de judecată, or, faptul că a spus Brînză Petru astfel de cuvinte sau nu a fost verificat în prima instanță; - celelalte probe prezentate de acuzare în susținerea poziției sale cum ar fi raportul R-I din 06.09.2019 (f.d.5, vol. I), informația telefonică din 04.09.2019 (f.d.6, vol. I), raport de autosesizare din R-I a IP Hâncești din 12.09.2019 (f.d.14), raport de autosesizare din R-I a IP Hâncești din 12.09.2019 (f.d.14, vol. I), plângerea lui Codreanu Nicolae (f.d.28, vol. I) nu demonstrează în nici un fel vina inculpaților, or, aceste pretinse probe demonstrează doar percepția organului de urmărire penală bazată pe o bănuială, dar nu și careva elemente de fapt care ar conține date faptice referitoare la circumstanțele cazului așa cum prevede art.93 alin.(2) din CPP; - procesul-verbal de cercetare la fața locului nu demonstrează altceva decât faptul că în casa victimei lucrurile nu au fost „scotocite” fapt care denotă că pretinsa sustragere încriminată inculpaților nu a avut loc în general și nu a fost săvârșită de către Macari Victor și Brînză Petru în special, or, pozele anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului arată expres faptul că lucrurile în casa victimei nu sunt răscolite, fapt confirmat printre altele de minora Codreanu Gloria în declarația sa făcută la 06.09.2019 f.d.27, vol. I; - instanța de judecată a lăsat fără analiză rapoartele de expertiză judiciară prin care s-a confirmat că pe corpurile lui Brînză Petru și Macari Victor careva leziuni corporale nu au fost depistate, or, în mod normal dacă ultimii aplicau așa cum indică acuzarea în actul de învinuire violență periculoasă pentru viața victimei cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului atunci cel puțin pe pumnii inculpaților urma să rămână urme evidente de aplicare a violenței chiar și la o săptămână de zile de la presupusul act de agresiune, or după cum se indică în raportul de expertiză judiciară nr. 201822C0114 din 03.10.2018, pe corpul victimei au fost depistate multiple leziuni; -nici perchezițiile efectuate la domiciliile inculpaților care de asemenea nu au confirmat nimic referitor la pretinsa implicare a lui Brînză Petru și Macari Victor în săvârșirea infracțiunilor incriminate nu au fost analizate de către instanță și nu li s-a dat nici o apreciere juridică acestora cu toate că procesele-verbale ale acestor acțiuni fiind anexate la cauza penală reprezintă mijloace probatorii asupra pertinenței și concludenții cărora instanța urma să se expună; - declarațiile succesorului părții vătămate Codreanu Nicolae și a părții vătămate Stepanean Tatiana privind presupusa confirmare făcută de victimă ce ține de implicarea lui Brânză și Macari în săvârșirea infracțiunilor date nu pot fi verificate în instanța de judecată și nu a fost verificate, astfel că conform normelor indicate mai sus și anume art.94 alin. (1), pct.6) din CPP aceste date nu pot fi admise ca probe, mai ales ținând cont de faptul că însăși succesorul părții vătămate a indicat în cadrul ședinței de judecată că victima pretins ar fi dat din cap că anume Macari și Brânză sunt implicați în acest act de agresiune circumstanțe care cel puțin pun la îndoială 8 veridicitatea acestor date; - în acest sens urmează de menționat și faptul că partea acuzării în învinuirea față de Brînză Petru nu a delimitat rolurile fiecăruia din inculpați nu doar pe fiecare infracțiune în parte, dar nici pe toate în ansamblu, or, fiecare inculpat poartă răspundere pentru fiecare acțiune în parte și poate purta răspundere cu respectarea principiului individualizării faptelor și acțiunilor, or, potrivit învinuirii înaintate lui Brînză Petru i se impută inter alia, că fiind cu alte persoane i-a aplicat lui Codreanu Petru multiple lovituri cu pata unei arme de vânătoare;...amenințându-1 cu moartea pe Codreanu Petru cu o armă de vânătoare, ulterior efectuând o împușcătură într-o direcție necunoscută, au pătruns în casa ultimului, de unde au sustras bani în numerar; ...în mod intenționat i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu pata unei arme, cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, astfel cauzându-i lui Codreanu Petru vătămări grave care au dus la decesul victimei; - potrivit materialelor cauzei la săvârșirea infracțiunii presupus ar fi fost folosită o singură armă și a fost efectuată presupus o singură împușcătură, pe când faptele indicate în rechizitoriu sunt imputate pretins la patru persoane, cu alte cuvinte nu au fost delimitate cu certitudine rolurile fiecăruia dintre inculpați, or, conform prevederilor art.66 alin.(2), pct.1) CPP, indică faptul că învinuitul, inculpatul are dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit în actul prin care a fost sesizată instanța de judecată, adică să fie informat asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa, cu alte cuvinte învinuirea trebuie să fie clară, concretă și previzibilă, deoarece instanța de judecată are obligația să se pronunțe asupra faptei reținute în sarcina inculpatului în limitele determinate de rechizitoriu. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2020, au fost admise apelurile declarate de către avocatul Serghei Canțer în numele inculpatului Macari Victor, de către avocatul Margareta Badea în numele inculpatului Brînză Petru, apelul suplimentar al avocatului Vasile Lucanovschi în numele inculpatului Brînză Petru și de către succesorul părții vătămate Codreanu Nicolae, casată parțial sentința, cu rejudecarea și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: A fost încetat procesul penal în privința lui Macari Victor și Brînză Petru în baza art.287 alin.(3) Cod penal, din motiv că fapta acestora constituie contravenție prevăzută de art.354 Cod contravențional, iar în baza art.30 alin.(2) Cod contravențional, procesul contravențional a fost încetat pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale. În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 07.05.2019, lui Brînză Petru i-a fost stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe termen de 17 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În conformitate cu art. art.85 alin.(1), (3), 91 Cod penal pentru cumulul de sentințe la pedeapsa aplicată s-a adăugat integral partea neexecutată a pedepsei 9 aplicate prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17.03.2011, de 1 an, 8 luni și 7 zile, stabilindu-i lui Brînză Petru pedeapsă definitivă cu închisoare pe termen de 18 ani, 8 luni și 7 zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 07.05.2019, lui Macari Victor fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe termen de 17 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Codreanu Nicolae împotriva lui Brînză Petru și Macari Victor, fiind dispusă încasarea de la Brînză Petru și Macari Victor în beneficiul succesorului părții vătămate Codreanu Nicolae suma a câte 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă s-a respins ca fiind neîntemeiată. În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prin actul de învinuire inculpaților Brînză Petru și Macari Victor li s-a imputat faptul că „inculpații Brînză Petru și Macari Victor au săvârșit huliganismul agravat și vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care au provocat decesul persoanei, infracțiuni prevăzute de art.287 alin.(3) și art.151 alin.(4) Cod penal”, însă faptele prejudiciabile încriminate inculpaților nu pot forma un concurs real de infracțiuni (art.33 alin.(3) Cod penal), după cum a constatat prima instanță, deoarece din probele administrate la dosar rezultă că „violența” aplicată de inculpați față de partea vătămată a fost săvârșită tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice. Astfel, instanța de apel a menționat că, pentru acțiunea de „violență” inculpații nu pot fi recunoscuți vinovați atât în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (3) Cod penal, cât și în baza art.151 alin. (4) Cod penal, deoarece aceasta ar duce la încălcarea principiului „non bis in idem”, motiv pentru care a dispus reîncadrarea acțiunilor inculpaților învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (3) Cod penal în baza art.354 Cod Contravențional, cu menținerea încadrării juridice a acțiunilor acestora efectuată de prima instanță în baza art.151 alin.(4) Cod penal, respectiv, art.188 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal. În această ordine de idei, cercetând probele din materialele dosarului prezentate de părți instanța de apel a constatat cu certitudine că, la data de 04 septembrie 2018, între orele 15:00-18:30, Macari Victor și Brînză Petru, aflându-se în s. Xxxxxx, r-nul. Hâncești, vizavi de poarta gospodăriei lui Codreanu Petru, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună cu Huțuțui Mihail și Prescornic Ion, profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală și sănătatea persoanei, cărora prin comportamentul afișat a creat sentimente de neliniște, temeri și o vădită indignare, într-un mod grobian l-a acostat, după care a adresat cuvinte injurioase și expresii vulgare lui Codreanu Petru, prin care acțiuni au tulburat ordinea publică și liniștea părții vătămate, prin ce au comis contravenția prevăzută de art.354 10 Cod Contravențional – huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Cu referire la învinuirea încriminată inculpaților Brânză Petru și Macari Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, instanța de apel a reținut că instanța de fond apreciind prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, ddeclarațiile martorului Xxxxxx Ion, declarațiile părții vătămate Stepanean Tatiana, dar și declarațiile inculpaților corect a conchis că anume inculpații Brînză Petru și Macari Victor au aplicat victimei Codreanu Petru, lovituri cu pata unei arme de vânătoare, cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. Instanța de apel a menționat, că nu pot fi reținute că fiind pertinente și concludente declarațiile inculpatului Brînză Petru, precum că Macari Victor i-a aplicat două lovituri cu picioarele și un pumn, dar și declarațiile inculpatului Macari Victor care a indicat că l-a lovit înapoi pe Codreanu Petru, dar nu tare, deoarece era în stare de ebrietate, deoarece aceste declarații au fost combătute prin declarațiile martorului Xxxxxx Ion care a indicat că a auzit țipete și cuvinte necenzurate, Codreanu Petru striga de durere și a înțeles că-1 bat. De la fântână îl duceau de sub brațe pe Codreanu Petru, care era bătut, umflat la față, fiind însângerat. Nu vedea ce se întâmplă în ogradă, dar se auzeau țipete, vorbeau urât și spuneau „Aha, te-am prins”. Codreanu Petru doar gemea în ogradă, vocea nu se auzea. Mai mult, declarațiile martorului Xxxxxx Ion coroborează cu concluziile raportului de expertiză de expertiză judiciară nr.201822C0114 din 03 octombrie 2018, care combat integral versiunea inculpaților precum că au aplicat doar câteva lovituri victimei, or, prin raportul de expertiză menționat se atestă că la Codreanu Petru s-a depistat: plăgi contuze, hemoragii subdurale, intraventriculare volum sumar 60 ml, hemoragii subarahnoidiene, focare de contuzie în scoarța cerebrală; excoriații pe torace, revărsate sangvine difuze în țesuturile moi a toracelui; fractură incompletă transversală a sternului la nivelul intercostal IV, fracturi închise complete, directe și indirecte a coastelor II, III, IV, V, VI, VII pe dreapta și a coastelor II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X - pe stânga, pe una și două linii anatomice, cu și fără lezarea pleurilor și pulmonilor la nivelul fracturilor; focare de contuzie în pulmoni, revărsate sangvine în pericard, fisuri superficiale a capsulei splinei; contuzia pancreasului; contuzia rinichiului stâng - leziuni care au fost produse intravital, în urma acțiunilor traumatice a unui obiect dur contondent sau la lovirea de acesta cu aproximativ cca. 5-6 zile înainte de deces. Toate leziunile capului, toracelui, abdomenului, membrelor sunt calificate în ansamblu drept vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, între leziunile descrise și decesul victimei existând o legătură de cauzalitate directă. Totodată, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile inculpaților Brînză Petru și Macari Victor, precum că nu au văzut nicio armă de vânătoare în automobil, or, aceste declarații la fel sunt combătute prin declarațiile martorului Xxxxxx Ion, care a declarat că a văzut cum șoferul automobilului a deschis ușa din spate dreapta și a luat 11 o pușcă, totodată și martorul Ciobanu Ștefania a declarat că a văzut cum unul din băieți a luat pușca din salonul automobilului, după care a auzit o pocnitură de pușcă. Cu referire la învinuirea încriminată inculpaților Brînză Petru și Macari Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, instanța de apel a notat că la caz s-a constatat cu certitudine faptul că, la data de 04 septembrie 2018, între orele 15:00-18:30, inculpații Brînză Petru și Macari Victor, aflându-se în s. Xxxxxx, rl. xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, împreună cu Huțuțui Mihail și Prescornic Ion, deplasându-se la domiciliul lui Codreanu Petru cu automobilul de model „Xxxxxx”, cu numerele de înmatriculare XXXXXX, condus de Huțuțui Mihail, unde, prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul însușirii din avutul proprietarului prin sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, amenințându-1 cu moartea pe Codreanu Petru cu o armă de vânătoare, ulterior efectuând o împușcătură într-o direcție necunoscută, au pătruns în casa ultimului, de unde au sustras bani în numerar în sumă de 3000 de Euro, echivalentul a 58 147,2 lei și 3000 de lei, astfel cauzându-i acestuia o daună considerabilă în sumă totală de 61 147, 2 lei. Aceste constatări s-a confirmat prin declarațiile succesorului legal al părții vătămate Codreanu Nicolae și declarațiile părții vătămate Stepanean Tatiana care au declarat că Codreanu Petru avea în casă suma de 3000 Euro și 3000 de lei, deoarece intenționa să cumpere un automobil. La fel, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat că inculpatul Brânză Petru a venit în acea zi la Codreanu Petru anume cu scopul de ași recupera o sumă de bani pe care partea vătămată i-ar fi datorat-o, ceea ce nu a fost negat de inculpatul Brânză Petru, fapt care a fost confirmat și de inculpatul Macari Victor, care a indicat că Brînză Petru și-a amintit că a fost împreună cu Codreanu Petru peste hotare și ultimul nu i-a achitat bani și astfel s-au pornit la el toți patru. Atunci când a intrat în ogradă, Brînză Petru l-a întrebat de bani. Tot în acest context, instanța de apel a reținut că fiind pertinente și concludente declarațiile martorului Ciobanu Ștefania, care a indicat că a auzit o pocnitură de pușcă, în acel moment se afla în ogradă și nu a văzut nimic, a auzit că cineva întreba unde sunt banii, suma de 10 000 de lei, declarațiile martorului Carp Claudia, care a indicat că a auzit țipete, precum că cineva striga să-i dea banii. Prin urmare, instanța de apel a apreciat că toate probele expuse supra coroborează între ele și dovedesc fără niciun dubiu că inculpații Brînză Petru și Macari Victor, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord cu Huțuțui Mihail și Prescornic Ion au comis faptele imputate acestora. În ceea ce privește recalificarea acțiunilor infracționale imputate inculpaților Brînză Petru și Macari Victor din prevederile art.287 alin.(3) Cod penal în baza art.354 Cod contravențional, instanța de apel a notat că acțiunile inculpaților au fost manifestate într-un loc public, și anume în s. Xxxxxx, rl. xxxxx vizavi de poarta gospodăriei lui Codreanu Petru, inculpații deplasându-se la domiciliul victimei în vederea soluționării uni conflict referitor la careva sume de bani pe care îi datora 12 victima inculpatului Brînză Petru. În baza probelor administrate la materialele cauzei, și anume din declarațiile martorilor Xxxxxx Ion, Carp Claudia, Ciobanu Ștefania, s-a constatat că inculpații profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, atentând la integritatea corporală și sănătatea persoanei, cărora prin comportamentul afișat a creat sentimente de neliniște, temeri și o vădită indignare, într-un mod grobian l-a acostat, după care a adresat cuvinte injurioase și expresii vulgare lui Codreanu Petru, prin care acțiuni au tulburat ordinea publică și liniștea părții vătămate. Instanța de apel a constatat că la caz, infracțiunea de huliganism încriminată inculpaților Brînză Petru și Macari Victor nu a fost urmată de aplicarea violenței față de victima Codreanu Petru, aceste acțiuni au avut loc în același timp, iar vătămările corporale grave cauzate părții vătămate, care au provocat decesul persoanei, nu pot fi reținute la calificare în baza art.287 Cod penal, raționament ce a fost dedus și din sancțiunile reglementate la art.287 alin.(3) și art.151 alin. (4) Cod penal. Totodată, instanța de apel a statuat că fapta încriminată inculpaților Brînză Petru și Macari Victor nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, motiv pentru care, acțiunile inculpaților au fost reîncadrate în baza art. 354 Cod Contravențional, individualizată prin huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice Raportând normele legale indicate la circumstanțele acuzațiilor care se aduc inculpaților Brînză Petru și Macari Victor, instanța de apel a constatat că fapta contravențională prevăzută de art.354 Codul Contravențional a fost comisă de inculpați la data de 04 septembrie 2018, însă având în vedere că termenul prescripției tragerii la răspundere contravențională a expirat, instanța a dispus încetarea procesului contravențional, pe motivul prescripției răspunderii contravenționale. În continuare, instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului Serghei Canțer precum că nici un martor nu a comunicat cu certitudine că în conflictul dat a participat și Macari Victor, or, în cadrul cercetării judecătorești, în urma aprecierii probelor administrate la dosar din punct de vedere al coroborării lor, s-a stabilit faptul că Macari Victor, împreună cu inculpatul Brînză Petru și alte două persoane au mers la domiciliul victimei Codreanu Petru ca urmare a faptului că Brînză Petru și-a amintit că victima i-ar fi datorat niște bani. La fel, instanța de apel a respins și argumentelor invocate de avocatul Serghei Canțer precum că martorii audiați nu au văzut ce s-a întâmplat, nici un martor nefiind la fața locului și nu a văzut conflictul propriu zis, or din declarațiile martorului Xxxxxx Ion, care a văzut evenimentele ce au avut loc la data de 04 septembrie 2018 în limita vizibilității sale, s-a constatat cu certitudine vinovăția inculpatului Macari Victor în comiterea faptelor prejudiciabile incriminate. Din aceleași raționamente au fost respinse și argumentele avocatului Margareta Badea care a invocat faptul că martorii acuzării prezentați în judecată nu indică direct 13 la Brînză Petru și de fapt, ei nu au văzut practic nimic, dar numai au auzit ceva gălăgie, cine anume era în ogradă la Codreanu Petru ei nu au văzut și nu pot spune. Instanța de apel a apreciat critic și argumentele avocatului Serghei Canțer prin care a invocat că inculpatului Macari Victor nu-i poate fi încriminat infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, deoarece nu a fost dovedit din acțiunile căreia persoane i-au fost cauzate lui Codreanu Petru leziunile corporale grave, care au dus la decesul persoanei, în acest sens, urmându-se a se evidenția faptul că infracțiunea imputată inculpatului a fost comisă de inculpații Brînză Petru și Macari Victor, împreună cu Huțuțui Mihail și Prescornic Ion, deci, infracțiunea a fost comisă prin participație simplă, fiecare dintre inculpați, îndeplinind rolul de autor la comiterea faptei prejudiciabile, iar ca urmare a acțiunilor comise de inculpați, victimei Codreanu Petru i-au fost cauzate vătămări corporale grave, care au provocat decesul persoanei. De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului Serghei Canțer, potrivit căruia, nu poate fi condamnată o persoană pentru infracțiunea prevăzută la art.151 alin. (4) Cod penal, atunci când nu s-a dovedit că anume prin loviturile acestei persoane i-au fost cauzate leziunile stabilite, aici nu este clar din acțiunile căruia i-au fost totuși cauzate leziunile corporale grave lui Codreanu Petru, deoarece doar din două lovituri care i-au fost aplicate de către Macari Victor lui Codreanu Petru nu pot fi cauzate leziuni corporale grave. Or, infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, a fost săvârșită prin participație simplă, de către mai multe persoane, fiecare având rolul de autor al faptei prejudiciabile, din care motive, survine răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal. Mai mult, versiunea apărării precum că, Macari Victor precum a aplicat doar două lovituri victimei și de la aceste două lovituri nu pot fi cauzate leziuni corporale grave, instanța de apel a respins-o ca fiind neîntemeiată, deoarece nu a fost susținută prin careva probe pertinente și concludente, fiind combătută integral prin probele acuzatorului de stat, dintre care declarațiile martorului Xxxxxx Ion apreciate în coroborare cu conținutul raportului de expertiză judiciară nr.201822C0114 din 03 octombrie 2018. Tot, în susținerea poziției de apărare a inculpatului Macari Victor, avocatul Serghei Canțer a invocat faptul că pe capătul de acuzare în baza art.188 alin. (2) Cod penal, nu a fost prezentată nici o probă care ar dovedi cele comise, aceasta fiind doar o presupunere bazată doar pe declarațiile părții vătămate care a comunicat că soțul ei avea suma de 3000 Euro, fapt nedemonstrat prin nici o probă de către procuror sau parte vătămată care nu a putut arăta proveniența sumei ce a declarat-o, însă, instanța de apel a apreciat critic și argumentele invocate supra, ca urmare a faptului că pe durata urmăririi penale și a cercetării judecătorești, atât succesorul legal al părții vătămate Codreanu Nicolae, cât și partea vătămată Stepanean Tatiana au indicat că Codreanu Petru avea în casă suma de 3000 Euro și 3000 lei, sume de bani cu care victima intenționa să-și procure mașina. 14 Referitor la proveniența acestor bani, instanța de apel a notat faptul că la calificarea faptei penale în baza art.188 alin. (2) Cod penal, nu are relevanță sursa de proveniență a acestor mijloace bănești, fiind esențial faptul de a stabili dacă această sumă de bani a fost sustrasă și în contextul căror acțiuni prejudiciabile, pentru a încadra juridic acțiunile inculpaților. La fel instanța de apel a respins și argumentele avocatul Margareta Badea potrivit căreia după perchezițiile efectuate la Brînză Petru la domiciliul din satul Cărpineni nu s-a depistat nici armă și nici bani, ori altă probă care l-ar lega de crima dată, or, acestea circumstanțe nu au puterea juridică probantă de a combate acel sistem solid de probe care a fost administrat la materialele cauzei, în baza căruia, instanța de apel a constatat vinovăția inculpatului Brînză Petru în comiterea faptelor infracționale imputate. Din aceleași raționamente, instanța de apel a respins și alegațiile avocatului Vasile Lucanovschi precum că perchezițiile efectuate la domiciliile inculpaților nu au confirmat nimic referitor la pretinsa implicare a lui Brînză Petru și Macari Victor în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Cu referire la argumentele avocatului Vasile Lucanovschi potrivit căruia declarațiile martorului minor Xxxxxx Ion nu pot fi reținute la baza unei sentințe de condamnare, deoarece audierea martorului minor a fost efectuată cu grave încălcări procesuale atât la faza de urmărire penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a indicat că acestea nu și-au găsit confirmare, deoarece conform procesului-verbal de audiere a martorului Xxxxxx Ion din 19 septembrie 2018, s-a confirmat că audierea martorului minor Xxxxxx Ion, a fost efectuată cu participarea reprezentantului legal al acestuia, mama martorului minor, iar în cadrul ședinței de judecată, martorul minor Xxxxxx Ion a fost audiat cu participarea reprezentantului legal, asistentul social Cristei Elena. În ceea ce privește argumentele avocatului Vasile Lucanovschi potrivit căruia martorul Xxxxxx Ion nu a indicat direct pe cine a văzut la data de 04.09.2019 specificând doar faptul că a observat 4 persoane de gen masculin, din care motiv se poate concluziona cu certitudine că declarațiile acestuia nu puteau servi ca temei pentru condamnarea unor persoane concrete, or, nu se exclude faptul că în ziua ceea puteau și alte persoane să vină cu automobilul la gospodăria victimei, instanța de apel le-a apreciat critic, ca urmare a faptului că declarațiile martorului Xxxxxx Ion au fost apreciate în coroborare atât cu declarațiile părții vătămate Stepanean Tatiana, cât și cu declarațiile inculpaților care nu au negat faptul că au fost la data de 04 septembrie 2018, la domiciliul părții vătămate. Cu referire la alegațiile avocatului Vasile Lucanovschi precum că nu se exclude faptul că în ziua ceea puteau și alte persoane să vină cu automobilul la gospodăria victimei, instanța de apel le-a respins ca nefondate, or, în baza probelor administrate la doar, instanța de apel a stabilit faptul că anume inculpații Brînză Petru și Macari Victor au comis infracțiunile prevăzute de art. art.188 alin.(2) lit. b), d), e), f), 151 15 alin.(4) Cod penal, respectiv, contravenția prevăzută de art.354 Cod Contravențional, or prin declarațiile martorilor acuzării audiați în cadrul ședinței de judecată au fost descrise aceleași împrejurări, și anume că au fost aplicate lovituri lui Codreanu Petru, că se auzea țipete, că se solicita suma de 10 000 lei, că unul din băieți a luat pușca din salonul mașinii, etc. Referitor la argumentele avocatului Vasile Lucanovschi potrivit căruia declarațiile martorului minor Xxxxxx Ion s-au contrazis și cu declarațiile altor martori din partea acuzării cum ar fi Ciobanu Ștefania care a specificat că a văzut doar două persoane că au coborât din mașina care a oprit la poarta lui Codreanu Petru, instanța de apel a menționat că martorul Ciobanu Ștefania a văzut cele declarate fiind acasă și curățind porumbul, iar martorul Xxxxxx Ion se afla la poarta lui Codreanu Petru, unde îl aștepta pe Andrei. Instanța de apel a apreciat critic și argumentele avocatului Vasile Lucanovschi potrivit căruia procesul-verbal de cercetare la fața locului nu demonstrează pretinsa sustragere încriminată inculpaților, or faptul sustragerii bunurilor victimei de către inculpații Macari Victor și Brînză Petru a fost demonstrat printr-un cumul de probe pertinente și concludente, iar faptul că în casa victimei lucrurile nu au fost „scotocite” nu poate forma un temei pertinent și concludent de a pune la îndoială existența faptului infracțional. La fel, instanța de apel a respins ca nefondate și argumentele avocatului Vasile Lucanovschi precum că, instanța de fond nu a luat în considerație faptul că prin rapoartele de expertiză judiciară s-a confirmat că pe corpurile lui Brînză Petru și Macari Victor careva leziuni corporale nu au fost depistate, deoarece instanța de apel nu a stabilit nici o legătură de cauzalitate dintre lipsa leziunilor corporale la inculpați și cauzarea vătămărilor grave a integrității corporale a victimei Codreanu Petru de către inculpați. Referitor la argumentele avocatului Vasile Lucanoschi potrivit căruia declarațiile succesorului părții vătămate Codreanu Nicolae și a părții vătămate Stepanean Tatiana privind presupusa confirmare făcută de victimă ce ține de implicarea lui Brânză Petru și Macari Victor în săvârșirea infracțiunilor date nu poate fi verificată în instanța de judecată și nu a fost verificată, astfel că aceste date nu pot fi admise ca probe, or, declarațiile atât a succesorului părții vătămate Codreanu Nicolae, cât și a părții vătămate Stepanean Tatiana au fost administrate în conformitate cu art.101 alin.(1) Cod procedură penală. Mai mult sentința de condamnare a inculpaților nu a fost bazată în exclusivitate pe declarațiile succesorului părții vătămate Codreanu Nicolae și a părții vătămate Stepanean Tatiana, ci în baza unui ansamblu de probe, care apreciate din punct de vedere al coroborării lor, au demonstrat în baza principiului „dincolo de orice îndoială rezonabilă” faptul comiterii de către inculpați a infracțiunilor imputate. La fel, instanța de apel a respins argumentele avocatului Vasile Lucanovschi precum că partea acuzării în învinuirea față de Brînză Petru nu a delimitat rolurile fiecăruia din inculpați nu doar pe fiecare infracțiune în parte, dar nici pe toate în 16 ansamblu, or, fiecare inculpat poartă răspundere pentru fiecare acțiune în parte și poate purta răspundere cu respectarea principiului individualizării faptelor și acțiunilor, or, după cum a fost reiterat supra, infracțiunile imputate inculpaților prevăzute de art.art.151 alin. (4), 188 alin. (2), lit. lit. b), d), e), f) Cod penal, au fost comise de inculpați, prin participație simplă, latura obiectivă fiind comisă de fiecare inculpat în calitate de autor. În continuare, instanța de apel analizând soluția instanței de fond în partea evaluării daunelor morale cauzate succesorului părții vătămate Codreanu Nicolae în mărime de 40 000 lei în raport cu materialele cauzei, cu consecințele care au survenit, evaluând gravitatea acestora și impactul produs în familia victimei a conchis că instanța de fond inechitabil a evaluat întinderea daunelor morale cauzate succesorului părții vătămate Codreanu Nicolae, motiv pentru care a admis acțiunea civilă și a dispus încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, de la fiecare inculpat.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de procuror și de avocatul Lucanovschi Vasile în numele inculpaților Brînză Petru și Macari Victor. 5.1 Procurorul Bradu Valentina, invocând temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, solicită, casarea parțială a deciziei, cu menținerea fără modificări a sentinței. În motivarea recursului, procurorul a invocat următoarele: - instanța de apel greșit a încetat procesul penal pe art.287 alin.(3) Cod penal, în privința lui Brînză Petru și Macari Victor, pe motiv că fapta acestora constituie contravenție administrativă prevăzută de art.354 Cod contravențional, iar în baza art.30 alin.(2) Cod contravențional a încetat procesul contravențional, pe motivul prescripției răspunderii contravențional; - instanța de apel în motivarea soluției, eronat a apreciat probatoriul prezentat, astfel, nu a îndeplinit prevederile art.414-417 Cod de procedură penală; - probele legal administrate în prezenta cauză penală de către organul de urmărire penală, demonstrează vinovăția lui Macari Victor și Brînză Petru în comiterea infracțiunii imputate în baza art.287 alin.(3) Cod penal, însă instanța de fond a făcut o apreciere corectă a probatoriului administrat, prin aprecierea eronată a aceleași probe cât și a prevederilor legislației în vigoare, a concluzionat pripit precum ca acțiunile inculpaților nominalizați constituie contravenție administrativă, prevăzută de art.354 Cod Contravențional; - instanța de apel greșit a admis apelul avocaților inculpaților Macari Victor și Brînză Petru, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, din care considerente decizia urmează a fi casată, cu menținerea tară modificări a sentinței instanței de fond. 5.2.Avocatul Lucanovschi Vasile în numele inculpaților Brînză Petru și Macari Victor, invocând temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, solicită, casarea totală a deciziei cu rejudecarea cauzei și 17 pronunțarea unei noi hotărâri prin care Brânză Petru Teodosie și Macari Victor să fie achitați pe motiv că fapta nu a fost comisă de către ultimii. În motivarea recursului ordinar, avocatul a indicat următoarele argumente: - atât avocații Badea Margareta, Canțer Serghei în cererile sale de apel cât și avocatul Lucanovschi Vasile în cererea de apel suplimentar au invocat faptul că prima instanță nu a dat nici o apreciere juridică proceselor verbale de percheziție efectuate la domiciliile inculpaților în rezultatul cărora nu au fost stabilite careva obiecte ce ar purta urme ale pretinselor infracțiuni săvârșiți de către Brânză Petru și Macari Victor, or, instanța de apel s-a referit la aceste probe printr-o singură frază precum că nu au putere juridică probantă de a combate sistemul solid de probe administrat în cadrul procesului penal ce demonstrează vinovăția ultimilor; - audierea martorului minor a fost efectuată cu grave încălcări procesuale atât la faza de urmărire penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești. Din materialele cauzei penale și anume f.d.83-84 precum și f.d.86 din vol. I, rezultă că minorul a fost audiat în lipsa pedagogului sau a psihologului. Mai mult decât atât la faza de urmărire penală organul de urmărire penală contrar prevederilor art.77 alin. (3) din CPP nu a recunoscut prin ordonanță în calitate de reprezentant legal al minorului pe mama acestuia, dar a purces la audiere fără acest act și fără să-i prezinte ultimei conform prevederilor art.78 CPP drepturile și obligațiile ei. Primarul a delegat presupus atribuțiile sale asistentei sociale din cadrul primăriei loc. Xxxxxx, însă la materialele cauzei nu a fost anexată procura prin care expres aceste atribuții sunt delegate asistentului social; - ținând cont de toate aceste abateri constatate, instanța de apel făcând trimitere la prevederile art.94 din CPP urma să declare ca inadmisibilă proba dată, declarațiile martorului Xxxxxx Ion, nefiind posibil de pus la baza unei sentințe de condamnare; - instanța de apel s-a limitat doar la menționare faptului precum ca audierea martorului minor Xxxxxx Ion a fost făcută în prezența reprezentantului legal atât la faza de urmărire penală cât și în primă instanță, fără însă să se expună asupra tuturor încălcărilor sesizate către apărare în cererea de apel și nu a examinat cele invocate sub aspectul prevederilor art.251 Cod de procedură penală; - martorul minor Xxxxxx Ion nu a indicat direct pe cine a văzut la data de 04.09.2019, specificând doar faptul că a observat 4 persoane de gen masculin, din care motiv se poate concluziona cu certitudine că declarațiile acestuia nu puteau servi ca temei pentru condamnarea unor persoane concrete, or nu se exclude faptul că în ziua ceea puteau și alte persoane să vină cu automobilul la gospodăria victimei; - declarațiile martorului minor s-au contrazis și cu declarațiile altor martori din partea acuzării cum ar fi Ciobanu Ștefania care a specificat că a văzut doar două persoane că au coborât din mașina care a oprit la poarta lui Codreanu Petru. Ultima însă nu a specificat faptul că i-a văzut anume pe Macari Victor și Brânză Petru, ceea ce duce la ideea că acele presupuse două persoane pe care le-a văzut martorul puteau fi orișicine, dubii rezonabile pe care cu părere de rău organul de urmărire penală nu le- 18 a exclus printr-o anchetă complexă și obiectivă, încercând să facă măcar o prezentare spre recunoaștere în acest sens; - nu s-a expus instanța de apel asupra faptului că a pus la baza sentinței de condamnare raportul R-I din 06.09.2019 (f.d.5, vol. I), informația telefonică din 04.09.2019 (f.d. 6, vol. I), raport de autosesizare din R-I a IP Hâncești din 12.09.2019 (f.d.14), raport de autosesizare din R-I a IP Hâncești din 12.09.2019 (f.d.14, vol. I), plângerea lui Codreanu Nicolae (f.d.28, vol. I) nu demonstrează în nici un fel vina inculpaților, or, aceste pretinse probe demonstrează doar percepția organului de urmărire penală bazată pe o bănuială, dar nu și careva elemente de fapt care ar conține date faptice referitoare la circumstanțele cazului așa cum prevede art.93 alin.(2) CPP; - instanța de judecată a lăsat fără analiză rapoartele de expertiză judiciară prin care s-a confirmat că pe corpurile lui Brânză Petru și Macari Victor careva leziuni corporale nu au fost depistate, or în mod normal dacă ultimii aplicau așa cum indică acuzarea în actul de învinuire violență periculoasă pentru viața victimei cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului atunci cel puțin pe pumnii inculpaților urma să rămână urme evidente de aplicare a violenței chiar și la o săptămână de zile de la presupusul act de agresiune, or după cum se indică în raportul de expertiză judiciară nr.201822C0114 din 03.10.2018 pe corpul victimei au fost depistate multiple leziuni; - referitor la pretinsele probe care demonstrează după părerea acuzării implicarea inculpaților în săvârșirea faptelor incriminate urmează de menționat că, declarațiile succesorului părții vătămate Codreanu Nicolae și a părții vătămate Stepanean Tatiana privind presupusa confirmare făcută de victimă ce ține de implicarea lui Brânză și Macari în săvârșirea infracțiunilor date nu poate fi verificată în instanța de judecată și nu a fost verificată, astfel că conform normelor indicate mai sus și anume art.94 alin.(1), pct.6) din Cod de procedură penală, aceste date nu pot fi admise ca probe, mai ales ținând cont de faptul că însăși succesorul părții vătămate a indicat în cadrul ședinței de judecată că victima pretins ar fi dat din cap că anume Macari și Brânză sunt implicați în acest act de agresiune circumstanțe care cel puțin pun la îndoială veridicitatea acestor date; - atât partea acuzării cât și instanțele de fond nu au delimitat rolurile fiecăruia din inculpați nu doar pe fiecare infracțiune în parte, dar nici pe toate în ansamblu, or, fiecare inculpat poartă răspundere pentru fiecare acțiune în parte și poate purta răspundere cu respectarea principiului individualizării faptelor și acțiunilor, or, potrivit învinuirii înaintate lui Brânză și Macari i se impută inter alia, că fiind cu alte persoane i-a aplicat lui Codreanu Petru multiple lovituri cu pata unei arme de vânătoare;...amenințându-1 cu moartea pe Codreanu Petru cu o armă de vânătoare, ulterior efectuând o împușcătură într-o direcție necunoscută, au pătruns în casa ultimului, de unde au sustras bani în numerar; ...în mod intenționat i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu pata unei arme, cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, astfel cauzându-i lui Codreanu Petru vătămări grave care au dus la decesul victimei; 19 - potrivit materialelor cauzei la săvârșirea infracțiunii presupus ar fi fost folosită o singură armă și a fost efectuată presupus o singură împușcătură, pe când faptele indicate în rechizitoriu sunt imputate pretins la patru persoane, cu alte cuvinte nu au fost delimitate cu certitudine rolurile fiecăruia dintre inculpați, or, conform prevederilor art.66 alin.(2), pct.1) Cod de procedură penală, indică faptul că învinuitul, inculpatul are dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit în actul prin care a fost sesizată instanța de judecată, adică să fie informat asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa, cu alte cuvinte învinuirea trebuie să fie clară, concretă și previzibilă, deoarece instanța de judecată are obligația să se pronunțe asupra faptei reținute în sarcina inculpatului în limitele determinate de rechizitoriu.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit conchide că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Conform art.427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. 6.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror. Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, Colegiul penal lărgit atestă că aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. În esență, partea acuzării nu este de acord cu decizia instanței de apel doar în partea reîncadrării juridice a acțiunilor inculpaților Brânză Petru și Macari Victor în baza art.354 Cod contravențional, considerând că în fapta săvârșită de inculpați sunt întrunite toate elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal. 20 Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, și anume hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, judecând apelurile declarate, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct.4 al deciziei prezente, și pe larg motivată în pct.4.1. La fel, în sensul prevederilor art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției. Deși recurentul invocă ca temei prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal lărgit constată, că de către recurent nu se argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar se face referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de apreciere a acestora înfăptuită de către instanța de apel. Însă la acest segment, Colegiul penal lărgit reține, că, instanța de apel, analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanțele de judecată, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă privind încetarea procesul penal în privința inculpaților Brânză Petru și Macari Victor pe capătul învinuirii în baza art.287 alin.(3) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art.354 Cod contravențional, și cu încetarea procesului contravențional în privința acestora, din motivul expirării termenului prescripției răspunderii contravenționale. În acest sens, instanța de recurs nu a constatat careva temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel, fiind solidară cu concluziile formulate de această instanță. De altfel, Colegiul penal lărgit conchide că în speță nu și-a găsit confirmare nici temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, potrivit căruia acuzatorul de stat susține că instanța de apel neîntemeiat a conchis asupra temeiniciei soluției primei instanțe de recalificare a acțiunilor inculpaților Brânză Petru și Macari Victor de la art.287 alin.(3) Cod penal, la art.354 Cod contravențional. Or, în speță s-a constatat cu certitudine că învinuirea înaintată inculpaților Brânză Petru și Macari Victor în baza art.287 alin.(3) Cod penal, nu poate forma un concurs real cu infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal, motiv pentru care 21 fapta inculpaților constituie o contravenție administrativă prevăzută de art.354 Cod contravențional – huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Analizând motivele care au fundamentat concluzia instanței de apel cu privire la reîncadrarea faptelor imputate inculpaților Brânză Petru și Macari Victor, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel corect a reținut faptul că aceleași acțiuni violente ale inculpaților Brânză Petru și Macari Victor au stat și la baza calificării faptei conform art.151 alin.(4) și art.287 alin.(3) Cod penal, iar în situația în care s-a constatat că „violența” a fost aplicată o singură dată, aceasta nu poate fi reținută de două ori la calificare, și anume în contextul infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal și ca acțiune adiacentă a laturii obiective a infracțiunii de huliganism, prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece aceasta ar duce la încălcarea principiului „non bis in idem”, inculpații fiind condamnați de două ori pentru acțiunea de „violență”. La caz, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a pronunțat clar și complet asupra necesității recalificării acțiunilor inculpaților Brânză Petru și Macari Victor în baza art.354 Cod contravențional. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că alegațiile recurentului cu privire la comiterea erorii de drept, privind încadrare juridică greșită a faptelor inculpaților, nu conțin nici o fundamentare atât de fapt cât și de drept. Prin urmare, instanța de recurs în virtutea corectitudinii și temeiniciei motivării expuse de către instanța de apel, pentru a evita repetări inutile, le acceptă și însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, în respectiva cauză. În consecință, având în vedere că instanța de recurs nu a constatat careva erori de drept care ar genera admiterea recursului în sensul formulat, Colegiul penal lărgit conchide asupra necesității respingerii, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat cu menținerea hotărârii atacate. 6.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Lucanovschi Vasile în numele inculpaților Brînză Petru și Macari Victor 22 Reieșind din conținutul cererii de recurs declarată, Colegiul penal lărgit atestă, că avocatul invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, intervenind cu solicitarea de a se dispune desființarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Brânză Petru și Macari Victor să fie achitați. Concomitent, în conținutul cererii de recurs recurentul consemnează doar circumstanțe factologice, pe care le descrie în detaliu, evidențiind că instanța de apel la fel ca și instanța de fond nu a apreciat la justa valoare probatoriu administrat pe caz, conținutul deciziei instanței de apel denotă caracterul formal al acesteia, interpretarea extensivă a legii și circumstanțelor cauzei penale, fără a ține cont că învinuirea adusă inculpaților Brânză Petru și Macari Victor este una incorectă, neprobată, instanța de apel nu a dorit să ia în considerare motivele invocate în apărarea sa, nepronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal lărgit constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Recursul declarat de avocat în interesele inculpaților Brânză Petru și Macari Victor, în esență se bazează în mod primordial pe argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea instanței de apel sau în cea a primei instanțe, cu dispunerea achitării inculpaților. Colegiul penal lărgit consideră nefondate alegațiile apărătorului sub aspectul temeiului de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că instanță de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. 23 Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal lărgit respinge ca fiind declarative afirmațiile recurentului prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut de apărare în cererile de apel, or verificând decizia recurată în raport cu argumentele invocate în cererile de apel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că apelanții au primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Totodată, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunilor încriminate. Colegiul penal lărgit menționează că aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentele recurentului, deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia. În contextul dat, Colegiul penal lărgit menționează că, la judecarea cauzei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Brânză Petru și Macari Victor în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.151 alin.(4), 188 alin.(2) lit. lit. b), d), e), f) Cod penal și contravenției prevăzută de art.354 Cod contravențional. Mai mult, instanța de recurs remarcă faptul că, argumentele apărării privind nevinovăția inculpaților, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o apreciere argumentată, expusă în prezenta decizie la 24 pct.4.1, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune, având în vedere și faptul, că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea hotărârii atacate. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Aprecierea sau reaprecierea probelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală Așadar, întru evitarea unor repetări inutile, instanța de recurs își însușește argumentarea respectivă a instanței de apel, reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Referitor la criticile apărătorului invocate sub aspectul prevederilor art.427 alin.(1) pct.10) Cod procedură penală, precum că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal lărgit menționează că acestea urmează a fi respinse ca neîntemeiate, întrucât semnalându-le, autorul cererii de recurs a eșuat să descrie esența acestora și relevanța lor pentru cauza dată. Rezumând aceste constatări, Colegiul penal lărgit atestă corectitudinea concluziei instanței de apel, care a examinat prezenta cauză penală fără careva abateri de la normele de procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate aspectele, iar în hotărârea adoptată a realizat o justă interpretare și aplicare a normelor de procedură penală, decizia adoptată fiind întemeiată și riguros argumentată, faptelor comise de inculpați li s-au dat o încadrare juridică corectă, motivarea soluției fiind bazată pe probele administrate în cadrul procesului penal și verificate în ședința de judecată a instanței de apel. Concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel, care a respectat exigențele prevăzute de 25 art.414 Cod de procedură penală și a judecat conform legii cauza penală în privința inculpaților Brânză Petru și Macari Victor, în fapt și în drept, ceea ce impune incontestabil concluzia de respingere a recursului ordinar, ca inadmisibil cu menținerea deciziei.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE: Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina și de către avocatul Lucanovschi Vasile în numele inculpaților Brînză Petru și Macari Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2020, în cauză penală privindu-i pe Вrîпză Petru xxxxxx și Macari Victor xxxxx cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 01 aprilie 2021. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma Elena Cobzac Victor Boico 26