1ra-2195/21 — Art. 186 alin. 2 lit. c.d CP

Prima instanță: 24.08.2018-28.12.2018;

Instanța de apel: 10.03.2021-28.09.2021;

Instanța de recurs: 07.12.2021-15.02.2022. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 28 decembrie 2018, Pereu Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Pereu Victor pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă, înaintată de către partea vătămată - Pleșca Valentina a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Pereu Victor în beneficiul lui Pleșca Valentina, prejudiciul material în sumă de 1400 (o mie patru sute) euro, 1600 (una mie șase sute) dolari, 23300 lei și prejudiciului moral în sumă de 15000 (cincisprezece mii) lei, precum și cheltuielile de judecată în mărime de 3000 (trei mii) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Pereu Victor în perioada lunii iunie 2018, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin acces liber a pătruns în gospodăria cet. Calancea Larisa situată în 1 xxxxx, de unde intenționat dintr-un depozit a sustras un aparat de spălat sub presiune de model „Karcher” la prețul de 6767,8 lei, un polizor unghiular de model „DWT” la prețul de 500 lei, un ferestrău electric de model „Titan” la prețul de 1000 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Calancea Larisa un prejudiciu material considerabil în mărime de 8267,8 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Pereu Victor a comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, individualizată prin „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Tot el, în noaptea de 23 iunie spre 24 iunie 2018, acționând din intenții de profit, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în gospodăria cet. Bleandură Victor, situată în xxxxx, de unde a sustras pe ascuns din garaj o bicicletă de model „ROCKADER” de culoare neagră la prețul de 4000 lei după care cu bunul sustras a părăsit locul comiterii infracțiunii astfel cauzându-i părții vătămate daune materiale considerabile. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Pereu Victor a comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, individualizată prin „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. La fel, Pereu Victor, în perioada de timp cuprinsă între 25 iulie și 08 august 2018 având intenția sustragerii bunurilor altei persoane, acționând cu scop de îmbogățire ilicită, folosindu-se de faptul că nu este observat de nimeni, a sărit gardul și a pătruns pe teritoriul gospodăriei cet. Pleșca Valentina situată în xxxxx după care a intrat în locuință, de unde a sustras bani în sumă de 15000 lei, în bancnote cu nominalul de 200 lei, 1400 euro ceea ce constituie 26796 lei, 1600 dolari ceea ce constituie 26400 lei, un telefon mobil de model „Samsung Galaxy J5” la prețul de 2000 lei și bijuterii din aur în sumă totală de 47300 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate daune materiale considerabile în sumă totală de 117496 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Pereu Victor a comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, individualizată prin „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. 2. Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către avocatul Frunze Alexei în interesele inculpatului Pereu Victor prin care a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, casarea sentinței, în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Pereu Victor, să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate. 2.1 În motivarea apelului avocatul a invocat că: 2 - Pereu Victor în cadrul examinării cauzei penale a fost reprezentat de avocatul din oficiu Gumeniuc Ion. În acel timp Pereu Victor se afla la muncă peste hotarele Republicii Moldova, iar sentința dată nu a fosta atacată nici de inculpat nici de avocatul acestuia. Pereu Victor fiind la muncă în străinătate, nu a fost informat de către reprezentantul său din oficiu privitor la sentința și pedeapsa stabilită în privința sa. De asemenea nu a fost informat despre posibilitatea și termenii atacării cu apel a sentinței luând în considerație faptul că acuzatorul de stat a cerut o pedeapsă mai blândă decât cea stabilită de instanța de judecată. În acest sens, lui Pereu Victor i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare prin acțiunile reprezentantului său din oficiu care acordă asistență juridică garantată de stat la acel moment; - circumstanțele enunțate supra constituie motive întemeiate pentru repunerea în termen a apelului având în vedere încălcările comise care au lezat considerabil drepturile și libertățile inculpatului Pereu Victor; - sentința în cauză este pasibilă anulării, deoarece inculpatului Pereu Victor i s- a stabilit o pedeapsă prea aspră; - prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului nu a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 76, 79 Cod penal, precum și de explicațiile Plenului Curții Supreme de Justiție date în pct. 6 al Hotărârii nr. 16 din 31 mai 2004, de circumstanțele faptei, personalitatea inculpatului, prezența circumstanțelor ce atenuează și lipsa celor ce agravează pedeapsa penală, de condițiile de trai cât și de faptul că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate; - sentința este ilegală în partea respingerii cererilor înaintate atât de partea apărării, cât și de acuzator, privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal față de inculpatul Pereu Victor. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021 a fost repus în termen apelul avocatului și respins ca nefondat fiind menținută fără modificări sentința. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 28 decembrie 2018 a fost pronunțată în lipsa inculpatului Pereu Victor, în privința căruia a fost dispusă intentarea investigațiilor de căutare, conform prevederilor art.321 Cod de procedură, fiind dispusă examinarea cauzei în lipsa acestuia. Totodată, instanța de apel a reținut că, copia sentinței contestate nu a fost expediată în adresa inculpatului Pereu Victor, fapt ce se confirmă prin lipsa copiei scrisorii de expediere a actului judecătoresc, nefiind anexată la materialele cauzei, nefiind anexată dovada recepționării acesteia de către destinatar, circumstanțe în care se va aprecia ca fiind plauzibil motivul recurentului, precum că nu a cunoscut despre sentința dată. Astfel, instanța de apel urmărind derularea cronologică a evenimentelor de după pronunțarea sentinței Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 28 decembrie 2018, a atestat că apelul avocatului Frunze Alexei a fost declarat în numele 3 inculpatului Pereu Victor imediat după ce a făcut cunoștință cu materialele dosarului, astfel, reținând ca fiind argumentată cerința acestuia privind repunerea în termenul de atac. Instanța de apel a constatat că, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Pereu Victor a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, individualizată prin „furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Așa dar, prima instanță a adoptat o soluție corectă la caz, de condamnare a inculpatului Pereu Victor or, Colegiul Penal a constatat că, prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea și individualizarea pedepsei. Instanța de apel a considerat că, prima instanță în sentință corect și justificat și- a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate. Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Pleșca Valentina; - declarațiile părții vătămate Bleandura Victor; - declarațiile părții vătămate Calancea Larisa; - declarațiile martorului Calancea Mihail; - declarațiile martorului Cocier Constantin; - declarațiile martorului Turcanu Radu; - declarațiile martorului Pagu Gheorghe; - declarațiile martorului Boțan Gheorghe; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.07.2018 și tabelul foto, efectuată în gospodăria cet. Calancea Lansa (f.d.8-14); - procesul-verbal de ridicare a obiectului din 30.07.2018 prin care de la Țurcanu Radu au fost ridicate un ferestrău electric de model „Titan” și un polizor unghiular de model „DWT”, (f.d.26-31); - procesul-verbal de ridicare a obiectului din 30.07.2018 prin care de la Boțan Gheorghe au fost ridicate un aparat de model „Karcher” (f.d.33-37); - procesul-verbal de ridicare a obiectului din 13.08.2018, potrivit căruia de la cet. Pagu Gheorghe au fost ridicate un lănțișor de culoare aurie cu cruce cu Isus Hristos, lănțișor cu pandantiv în formă rotundă care se deschide, verighetă, două inele cu ornamente, brățară de mână, broșă aurie cu două pietricele și un săculeț de culoare bordo cu o funie aurie (f.d.96-102); - procesul- verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din data de 13.08.2018, potrivit 4 căruia martorul Pagu Gheorghe l-a recunoscut pe cet. Pereu Victor că anume de la el a procurat bijuteriile din aur (f.d.92-94); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din data de 09.08.2018, potrivit căruia bănuitul Pereu Victor indică locul pe unde a pătruns în gospodărie și locul de unde a sustras banii și bijuteriile din aur (f.d.85-90); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 08 august 2018 și planșa fotografică, potrivit căruia a fost supus cercetării locului comiterii infracțiunii, și anume gospodăria cet. Pleșca Valentina (f.d.63-73). Analizând mijloacele de probă prezentate de acuzare în susținerea învinuirii, instanța de apel a constatat că, instanța de judecată a reținut că în acțiunile inculpatului Pereu Victor sunt prezente semnele specifice laturii obiective și subiective a infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) Cod penal. Instanța de apel a reținut și prezența circumstanțelor agravante prevăzute de lit. c) și d) art.186 alin.(2) Cod penal prin pătrundere în alt loc de depozitare cu cauzarea de daune în proporții considerabile și anume inculpatul Pereu Victor a pătruns în garajul gospodăriei lui Calancea Larisei căreia i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil în sumă de 8267,8 lei (I episod); în garajul lui Bleandură Victor căruia i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil în sumă de 4000 lei (II episod); în locuința lui Pleșca Valentinei căreia i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil în sumă de 117496 lei (III episod). Cu referire la argumentul invocat de apelant precum că, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că pe I și al II-lea episod părțile vătămate s-au împăcat, Colegiul a reținut că, prin sentința Judecătoriei Strășeni din 15.08.2018 în privința lui Pereu Victor în baza art. 186 alin. (2) și 186 alin. (2) Cod penal, procesul a fost încetat în legătură cu împăcarea părților, astfel la moment nu poate fi înlăturată răspunderea penală în privința lui Pereu Victor pe motivul împăcării, deoarece a fost deja încetat un proces pe motivul împăcării în anul 2018. Instanța de apel, examinând probatoriul administrat, a considerat dovedită vina inculpatului Pereu Victor în comiterea infracțiunilor în cadrul celor 3 episoade, „ furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale. Instanța de apel cu referire la stabilirea pedepsei a constatat că, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Pereu Victor, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 70, 75, 76, 77, 78, 84 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de personalitatea inculpatului, care se caracterizează negativ la locul de trai, nu se află la medicul psihiatru sau narcolog, precum și s-a eschivat de judecată fiind anunțat în căutare. Reieșind din faptul că Pereu Victor la momentul comiterii infracțiunilor iunie- august 2018 avea vârsta de 18 ani, și ținând cont de prevederile art. 70 alin. (31) Cod 5 penal, de limita maximă prevăzute art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, instanța de judecată a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, reducând din maxim o treime și stabilind o nouă limită maximă cu care a operat la stabilirea pedepsei lui Pereu Victor, pe art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal de maxim 2 ani și 8 luni. Astfel, lui Pereu Victor i s-a stabilit pedeapsa după cum urmează: pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) am, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod Penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Pereu Victor pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Așadar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că, în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Analizând solicitarea apărării referitor la aplicarea în privința lui Pereu Victor a unei pedepse mai blânde cu aplicarea în privința inculpatului prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul Penal a constatat că, instanța de fond și-a argumentat riguros soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai blânde în favoarea inculpatului nu va asigura reeducarea acestuia. Analizând solicitarea inculpatului referitor la aplicarea unei pedepse mai blânde - neprivative de libertate, instanța de apel a considerat că această solicitare este neîntemeiată și irațională, dat fiind faptul că inculpatul nu este la prima sa abatere de la lege, în privința sa anterior fiind încetat un proces în legătură cu împăcarea părților prin sentința Judecătoriei Strășeni din 15.08.2018 în baza art.186 alin.(2) și 186 alin.(2) Cod penal, totodată, instanța de fond și-a argumentat riguros soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată, invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai blânde, nu va asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61 Cod penal. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, Pleșca Valentina, prin care a solicitat încasarea de la inculpatul Pereu Victor a prejudiciului material în sumă 117496 lei și prejudiciului moral în mărime 50 000 lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3000 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în prezentul proces, instanța de apel având în vedere normele legale a 6 constatat că, instanța de fond corect a stabilit că aceasta urmează a fi admisă parțial, deoarece bunurile: lănțișor de culoare aurie cu cruce cu Isus Hristos, lănțișor cu pandantiv în formă rotundă care se deschide, verighetă, două inele cu ornamente, brățară de mână, broșă aurie cu două pietricele și un săculeț de culoare bordo cu o funie aurie, au fost ridicate de către organele de poliție și urmează a fi restituite părții vătămate Pleșca Valentina, de la Pereu Victor urmează a fi încasat prețul bunurilor ce nu au fost ridicate și anume: telefonul mobil de model „Samsung Galaxv J5” - 2000 lei, bijuteriilor care nu au fost găsite și anume ceasul la prețul de 4500 lei și cerceii pentru copii la prețul de 1800 lei. Totodată, a fost admisă și pretenția privind încasarea banilor care au fost sustrași și anume suma de 15000 lei, suma de 1400 euro și suma de 1600 dolari. Raportând circumstanțele de fapt reținute la prevederile legislației, instanța a conchis că pretențiile părții vătămate Pleșca Valentina privind încasarea prejudiciului moral sunt întemeiate însă cuantumul acestora îl găsește exagerat și nu corespunde principiului compensației rezonabile și echitabile. Astfel, ținând cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către Pleșca Valentina, de gradul de vinovăție al inculpatei Pereu Victor, situația materială al ultimului, care nu este angajat oficial în câmpul muncii, instanța de fond corect a determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat părții vătămate Pleșca Valentina în mărime de 15000 lei. Totodată, partea vătămată Pleșca Valentina a solicitat și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3000 lei. Astfel, pornind de la practica CEDO, cheltuielile pentru asistența juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, avocatul Trifan Gheorghe a prezentat factura de strictă evidență nr 708772, emisă la 03.09 2018 cu privire la achitarea de către Pleșca Valentina a sumei de 3000 lei. Suma respectivă pentru asistență juridică instanța a considerato reală, necesară și rezonabilă luând în considerație că avocatul Trifan Gheorghe a întocmit acțiunea civilă in procesul penal, a acordat asistență juridică părții vătămate Pleșca Valentina și a participat la ședințele de judecată în cadrul examinării cauzei penale în învinuirea lui Pereu Victor. Cu referire la corpurile delicte: un ferestrău electric de model „Titan”, un polizor unghiular de model „JDWT” și un aparat de model „Karcher”, care au fost transmise spre păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Strășeni, urmează să fie restituite proprietarei Calancea Larisa, iar corpurile delicte - un lănțișor de culoare aurie cu cruce cu Isus Hristos, lănțișor cu pandantiv în formă rotundă care se descinde, verighetă, două inele cu ornamente, brățară de mână, broșă aurie cu două pietricele și un săculeț de culoare bordo cu o funie aurie transmise spre păstrare în contabilitatea IP Strășeni, urmează să fie restituite proprietarului Pleșca Valentina.

Decizia instanței de apel este atacată, cu recurs ordinar de către avocații Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor. 7 4.1 Avocatul Mărgineanu Filip invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În motivarea recursului apărarea invocă că: - Colegiul penal nu a pus în discuție cererea avocatului Frunze Alexei privind amânarea ședinței de judecată, deoarece în procesului-verbal al ședinței nu este indicat faptul dat, totodată acordându-i inculpatului un avocat din oficiu, ceia ce consideră a fi o încălcare a dreptului la apărare; - de către acuzatorul de stat nu au fost cercetate probele și înscrisurile din materialele cauzei de prima instanță după cum se vede din procesul-verbal foia dosarului nr. 22 si sentința de condamnare de către instanță de fond, mai mult ca atât au fost cercetate probe noi și anume „declarațiile martorului Plugaru Valentin” probe care nu au fost cercetate în prima instanță și fără prezentare în instanța de apel a martorului indicat; - prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău nu a fost constate careva circumstanțe atenuante făcând doar trimitere la sentința instanțe de fond fără a intra în esență; - Colegiul Penal al Curții de Apel, nu a luat în calcul că Pereu Victor a recunoscut integral vina a contribuit la descoperirea infracțiuni, a restituit prejudiciu părților vătămate Bleandură Victor și Calancea Larisa care au și solicitat instanței de prim grad de aplicat o pedeapsă mai blândă. La fel a restituit parțial prejudiciu părți vătămate Pleșca Valentina fiind un temei important pentru aplicarea unei pedepsei mai blânde față de Pereu Victor; - pedeapsa aplicată este una prea dură, având în vedere că inculpatul nu a mai fost atrasă la răspundere penală și infracțiunea imputată este unde din categoriilor infracțiunilor mai puțin grave; - instanța de judecată nu a argumentat sub nici un aspect posibilitatea aplicării unei pedepse mai blânde; - instanța nu și-a motivat hotărârea, din ce considerente instanța consideră că aplicarea unei pedepse privative de libertate este unica soluție de pedepsire și din ce considerente pedepsele de alternative din aliniatul corespunzător nu sunt aplicabile; - la moment Pereu Victor are două Sentințe de condamnare din 28.12.2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 decembrie 2020. Asupra Deciziei Curții Supreme de Justiție din 07 iulie 2021 prin care a fost respins recursul ordinar declarat în interesele lui Pereu Victor a fost depus Recursul în anularea pentru a repara eroarea comisă de către instanțele de Judecată, deoarece incorect sa aplicat prevederile art.84 Cod penal, deoarece sentința de condamnarea a lui Pereu Victor adoptată de Judecătoria Strășeni sediul Central, a fost contestată cu apel la 26.02.2021, fiind repusă în termen, astfel, nefiind definitivă și irevocabilă. 4.2 Avocatul Bobeica Calin neinvocând careva temei prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu 8 emiterea unei noi decizii prin care în privința lui Pereu Victor să fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal, aplicându-i o pedeapsă nonprivativă de libertate. În motivarea recursului apărarea invocă că: - contrar rechizitoriului acuzatorului de stat prin care a fost solicitată aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu suspendarea acesteia în baza art. 90 din Codul penal, instanța de judecată i-a stabilit lui Pereu Victor pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

La recursurile ordinare declarate de către avocații Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că, temeiurile invocate nu persistă în cauză, deoarece instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corect a ajuns la concluzia menținerii condamnării inculpatului Pereu Victor, pe 3 capete de acuzare aduse în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Soluția instanței de apel, cu referire la pedeapsa stabilită, este în conformitate cu prevederile art.6,7,61,75-77, 84 Cod penal fiindu-i stabilită lui Pereu Victor o pedeapsă echitabilă.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală. Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Dispoziția art.434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. În prezenta speță, reieșind din textul recursurilor declarate de avocații Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor, se atestă, că criticile aduse de recurenți se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot 9 fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Suplimentar instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților. Din textul recursului, Colegiul reține că, autorii recursurilor nu contestă starea de fapt stabilită de către instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă recurenții își exprimă dezacordul cu hotărârea instanței de apel în partea stabilirii pedepsei inculpatului, considerând de fapt că aceasta este prea aspră. Așa cum rezultă din lucrările dosarului, cauza a fost examinată în procedura generală, astfel în acest caz, la stabilirea pedepsei au fost luate în vedere, în egală măsură personalitatea inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea acestuia socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional, și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte. Astfel, verificând hotărârea atacată sub aspectul individualizării corecte a pedepsei, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată lipsa cărorva temeiuri de casare, deoarece instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 16, 61, 75-78, 84 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia. Complementar, la numirea pedepsei inculpatului, instanțele de fond au ținut cont inclusiv de prevederile art. 70, alin. (31) Cod penal, acesta beneficiind de o reducere cu o treime din maximul pedepsei prevăzută de lege, astfel fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa în limitele legii. Nu poate fi reținută, și urmează a fi respinsă solicitarea avocatului Bobeica Calin privind aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod Penal după cum a solicitat și acuzarea. Or, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Sub acest aspect, lecturând decizia contestată, Colegiul lărgit atestă că, argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, fiind argumentate răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Mai mult ca atât, Colegiul Penal lărgit reține că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod Penal nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în 10 viața acesteia. În afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea pedepsei principale, instanța de fond trebuia să motiveze suplimentar, din care considerente a concluzionat că, nu este rațional ca inculpatul să execute real termenul de pedeapsă stabilit. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde. Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, la stabilirea pedepsei corect a reținut că, inculpatul a săvârșit cu intenție infracțiunile ce se atribuie la categoria celor mai puțin grave, contra patrimoniului cauzând prejudiciu considerabil părților vătămate care nu a fost recuperat, personalitatea inculpatului, care se caracterizează negativ la locul de trai, precum și eschivarea acestuia de judecată fiind anunțat în căutare, inculpatul Pereu Victor nu este la prima abatere de la legea penală, în privința sa anterior fiind încetat un proces în legătură cu împăcarea părților prin sentința Judecătoriei Strășeni din 15.08.2018 în baza art.186 alin.(2) și 186 alin.(2) Cod penal, motiv din care instanța de apel corect a respins solicitarea apărării de aplicare în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde. Or, pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel la numirea pedepsei a stabilit corect termenul pedepsei cu închisoare în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concursul a 3 infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Pereu Victor pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit consideră că, pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectare a inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora, cât și a altor persoane. Cât privește alegațiile invocate în recursurile declarate precum că, instanța de apel nu a pus în discuție cererea avocatului Frunze Alexei privind amânarea ședinței de judecată, acordându-i inculpatului un avocat din oficiu, ceia ce este o încălcare a dreptului la apărare Colegiul lărgit menționează că, aceste alegații sunt nefondate și urmează a fi respinse deoarece dreptul la apărare a inculpatului a fost respectat fiind asigurat cu asistență juridică. La caz, se reține că, cauza atât în prima instanță cât și în instanța de apel a fost examinată în lipsa inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 321 alin.(1) Cod de procedură penală, în privința acestuia fiind dispuse investigații de căutare. Totodată, se reține că, potrivit materialelor cauzei, la data de 24 mai 2021 avocatul Frunze Alexei prin cerere a solicitat amânarea ședinței de judecată numită 11 pentru data de 25 mai 2021, invocând starea de sănătate și dorința inculpatului, care se află peste hotarele țării, de a participa la examinarea cauzei, fără a prezenta careva acte confirmative în acest sens. Instanța de apel respectând prevederile art. 322 alin.(3) Cod de procedură penală a amânat ședința de judecată pentru data de 28 septembrie 2021 ora 9.30, pentru o perioadă de 4 luni. La data de 28 septembrie 2021, ora 9.27, avocatul Frunze Alexei, prin intermediul poștei electronice, repetat, expediază în adresa instanței de apel o cerere privind amânarea ședinței de judecată numite pentru aceiași zi la ora 9.30 invocând starea de urgență instituită în mun. Chișinău și dorința inculpatului, care se află peste hotarele țării, de a participa la examinarea cauzei, la fel fără a prezenta careva acte confirmative (f.d. 19 vol.III). Colegiul penal lărgit menționează că, în astfel de circumstanțe, instanța de apel, respectând prevederile art. 322 alin.(5) Cod de procedură penală, întemeiat a decis solicitarea desemnării, de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, a unui avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, Bobeica Călin, care a participat la examinarea cauzei în ordine de apel și a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar. Cu referire la argumentul recurentului precum că, potrivit procesului-verbal, foaia dosarului nr. 22, au fost cercetate probe noi și anume „declarațiile martorului Plugaru Valentin” probe care nu au fost cercetate în prima instanță și fără prezentare în instanța de apel Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, acesta urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, deoarece potrivit sentinței cât și deciziei declarațiile acestui martor nu au fost puse la baza condamnării lui Pereu Victor, acuzatorul de stat renunțând la audierea acestuia (f.d.156 Vol. II), iar în ce privește faptul că în procesul verbal aceste declarații au fost indicate Colegiul reține că, la materialele cauzei nu se atestă careva obiecții la procesul verbal al ședinței de judecată potrivit art. 336 alin.(6) Cod de procedură penal în care se indică că, în termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării semnării procesului-verbal, participanții la proces au dreptul să formuleze obiecții asupra lui, indicând inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet. Argumentul apărării precum că, instanța de apel, nu a luat în calcul că Pereu Victor a recunoscut integral vina, a contribuit la descoperirea infracțiuni, a restituit prejudiciu părților vătămate Bleandură Victor și Calancea Larisa, a restituit parțial prejudiciu părți vătămate Pleșca Valentina fiind un temei important pentru aplicarea unei pedepsei mai blânde față de Pereu Victor urmează a fi respins ca fiind nefondat, deoarece anume aceste circumstanțe au fost luate în considerație de către instanțele de fond la individualizarea pedepsei, care este echitabilă și în conformitate cu prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, fiind aplicate toate reducerile prevăzute de lege din limita maximă a pedepsei incriminate acestuia, fără a depăși limita minimă prevăzute de lege. Totodată, instanța de recurs reține, că instanța de apel corect a stabilit, că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva motive ce ar concluziona că nu este rațional ca inculpatul Pereu Victor să nu execute pedeapsa cu închisoare, 12 fiind reținute personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind încetat un proces penal în legătură cu împăcarea părților, acestuia fiindu-i acordată șansa de a-și corija conduita și a demonstra că cele comise constituie un incident în viața sa, însă necătând la acest fapt a săvârșit din nou trei infracțiuni cu intenție, astfel nu a conștientizat pe deplin gravitatea celor comise. Mai mult, inculpatul având cunoștință că în privința sa este pornită o cauză penală s- a eschivat de la prezența în fața primei instanțe, fiind anunțat în căutare. Astfel că, atât prima instanță, cât și cea de apel, și-au motivat soluția referitor la iraționalitatea numirii inculpatului a unei pedepse mai blânde după cum solicită apărarea, respingând argumentele avocatului. Nu poate fi reținut și urmează a fi respins argumentul apărării precum că, la moment Pereu Victor are două sentințe de condamnare din 28.12.2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 decembrie 2020. Decizia Curții Supreme de Justiție din 07 iulie 2021 a fost contestată cu recurs în anularea pentru a repara eroarea comisă de către instanțele de judecată, deoarece incorect sau aplicat prevederile art.84 Cod penal, deoarece sentința de condamnare a lui Pereu Victor adoptată de Judecătoria Strășeni sediul Central, a fost contestată cu apel la 26.02.2021, fiind repusă în termen, astfel, nefiind definitivă și irevocabilă. Sub acesta aspect Colegiul penal lărgit, menționează că, potrivit prevederilor art. 469 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, chestiunea privind executarea sentinței în cazul existenței altor hotărâri neexecutate, dacă aceasta nu a fost soluționată la adoptarea ultimei hotărâri urmează să fie soluționate de către instanța de judecată la executarea pedepsei. În concluzie, Colegiul penal lărgit constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, considerând că acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, pedeapsa fiind individualizată conform prevederilor legale. Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de pct. 10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală și prin urmare, se impune respingerea ca inadmisibile a recursurilor declarate.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de către avocații Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Pereu Victor xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. 13 Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 31 martie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie Dosarul nr. 1ra-2195/2021 1-18114074-01-1ra-07122021 15 februarie 2022 mun. Chișinău O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Timofti Vladimir 14 Conform art. 339 alin. (7), 340. alin (3) Cod de procedură penală în cauza penală privindu-l pe Pereu Victor Victor. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2022, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Pereu Victor Victor, cu menținerea deciziei atacate. 2. Am semnat decizia conform prevederilor art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, dar nu am fost de acord cu motivarea și soluția adoptată și am propus o altă motivare și soluție, potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, și anume: "De admis recursurile ordinare declarate de către avocații Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor, de casat total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Pereu Victor Victor, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată". 3. Pentru a fi mai succint, susțin în tot ce este indicat în partea introductivă și în pct. 1-5 a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2022, nr. 1ra-2195/2021, în prezenta cauză. 4. Cu motivarea și soluția adoptată în speța dată nu sunt de acord, din următoarele considerente. Accept constatarea vinovăției inculpatului Pereu Victor în baza mijloacelor de probă examinate de prima instanță, la fel consider că și calificarea acțiunilor inculpatului este corectă în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, dar nu accept ignorarea prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care a intrat în vigoare la 31.12.2021 (în continuare Legea nr. 243), în speța dată. Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, "amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei". În explicarea detaliată a acestei noțiuni, urmează să menționez că, prin lege organică, se stabilesc infracțiunile pentru care se acordă amnistia, condițiile și limitele de incidență ale acesteia, în Codul penal fiind enumerate efectele amnistiei, în raport cu momentul apariției acesteia (înainte de condamnare ori după condamnarea făptuitorului), iar în Codul de procedură penală sunt prevăzute dispoziții, referitoare la procedura aplicării amnistiei și la consecințele procesuale ale acesteia. 15 Consecințele produse de actul amnistiei conduc la înlăturarea răspunderii penale, a executării pedepsei sau, după caz, alte consecințe ale condamnării, pentru faptele săvârșite anterior apariției actului de clemență. Amnistia dobândește un caracter mixt, ea operând numai in rem (cu privire la anumite infracțiuni) și in personam (relativ doar la persoanele care întrunesc condițiile legii). Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243 are, prin excelență, efect retroactiv, aplicându-se infracțiunilor săvârșite până la adoptarea actului de amnistiere. Prin urmare, reieșind din cele stipulate în art. 2 din Legea nr. 243, în cazul în care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite în aceeași lege și nu cad sub incidența art. 6, este pasibilă de a i se aplica actul amnistiei, dacă infracțiunea a fost comisă până la data de 24 decembrie 2021, pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal, aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7 ani. Procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele inculpate este reglementată de art. 2 din Legea nr. 243, unde se indică expres că procesul penal încetează la faza de judecare a cauzei, dacă sunt întrunite condițiile expuse în prezenta lege. Faza judecării cauzei, în conformitate cu prevederile din Codul de procedură penală, include toate instanțele ordinare de judecată, adică atât prima instanță, cât și instanța de apel și cea de recurs ordinar. Potrivit practicii judiciare constante a Curții Supreme de Justiție, persoana, la faza judecării cauzei, se consideră ca având statut de inculpat, până când nu epuizează toate căile ordinare de atac. Curtea Supremă de Justiție a rezultat asupra acestei conchideri, reieșind din aceea că, potrivit dispoziției art. 7 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârile definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru organele de urmărire penală, procurori și instanțele de judecată. Mai mult ca atât, în Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 16 aprilie 2010 se consemnează că, în Republica Moldova, dreptul intern și cel internațional reprezintă un tot întreg, o structură unitară. Așadar, în categoria actelor normative se includ și normele internaționale, la care Republica Moldova este parte. Având în vedere că, prin interpretarea prevederilor Convenției Europene, jurisprudența CtEDO face parte din dreptul accesoriu la tratatul internațional 16 (soft law), ea devine parte a dreptului intern. De aici, modificarea jurisprudenței CtEDO echivalează cu modificarea actelor normative interne. Pe cale de consecință, se evidențiază că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în statuările expuse în hotărârile sale, a menționat expres că persoana nu poate fi considerată că are statut procesual de condamnat, până când nu va epuiza toate căile ordinare de atac, iar hotărârea în privința sa va deveni irevocabilă, în sensul art. 4 din Protocolul 7 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a se vedea în acest sens cauza Nikitin c. Rusiei, hotărârea din 20 iulie 2004, paragraf. 35-37). Hotărârea judecătorească irevocabilă în procedura penală, care nu poate fi contestată prin exercitarea unei căi ordinare de atac, urmează a fi diferențiată de cea definitivă, care poate fi atacată printr-o cale ordinară de atac. Astfel, deși orice hotărâre irevocabilă este definitivă, nu orice hotărâre definitivă este și irevocabilă. În acest context, este relevant de a reține că o hotărâre judecătorească, care nu mai este susceptibilă niciunei căi de atac ordinare sau care nu mai este susceptibilă căilor de atac, din cauză că acestea au fost epuizate sau termenele de exercitare ale acestora au expirat, este irevocabilă (nu poate fi rejudecată de nicio jurisdicție, cu excepția unor cazuri excepționale). O astfel de hotărâre dobândește putere de lucru judecat (res judecata). Din atare considerente, până la devenirea hotărârii judecătorești irevocabile, orice instanță ordinară este în drept, în baza art. 2 din Legea nr. 243, să aplice actul amnistiei față de inculpat și să pronunțe o hotărâre de încetare a procesului penal, pe cauza penală. În cursul judecării cauzei, la orice etapă a procedurilor, încetarea procesului penal are loc cu acordul scris al persoanei inculpate, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243. În atare situație, instanța de judecată va pune în discuție solicitarea inculpatului, privind încetarea procesului penal, după care se va retrage în camera de consiliu și va adopta o sentință de încetare a procesului penal. În cazul dat, la adoptarea hotărârii de încetare a procesului penal, nu se analizează probatoriul. În cazul în care inculpatul refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) și (3) din art. (2) din Legea nr. 243, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția 17 inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6. Am propus dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în speța dată pentru a da posibilitate tuturor participanților la proces să se expună asupra aplicării Legii nr. 243, plus să mai aibă și o cale de atac ordinară (recursul ordinar) dacă nu vor fi de acord cu soluția, prin ce ar fi respectate prevederile art. 6 a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adică dreptul părților la un proces echitabil. Astfel, constat că în speța dată urma a fi pusă în discuție aplicarea Legii nr. 243 în privința inculpatului Pereu Victor, deoarece nu văd interdicții la aplicarea Legii nr. 243 în privința lui, pentru ce am propus o altă motivare a deciziei instanței de recurs ordinar și o altă soluție, indicată în pct. 2 a prezentei Opinii separate, dar fără a oferi vreo careva motivare în decizie, ceilalți judecători din Colegiu au ignorat aplicarea Legii nr. 243 în speța dată, cu ce nu sunt de acord categoric. Judecător Timofti Vladimir 18