1ra-2195/21 — art. 186 alin. 2 lit. c.d CP

1ra-2195/21 — art. 186 alin. 2 lit. c.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2195/2021

1-18114074-01-1ra-07122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători- Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de către avocații

Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

septembrie 2021 și a sentinței Judecătoriei Strășeni sediul Central din 28 decembrie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Pereu Victor xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Pereu Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și

d) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal

la 2 (doi) ani închisoare, în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal la 2 (doi) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Pereu Victor pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă, înaintată de către partea vătămată - Pleșca Valentina a fost

admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Pereu Victor în beneficiul lui

Pleșca Valentina, prejudiciul material în sumă de 1400 (o mie patru sute) euro, 1600

(una mie șase sute) dolari, 23300 lei și prejudiciului moral în sumă de 15000

(cincisprezece mii) lei, precum și cheltuielile de judecată în mărime de 3000 (trei

mii) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Pereu Victor în

perioada lunii iunie 2018, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, prin acces liber a pătruns în gospodăria cet. Calancea Larisa situată în

1

xxxxx, de unde intenționat dintr-un depozit a sustras un aparat de spălat sub

presiune de model „Karcher” la prețul de 6767,8 lei, un polizor unghiular de model

„DWT” la prețul de 500 lei, un ferestrău electric de model „Titan” la prețul de 1000

lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel

cauzându-i părții vătămate Calancea Larisa un prejudiciu material considerabil în

mărime de 8267,8 lei.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Pereu

Victor a comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal,

individualizată prin „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile”.

Tot el, în noaptea de 23 iunie spre 24 iunie 2018, acționând din intenții de

profit, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în

gospodăria cet. Bleandură Victor, situată în xxxxx, de unde a sustras pe ascuns din

garaj o bicicletă de model „ROCKADER” de culoare neagră la prețul de 4000 lei

după care cu bunul sustras a părăsit locul comiterii infracțiunii astfel cauzându-i

părții vătămate daune materiale considerabile.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Pereu

Victor a comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal,

individualizată prin „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile”.

La fel, Pereu Victor, în perioada de timp cuprinsă între 25 iulie și 08 august

2018 având intenția sustragerii bunurilor altei persoane, acționând cu scop de

îmbogățire ilicită, folosindu-se de faptul că nu este observat de nimeni, a sărit gardul

și a pătruns pe teritoriul gospodăriei cet. Pleșca Valentina situată în xxxxx după care

a intrat în locuință, de unde a sustras bani în sumă de 15000 lei, în bancnote cu

nominalul de 200 lei, 1400 euro ceea ce constituie 26796 lei, 1600 dolari ceea ce

constituie 26400 lei, un telefon mobil de model „Samsung Galaxy J5” la prețul de

2000 lei și bijuterii din aur în sumă totală de 47300 lei, după care cu bunurile

sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate daune

materiale considerabile în sumă totală de 117496 lei.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Pereu

Victor a comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal,

individualizată prin „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile”.

în interesele inculpatului Pereu Victor prin care a solicitat repunerea în termen a

cererii de apel, casarea sentinței, în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care lui Pereu Victor, să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă,

neprivativă de libertate.

2.1 În motivarea apelului avocatul a invocat că:

2

- Pereu Victor în cadrul examinării cauzei penale a fost reprezentat de avocatul

din oficiu Gumeniuc Ion. În acel timp Pereu Victor se afla la muncă peste hotarele

Republicii Moldova, iar sentința dată nu a fosta atacată nici de inculpat nici de

avocatul acestuia. Pereu Victor fiind la muncă în străinătate, nu a fost informat de

către reprezentantul său din oficiu privitor la sentința și pedeapsa stabilită în privința

sa. De asemenea nu a fost informat despre posibilitatea și termenii atacării cu apel a

sentinței luând în considerație faptul că acuzatorul de stat a cerut o pedeapsă mai

blândă decât cea stabilită de instanța de judecată. În acest sens, lui Pereu Victor i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare prin acțiunile

reprezentantului său din oficiu care acordă asistență juridică garantată de stat la acel

moment;

- circumstanțele enunțate supra constituie motive întemeiate pentru repunerea

în termen a apelului având în vedere încălcările comise care au lezat considerabil

drepturile și libertățile inculpatului Pereu Victor;

- sentința în cauză este pasibilă anulării, deoarece inculpatului Pereu Victor i s-

a stabilit o pedeapsă prea aspră;

- prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului nu a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 76, 79 Cod penal, precum și de explicațiile Plenului Curții

Supreme de Justiție date în pct. 6 al Hotărârii nr. 16 din 31 mai 2004, de

circumstanțele faptei, personalitatea inculpatului, prezența circumstanțelor ce

atenuează și lipsa celor ce agravează pedeapsa penală, de condițiile de trai cât și de

faptul că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate;

- sentința este ilegală în partea respingerii cererilor înaintate atât de partea

apărării, cât și de acuzator, privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal față de

inculpatul Pereu Victor.

2021 a fost repus în termen apelul avocatului și respins ca nefondat fiind menținută

fără modificări sentința.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, sentința

Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 28 decembrie 2018 a fost pronunțată în

lipsa inculpatului Pereu Victor, în privința căruia a fost dispusă intentarea

investigațiilor de căutare, conform prevederilor art.321 Cod de procedură, fiind

dispusă examinarea cauzei în lipsa acestuia.

Totodată, instanța de apel a reținut că, copia sentinței contestate nu a fost

expediată în adresa inculpatului Pereu Victor, fapt ce se confirmă prin lipsa copiei

scrisorii de expediere a actului judecătoresc, nefiind anexată la materialele cauzei,

nefiind anexată dovada recepționării acesteia de către destinatar, circumstanțe în

care se va aprecia ca fiind plauzibil motivul recurentului, precum că nu a cunoscut

despre sentința dată.

Astfel, instanța de apel urmărind derularea cronologică a evenimentelor de

după pronunțarea sentinței Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 28 decembrie

2018, a atestat că apelul avocatului Frunze Alexei a fost declarat în numele

3

inculpatului Pereu Victor imediat după ce a făcut cunoștință cu materialele

dosarului, astfel, reținând ca fiind argumentată cerința acestuia privind repunerea în

termenul de atac.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Pereu Victor a săvârșit

infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, individualizată prin

„furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere

în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Așa dar, prima instanță a adoptat o soluție corectă la caz, de condamnare a

inculpatului Pereu Victor or, Colegiul Penal a constatat că, prima instanță nu a

comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea

recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea

și individualizarea pedepsei.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță în sentință corect și justificat și-

a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, luând în considerație

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința

de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4)

Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii

incriminate.

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Pleșca Valentina; -

declarațiile părții vătămate Bleandura Victor; - declarațiile părții vătămate Calancea

Larisa; - declarațiile martorului Calancea Mihail; - declarațiile martorului Cocier

Constantin; - declarațiile martorului Turcanu Radu; - declarațiile martorului Pagu

Gheorghe; - declarațiile martorului Boțan Gheorghe; - procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 26.07.2018 și tabelul foto, efectuată în gospodăria cet. Calancea

Lansa (f.d.8-14); - procesul-verbal de ridicare a obiectului din 30.07.2018 prin care

de la Țurcanu Radu au fost ridicate un ferestrău electric de model „Titan” și un

polizor unghiular de model „DWT”, (f.d.26-31); - procesul-verbal de ridicare a

obiectului din 30.07.2018 prin care de la Boțan Gheorghe au fost ridicate un aparat

de model „Karcher” (f.d.33-37); - procesul-verbal de ridicare a obiectului din

13.08.2018, potrivit căruia de la cet. Pagu Gheorghe au fost ridicate un lănțișor de

culoare aurie cu cruce cu Isus Hristos, lănțișor cu pandantiv în formă rotundă care se

deschide, verighetă, două inele cu ornamente, brățară de mână, broșă aurie cu două

pietricele și un săculeț de culoare bordo cu o funie aurie (f.d.96-102); - procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din data de 13.08.2018, potrivit

4

căruia martorul Pagu Gheorghe l-a recunoscut pe cet. Pereu Victor că anume de la el

a procurat bijuteriile din aur (f.d.92-94); - procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii din data de 09.08.2018, potrivit căruia bănuitul

Pereu Victor indică locul pe unde a pătruns în gospodărie și locul de unde a sustras

banii și bijuteriile din aur (f.d.85-90); - procesul-verbal de cercetare la fața locului

din data de 08 august 2018 și planșa fotografică, potrivit căruia a fost supus

cercetării locului comiterii infracțiunii, și anume gospodăria cet. Pleșca Valentina

(f.d.63-73).

Analizând mijloacele de probă prezentate de acuzare în susținerea învinuirii,

instanța de apel a constatat că, instanța de judecată a reținut că în acțiunile

inculpatului Pereu Victor sunt prezente semnele specifice laturii obiective și

subiective a infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) Cod penal.

Instanța de apel a reținut și prezența circumstanțelor agravante prevăzute de lit.

c) și d) art.186 alin.(2) Cod penal prin pătrundere în alt loc de depozitare cu

cauzarea de daune în proporții considerabile și anume inculpatul Pereu Victor a

pătruns în garajul gospodăriei lui Calancea Larisei căreia i-a fost cauzat un

prejudiciu considerabil în sumă de 8267,8 lei (I episod); în garajul lui Bleandură

Victor căruia i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil în sumă de 4000 lei (II

episod); în locuința lui Pleșca Valentinei căreia i-a fost cauzat un prejudiciu

considerabil în sumă de 117496 lei (III episod).

Cu referire la argumentul invocat de apelant precum că, instanța de fond nu a

ținut cont de faptul că pe I și al II-lea episod părțile vătămate s-au împăcat, Colegiul

a reținut că, prin sentința Judecătoriei Strășeni din 15.08.2018 în privința lui Pereu

Victor în baza art. 186 alin. (2) și 186 alin. (2) Cod penal, procesul a fost încetat în

legătură cu împăcarea părților, astfel la moment nu poate fi înlăturată răspunderea

penală în privința lui Pereu Victor pe motivul împăcării, deoarece a fost deja încetat

un proces pe motivul împăcării în anul 2018.

Instanța de apel, examinând probatoriul administrat, a considerat dovedită vina

inculpatului Pereu Victor în comiterea infracțiunilor în cadrul celor 3 episoade, „

furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere

în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”,

acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, iar

personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale.

Instanța de apel cu referire la stabilirea pedepsei a constatat că, instanța de

judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului

Pereu Victor, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 70, 75, 76, 77, 78, 84 Cod

penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor

mai puțin grave, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de

personalitatea inculpatului, care se caracterizează negativ la locul de trai, nu se află

la medicul psihiatru sau narcolog, precum și s-a eschivat de judecată fiind anunțat în

căutare.

Reieșind din faptul că Pereu Victor la momentul comiterii infracțiunilor iunie-

august 2018 avea vârsta de 18 ani, și ținând cont de prevederile art. 70 alin. (31) Cod

5

penal, de limita maximă prevăzute art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, instanța de

judecată a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, reducând din maxim o treime și

stabilind o nouă limită maximă cu care a operat la stabilirea pedepsei lui Pereu

Victor, pe art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal de maxim 2 ani și 8 luni.

Astfel, lui Pereu Victor i s-a stabilit pedeapsa după cum urmează:

pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) am, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod Penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Pereu Victor pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Așadar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața

socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a

considerat că, în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și

personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Analizând solicitarea apărării referitor la aplicarea în privința lui Pereu Victor a

unei pedepse mai blânde cu aplicarea în privința inculpatului prevederilor art. 90

Cod penal, Colegiul Penal a constatat că, instanța de fond și-a argumentat riguros

soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din

care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai blânde în

favoarea inculpatului nu va asigura reeducarea acestuia.

Analizând solicitarea inculpatului referitor la aplicarea unei pedepse mai

blânde - neprivative de libertate, instanța de apel a considerat că această solicitare

este neîntemeiată și irațională, dat fiind faptul că inculpatul nu este la prima sa

abatere de la lege, în privința sa anterior fiind încetat un proces în legătură cu

împăcarea părților prin sentința Judecătoriei Strășeni din 15.08.2018 în baza art.186

alin.(2) și 186 alin.(2) Cod penal, totodată, instanța de fond și-a argumentat riguros

soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată, invocând motive clare din

care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai blânde, nu va

asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61 Cod penal.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, Pleșca

Valentina, prin care a solicitat încasarea de la inculpatul Pereu Victor a prejudiciului

material în sumă 117496 lei și prejudiciului moral în mărime 50 000 lei, cheltuieli

de asistență juridică în sumă de 3000 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată pe care

le va suporta în prezentul proces, instanța de apel având în vedere normele legale a

6

constatat că, instanța de fond corect a stabilit că aceasta urmează a fi admisă parțial,

deoarece bunurile: lănțișor de culoare aurie cu cruce cu Isus Hristos, lănțișor cu

pandantiv în formă rotundă care se deschide, verighetă, două inele cu ornamente,

brățară de mână, broșă aurie cu două pietricele și un săculeț de culoare bordo cu o

funie aurie, au fost ridicate de către organele de poliție și urmează a fi restituite

părții vătămate Pleșca Valentina, de la Pereu Victor urmează a fi încasat prețul

bunurilor ce nu au fost ridicate și anume: telefonul mobil de model „Samsung

Galaxv J5” - 2000 lei, bijuteriilor care nu au fost găsite și anume ceasul la prețul de

4500 lei și cerceii pentru copii la prețul de 1800 lei. Totodată, a fost admisă și

pretenția privind încasarea banilor care au fost sustrași și anume suma de 15000 lei,

suma de 1400 euro și suma de 1600 dolari.

Raportând circumstanțele de fapt reținute la prevederile legislației, instanța a

conchis că pretențiile părții vătămate Pleșca Valentina privind încasarea

prejudiciului moral sunt întemeiate însă cuantumul acestora îl găsește exagerat și nu

corespunde principiului compensației rezonabile și echitabile. Astfel, ținând cont de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către Pleșca Valentina, de

gradul de vinovăție al inculpatei Pereu Victor, situația materială al ultimului, care nu

este angajat oficial în câmpul muncii, instanța de fond corect a determinat mărimea

compensației pentru prejudiciul moral cauzat părții vătămate Pleșca Valentina în

mărime de 15000 lei.

Totodată, partea vătămată Pleșca Valentina a solicitat și încasarea cheltuielilor

de asistență juridică în mărime de 3000 lei.

Astfel, pornind de la practica CEDO, cheltuielile pentru asistența juridică

trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada

cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, avocatul Trifan Gheorghe a

prezentat factura de strictă evidență nr 708772, emisă la 03.09 2018 cu privire la

achitarea de către Pleșca Valentina a sumei de 3000 lei. Suma respectivă pentru

asistență juridică instanța a considerato reală, necesară și rezonabilă luând în

considerație că avocatul Trifan Gheorghe a întocmit acțiunea civilă in procesul

penal, a acordat asistență juridică părții vătămate Pleșca Valentina și a participat la

ședințele de judecată în cadrul examinării cauzei penale în învinuirea lui Pereu

Victor.

Cu referire la corpurile delicte: un ferestrău electric de model „Titan”, un

polizor unghiular de model „JDWT” și un aparat de model „Karcher”, care au fost

transmise spre păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Strășeni,

urmează să fie restituite proprietarei Calancea Larisa, iar corpurile delicte - un

lănțișor de culoare aurie cu cruce cu Isus Hristos, lănțișor cu pandantiv în formă

rotundă care se descinde, verighetă, două inele cu ornamente, brățară de mână, broșă

aurie cu două pietricele și un săculeț de culoare bordo cu o funie aurie transmise

spre păstrare în contabilitatea IP Strășeni, urmează să fie restituite proprietarului

Pleșca Valentina.

Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor.

7

4.1 Avocatul Mărgineanu Filip invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1)

pct. 6) Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În motivarea recursului apărarea invocă că:

- Colegiul penal nu a pus în discuție cererea avocatului Frunze Alexei privind

amânarea ședinței de judecată, deoarece în procesului-verbal al ședinței nu este

indicat faptul dat, totodată acordându-i inculpatului un avocat din oficiu, ceia ce

consideră a fi o încălcare a dreptului la apărare;

- de către acuzatorul de stat nu au fost cercetate probele și înscrisurile din

materialele cauzei de prima instanță după cum se vede din procesul-verbal foia

dosarului nr. 22 si sentința de condamnare de către instanță de fond, mai mult ca atât

au fost cercetate probe noi și anume „declarațiile martorului Plugaru Valentin”

probe care nu au fost cercetate în prima instanță și fără prezentare în instanța de apel

a martorului indicat;

- prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău nu a fost constate

careva circumstanțe atenuante făcând doar trimitere la sentința instanțe de fond fără

a intra în esență;

- Colegiul Penal al Curții de Apel, nu a luat în calcul că Pereu Victor a

recunoscut integral vina a contribuit la descoperirea infracțiuni, a restituit prejudiciu

părților vătămate Bleandură Victor și Calancea Larisa care au și solicitat instanței de

prim grad de aplicat o pedeapsă mai blândă. La fel a restituit parțial prejudiciu părți

vătămate Pleșca Valentina fiind un temei important pentru aplicarea unei pedepsei

mai blânde față de Pereu Victor;

- pedeapsa aplicată este una prea dură, având în vedere că inculpatul nu a mai

fost atrasă la răspundere penală și infracțiunea imputată este unde din categoriilor

infracțiunilor mai puțin grave;

- instanța de judecată nu a argumentat sub nici un aspect posibilitatea aplicării

unei pedepse mai blânde;

- instanța nu și-a motivat hotărârea, din ce considerente instanța consideră că

aplicarea unei pedepse privative de libertate este unica soluție de pedepsire și din ce

considerente pedepsele de alternative din aliniatul corespunzător nu sunt aplicabile;

- la moment Pereu Victor are două Sentințe de condamnare din 28.12.2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 23 decembrie 2020. Asupra Deciziei Curții Supreme de Justiție din 07

iulie 2021 prin care a fost respins recursul ordinar declarat în interesele lui Pereu

Victor a fost depus Recursul în anularea pentru a repara eroarea comisă de către

instanțele de Judecată, deoarece incorect sa aplicat prevederile art.84 Cod penal,

deoarece sentința de condamnarea a lui Pereu Victor adoptată de Judecătoria

Strășeni sediul Central, a fost contestată cu apel la 26.02.2021, fiind repusă în

termen, astfel, nefiind definitivă și irevocabilă.

4.2 Avocatul Bobeica Calin neinvocând careva temei prevăzut la art. 427

alin.(1) Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu

8

emiterea unei noi decizii prin care în privința lui Pereu Victor să fie aplicate

prevederile art. 90 Cod penal, aplicându-i o pedeapsă nonprivativă de libertate.

În motivarea recursului apărarea invocă că:

- contrar rechizitoriului acuzatorului de stat prin care a fost solicitată aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu suspendarea acesteia în

baza art. 90 din Codul penal, instanța de judecată i-a stabilit lui Pereu Victor

pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor în conformitate cu prevederile

art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că,

temeiurile invocate nu persistă în cauză, deoarece instanța de apel just a constatat

circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corect a ajuns la concluzia menținerii

condamnării inculpatului Pereu Victor, pe 3 capete de acuzare aduse în baza art. 186

alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Soluția instanței de apel, cu referire la pedeapsa stabilită, este în conformitate

cu prevederile art.6,7,61,75-77, 84 Cod penal fiindu-i stabilită lui Pereu Victor o

pedeapsă echitabilă.

invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul lărgit

consideră că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură

penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Dispoziția art.434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei

ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au

participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

În prezenta speță, reieșind din textul recursurilor declarate de avocații

Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor, se atestă, că

criticile aduse de recurenți se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot

9

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale. Suplimentar instanța de recurs examinează cauza numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților.

Din textul recursului, Colegiul reține că, autorii recursurilor nu contestă starea

de fapt stabilită de către instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă

recurenții își exprimă dezacordul cu hotărârea instanței de apel în partea stabilirii

pedepsei inculpatului, considerând de fapt că aceasta este prea aspră.

Așa cum rezultă din lucrările dosarului, cauza a fost examinată în procedura

generală, astfel în acest caz, la stabilirea pedepsei au fost luate în vedere, în egală

măsură personalitatea inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea acestuia

socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional, și așteptările societății față de

mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste

aspecte.

Astfel, verificând hotărârea atacată sub aspectul individualizării corecte a

pedepsei, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

Colegiul penal constată lipsa cărorva temeiuri de casare, deoarece instanțele de fond

și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art.

6, 7, 16, 61, 75-78, 84 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului

imputat acestuia. Complementar, la numirea pedepsei inculpatului, instanțele de

fond au ținut cont inclusiv de prevederile art. 70, alin. (31) Cod penal, acesta

beneficiind de o reducere cu o treime din maximul pedepsei prevăzută de lege, astfel

fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa în limitele legii.

Nu poate fi reținută, și urmează a fi respinsă solicitarea avocatului Bobeica

Calin privind aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod Penal după

cum a solicitat și acuzarea. Or, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Sub acest aspect, lecturând decizia contestată, Colegiul lărgit atestă că,

argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la aplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, fiind argumentate răspunsurile asupra tuturor alegațiilor

recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO,

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Mai mult ca atât, Colegiul Penal lărgit reține că, aplicarea prevederilor art. 90

Cod Penal nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită

persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în

10

viața acesteia. În afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea pedepsei

principale, instanța de fond trebuia să motiveze suplimentar, din care considerente a

concluzionat că, nu este rațional ca inculpatul să execute real termenul de pedeapsă

stabilit. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării

pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței

de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, la stabilirea pedepsei corect a

reținut că, inculpatul a săvârșit cu intenție infracțiunile ce se atribuie la categoria

celor mai puțin grave, contra patrimoniului cauzând prejudiciu considerabil părților

vătămate care nu a fost recuperat, personalitatea inculpatului, care se caracterizează

negativ la locul de trai, precum și eschivarea acestuia de judecată fiind anunțat în

căutare, inculpatul Pereu Victor nu este la prima abatere de la legea penală, în

privința sa anterior fiind încetat un proces în legătură cu împăcarea părților prin

sentința Judecătoriei Strășeni din 15.08.2018 în baza art.186 alin.(2) și 186 alin.(2)

Cod penal, motiv din care instanța de apel corect a respins solicitarea apărării de

aplicare în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde. Or, pedeapsa penală este

echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale

pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane, or, practica

judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente

de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel la numirea pedepsei a

stabilit corect termenul pedepsei cu închisoare în conformitate cu prevederile art. 84

alin. (1) Cod penal, pentru concursul a 3 infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, lui Pereu Victor pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit consideră că, pedeapsa

individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât

și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea acestora, cât și a altor persoane.

Cât privește alegațiile invocate în recursurile declarate precum că, instanța de

apel nu a pus în discuție cererea avocatului Frunze Alexei privind amânarea

ședinței de judecată, acordându-i inculpatului un avocat din oficiu, ceia ce este o

încălcare a dreptului la apărare Colegiul lărgit menționează că, aceste alegații sunt

nefondate și urmează a fi respinse deoarece dreptul la apărare a inculpatului a fost

respectat fiind asigurat cu asistență juridică.

La caz, se reține că, cauza atât în prima instanță cât și în instanța de apel a fost

examinată în lipsa inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 321 alin.(1) Cod

de procedură penală, în privința acestuia fiind dispuse investigații de căutare.

Totodată, se reține că, potrivit materialelor cauzei, la data de 24 mai 2021

avocatul Frunze Alexei prin cerere a solicitat amânarea ședinței de judecată numită

11

pentru data de 25 mai 2021, invocând starea de sănătate și dorința inculpatului, care

se află peste hotarele țării, de a participa la examinarea cauzei, fără a prezenta

careva acte confirmative în acest sens. Instanța de apel respectând prevederile art.

322 alin.(3) Cod de procedură penală a amânat ședința de judecată pentru data de 28

septembrie 2021 ora 9.30, pentru o perioadă de 4 luni. La data de 28 septembrie

2021, ora 9.27, avocatul Frunze Alexei, prin intermediul poștei electronice, repetat,

expediază în adresa instanței de apel o cerere privind amânarea ședinței de judecată

numite pentru aceiași zi la ora 9.30 invocând starea de urgență instituită în mun.

Chișinău și dorința inculpatului, care se află peste hotarele țării, de a participa la

examinarea cauzei, la fel fără a prezenta careva acte confirmative (f.d. 19 vol.III).

Colegiul penal lărgit menționează că, în astfel de circumstanțe, instanța de apel,

respectând prevederile art. 322 alin.(5) Cod de procedură penală, întemeiat a decis

solicitarea desemnării, de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, a unui avocat care acordă

asistență juridică garantată de stat, Bobeica Călin, care a participat la examinarea

cauzei în ordine de apel și a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, potrivit procesului-verbal,

foaia dosarului nr. 22, au fost cercetate probe noi și anume „declarațiile martorului

Plugaru Valentin” probe care nu au fost cercetate în prima instanță și fără

prezentare în instanța de apel Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, acesta

urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, deoarece potrivit sentinței cât și deciziei

declarațiile acestui martor nu au fost puse la baza condamnării lui Pereu Victor,

acuzatorul de stat renunțând la audierea acestuia (f.d.156 Vol. II), iar în ce privește

faptul că în procesul verbal aceste declarații au fost indicate Colegiul reține că, la

materialele cauzei nu se atestă careva obiecții la procesul verbal al ședinței de

judecată potrivit art. 336 alin.(6) Cod de procedură penal în care se indică că, în

termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării semnării procesului-verbal,

participanții la proces au dreptul să formuleze obiecții asupra lui, indicând

inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet.

Argumentul apărării precum că, instanța de apel, nu a luat în calcul că Pereu

Victor a recunoscut integral vina, a contribuit la descoperirea infracțiuni, a restituit

prejudiciu părților vătămate Bleandură Victor și Calancea Larisa, a restituit parțial

prejudiciu părți vătămate Pleșca Valentina fiind un temei important pentru

aplicarea unei pedepsei mai blânde față de Pereu Victor urmează a fi respins ca

fiind nefondat, deoarece anume aceste circumstanțe au fost luate în considerație de

către instanțele de fond la individualizarea pedepsei, care este echitabilă și în

conformitate cu prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de

individualizare a pedepsei, fiind aplicate toate reducerile prevăzute de lege din

limita maximă a pedepsei incriminate acestuia, fără a depăși limita minimă

prevăzute de lege.

Totodată, instanța de recurs reține, că instanța de apel corect a stabilit, că în

cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva motive ce ar concluziona că

nu este rațional ca inculpatul Pereu Victor să nu execute pedeapsa cu închisoare,

12

fiind reținute personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere de la lege,

anterior fiind încetat un proces penal în legătură cu împăcarea părților, acestuia

fiindu-i acordată șansa de a-și corija conduita și a demonstra că cele comise

constituie un incident în viața sa, însă necătând la acest fapt a săvârșit din nou trei

infracțiuni cu intenție, astfel nu a conștientizat pe deplin gravitatea celor comise.

Mai mult, inculpatul având cunoștință că în privința sa este pornită o cauză penală s-

a eschivat de la prezența în fața primei instanțe, fiind anunțat în căutare.

Astfel că, atât prima instanță, cât și cea de apel, și-au motivat soluția referitor

la iraționalitatea numirii inculpatului a unei pedepse mai blânde după cum solicită

apărarea, respingând argumentele avocatului.

Nu poate fi reținut și urmează a fi respins argumentul apărării precum că, la

moment Pereu Victor are două sentințe de condamnare din 28.12.2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 23 decembrie 2020. Decizia Curții Supreme de Justiție din 07 iulie

2021 a fost contestată cu recurs în anularea pentru a repara eroarea comisă de

către instanțele de judecată, deoarece incorect sau aplicat prevederile art.84 Cod

penal, deoarece sentința de condamnare a lui Pereu Victor adoptată de Judecătoria

Strășeni sediul Central, a fost contestată cu apel la 26.02.2021, fiind repusă în

termen, astfel, nefiind definitivă și irevocabilă.

Sub acesta aspect Colegiul penal lărgit, menționează că, potrivit prevederilor

art. 469 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, chestiunea privind executarea

sentinței în cazul existenței altor hotărâri neexecutate, dacă aceasta nu a fost

soluționată la adoptarea ultimei hotărâri urmează să fie soluționate de către instanța

de judecată la executarea pedepsei.

În concluzie, Colegiul penal lărgit constată că, la stabilirea pedepsei

inculpatului, instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei,

considerând că acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute

de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, pedeapsa fiind

individualizată conform prevederilor legale.

Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța

de apel în privința inculpatului, de către instanța de recurs nu este identificată vreo

eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii

judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de pct. 10) alin.(1)

art. 427 Cod de procedură penală și prin urmare, se impune respingerea ca

inadmisibile a recursurilor declarate.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de către avocații

Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în

cauza penală privindu-l pe Pereu Victor xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

13

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 31 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Dosarul nr. 1ra-2195/2021

1-18114074-01-1ra-07122021

15 februarie 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Timofti Vladimir

14

Conform art. 339 alin. (7), 340. alin (3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-l pe Pereu Victor Victor.

februarie 2022, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de

către avocații Mărgineanu Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu

Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Pereu Victor Victor, cu

menținerea deciziei atacate.

procedură penală, dar nu am fost de acord cu motivarea și soluția adoptată și am

propus o altă motivare și soluție, potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit.

c) Cod de procedură penală, și anume:

"De admis recursurile ordinare declarate de către avocații Mărgineanu

Filip și Bobeica Calin în numele inculpatului Pereu Victor, de casat total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în

cauza penală privindu-l pe Pereu Victor Victor, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată".

și în pct. 1-5 a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

15 februarie 2022, nr. 1ra-2195/2021, în prezenta cauză.

următoarele considerente.

Accept constatarea vinovăției inculpatului Pereu Victor în baza mijloacelor

de probă examinate de prima instanță, la fel consider că și calificarea acțiunilor

inculpatului este corectă în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. c),

d), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, dar nu accept ignorarea prevederilor Legii

nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova, care a intrat în vigoare la

31.12.2021 (în continuare Legea nr. 243), în speța dată.

Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, "amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate

sau comutarea ei".

În explicarea detaliată a acestei noțiuni, urmează să menționez că, prin lege

organică, se stabilesc infracțiunile pentru care se acordă amnistia, condițiile și

limitele de incidență ale acesteia, în Codul penal fiind enumerate efectele

amnistiei, în raport cu momentul apariției acesteia (înainte de condamnare ori

după condamnarea făptuitorului), iar în Codul de procedură penală sunt

prevăzute dispoziții, referitoare la procedura aplicării amnistiei și la consecințele

procesuale ale acesteia.

15

Consecințele produse de actul amnistiei conduc la înlăturarea răspunderii

penale, a executării pedepsei sau, după caz, alte consecințe ale condamnării,

pentru faptele săvârșite anterior apariției actului de clemență. Amnistia

dobândește un caracter mixt, ea operând numai in rem (cu privire la anumite

infracțiuni) și in personam (relativ doar la persoanele care întrunesc condițiile

legii).

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243 are, prin excelență, efect retroactiv,

aplicându-se infracțiunilor săvârșite până la adoptarea actului de amnistiere.

Prin urmare, reieșind din cele stipulate în art. 2 din Legea nr. 243, în cazul

în care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile

stabilite în aceeași lege și nu cad sub incidența art. 6, este pasibilă de a i se

aplica actul amnistiei, dacă infracțiunea a fost comisă până la data de 24

decembrie 2021, pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau

Codul penal, aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961,

prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră

decât pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7 ani.

Procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele inculpate este

reglementată de art. 2 din Legea nr. 243, unde se indică expres că procesul penal

încetează la faza de judecare a cauzei, dacă sunt întrunite condițiile expuse în

prezenta lege.

Faza judecării cauzei, în conformitate cu prevederile din Codul de

procedură penală, include toate instanțele ordinare de judecată, adică atât prima

instanță, cât și instanța de apel și cea de recurs ordinar.

Potrivit practicii judiciare constante a Curții Supreme de Justiție, persoana,

la faza judecării cauzei, se consideră ca având statut de inculpat, până când nu

epuizează toate căile ordinare de atac.

Curtea Supremă de Justiție a rezultat asupra acestei conchideri, reieșind din

aceea că, potrivit dispoziției art. 7 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârile

definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru

organele de urmărire penală, procurori și instanțele de judecată. Mai mult ca

atât, în Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 16 aprilie 2010 se

consemnează că, în Republica Moldova, dreptul intern și cel internațional

reprezintă un tot întreg, o structură unitară. Așadar, în categoria actelor

normative se includ și normele internaționale, la care Republica Moldova este

parte. Având în vedere că, prin interpretarea prevederilor Convenției Europene,

jurisprudența CtEDO face parte din dreptul accesoriu la tratatul internațional

16

(soft law), ea devine parte a dreptului intern. De aici, modificarea jurisprudenței

CtEDO echivalează cu modificarea actelor normative interne.

Pe cale de consecință, se evidențiază că Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, în statuările expuse în hotărârile sale, a menționat expres că persoana

nu poate fi considerată că are statut procesual de condamnat, până când nu va

epuiza toate căile ordinare de atac, iar hotărârea în privința sa va deveni

irevocabilă, în sensul art. 4 din Protocolul 7 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a se vedea în acest

sens cauza Nikitin c. Rusiei, hotărârea din 20 iulie 2004, paragraf. 35-37).

Hotărârea judecătorească irevocabilă în procedura penală, care nu poate fi

contestată prin exercitarea unei căi ordinare de atac, urmează a fi diferențiată de

cea definitivă, care poate fi atacată printr-o cale ordinară de atac.

Astfel, deși orice hotărâre irevocabilă este definitivă, nu orice hotărâre

definitivă este și irevocabilă.

În acest context, este relevant de a reține că o hotărâre judecătorească, care

nu mai este susceptibilă niciunei căi de atac ordinare sau care nu mai este

susceptibilă căilor de atac, din cauză că acestea au fost epuizate sau termenele de

exercitare ale acestora au expirat, este irevocabilă (nu poate fi rejudecată de

nicio jurisdicție, cu excepția unor cazuri excepționale).

O astfel de hotărâre dobândește putere de lucru judecat (res judecata).

Din atare considerente, până la devenirea hotărârii judecătorești

irevocabile, orice instanță ordinară este în drept, în baza art. 2 din Legea nr. 243,

să aplice actul amnistiei față de inculpat și să pronunțe o hotărâre de încetare a

procesului penal, pe cauza penală.

În cursul judecării cauzei, la orice etapă a procedurilor, încetarea procesului

penal are loc cu acordul scris al persoanei inculpate, în temeiul art. 2 al Legii nr.

243.

În atare situație, instanța de judecată va pune în discuție solicitarea

inculpatului, privind încetarea procesului penal, după care se va retrage în

camera de consiliu și va adopta o sentință de încetare a procesului penal. În

cazul dat, la adoptarea hotărârii de încetare a procesului penal, nu se analizează

probatoriul.

În cazul în care inculpatul refuză încetarea procesului penal, conform alin.

(1) și (3) din art. (2) din Legea nr. 243, instanța de judecată, la pronunțarea

sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal conform art. 391 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția

17

inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește

criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6.

Am propus dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în speța dată

pentru a da posibilitate tuturor participanților la proces să se expună asupra

aplicării Legii nr. 243, plus să mai aibă și o cale de atac ordinară (recursul

ordinar) dacă nu vor fi de acord cu soluția, prin ce ar fi respectate prevederile

art. 6 a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, adică dreptul părților la un proces echitabil.

Astfel, constat că în speța dată urma a fi pusă în discuție aplicarea Legii nr.

243 în privința inculpatului Pereu Victor, deoarece nu văd interdicții la aplicarea

Legii nr. 243 în privința lui, pentru ce am propus o altă motivare a deciziei

instanței de recurs ordinar și o altă soluție, indicată în pct. 2 a prezentei Opinii

separate, dar fără a oferi vreo careva motivare în decizie, ceilalți judecători din

Colegiu au ignorat aplicarea Legii nr. 243 în speța dată, cu ce nu sunt de acord

categoric.

Judecător Timofti Vladimir

18