1ra-147/22 — art. 48, 287 alin. 3 CP

1ra-147/22 — art. 48, 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-147/2022

1-20163896-01-1ra-28012022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cecalenco Denis în numele inculpatului, prin care solicită casarea sentinței

Judecătoriei Hîncești din 09 aprilie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui

Rotaru Grigore xxxxx, născut la xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Rotaru

Grigore a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48-287

alin. (3) Cod penal și condamnat la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 (patru)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, s-a adaugat

parțial, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință de 4 ani, partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 12.03.2020 de

3 ani, stabilindu-i definitiv pedeapsa de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei aplicate lui Rotaru Grigore urmând a fi calculat

1

din momentul pronunțării sentinței adică 09 aprilie 2021.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Melinceanu Cozma și s-a încasat

de la Rotaru Grigore și Duminică Iudjin în beneficiul lui Melinceanu Cozma a câte

10.000 (zece mii) lei de la fiecare, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă.

S-a încasat, în mod solidar, de la Rotaru Grigore și Duminică Iudjin în

beneficiul statului suma de 448, 00 (patru sute patruzeci și opt, 00) lei cu titlu de

cheltuieli judiciare.

Grigore la 30 august 2020, aproximativ la ora 06:00, în satul xxxxx r- nul Hîncești,

împreună cu Duminică Iudjin, aflându-se pe teritoriul Stației de alimentare „Vento”,

din intenții huliganice, manifestând o neglijare premeditată a conduitei în societate,

încâlcând grosolan ordinea publică, urmărind manifestarea bravurii și forței

grosolane, în prezența mai multor persoane, de sine stătător, în lipsa unei înțelegeri

prealabile cu Duminică Iudjin, intenționat i-a aplicat lui Melinceanu Cozma o lovitură

cu sticla în regiunea capului, cauzându-i conform raportului de constatare nr. xxxxx

din 10.09.2020 plagă contuză (clinic suturată) în regiunea parieto-temporală din

dreapta a capului - leziune care a fost produsă în urma acțiunii traumatice a unui

corp dur contondent, ce se califică ca vătămare corporală ușoară, acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

avocatul Cecalenco Denis în numele inculpatului Rotaru Grigore, prin care a solicitat

casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în

partea individualizării pedepsei penale în privința lui Rotaru Grigore.

În motivarea apelului, partea apărării a indicat că, prima instanță neîntemeiat a

constatat lipsa circumstanțelor atenuante în privința lui Rotaru Grigore, or, potrivit

art. 76 alin. (1) Cod penal, la caz își găsesc aplicabilitatea circumstanțelor atenuante

invocate de inculpat în pledoarii și anume recunoașterea vinovăției și căința sinceră și

acordul de a despăgubi partea vătămată în limitele stabilite de instanță, pe care le

susține și în prezenta cerere de apel.

Având în vedere faptul că Rotaru Grigore este născut la xxxxx, iar fapta a fost

comisă la 30.08.2020, constată că acesta avea 18 ani la data comiterii faptei -

circumstanță care, în corespundere cu prevederile art. 76 alin. (1) lit. b) și 79 alin. (1)

Cod penal are caracter atât atenuant cît și excepțional.

În această ordine de idei, limitele pedepsei prevăzute la art. 287 alin (3) Cod

penal urmau a fi reduse inițial în baza art. 70 alin. (31 ) Cod penal, după care în baza

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, iar în cele din urmă, să fie individualizată

potrivit prevederilor art. 78 alin. (1) și (4) Cod penal.

2

Prima instanță urma să se focuseze în următoarele limite individualizate:

închisoare de la 2 la 3 ani și 1 lună - fapt care denotă că instanța incorect a

individualizat pedeapsa aplicată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, fără a ține cont

de normele invocate, or, închisoarea pe un termen de 4 ani depășește limita maximă

admisibilă în prezenta speță față de inculpatul Rotaru Grigore.

Astfel, dacă „prin criteriile de individualizare a pedepsei penale se înțeleg

cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii

pedepsei”, atunci la caz, a demonstrat cu certitudine prezența circumstanțelor

atenuante și excepționale, iar ignorarea lor de către instanță este neîntemeiată și

contrară legii, fapt care s-a soldat cu aplicarea unei pedepse peste limita admisibilă.

Cât privește cumulul de sentințe, reglementat la art. 85 alin. (1) Cod penal,

atrage atenția că, individualizarea incorectă a pedepsei pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal de Rotaru Grigore, drept consecință, a

condiționat și înăsprirea pedepsei finale.

Astfel, își exprimă acordul cu adăugarea parțială a pedepsei neexecutate și

anume în limita a 1 an și 6 luni, însă, reiterând cele invocate mai sus, consideră că

aceasta urma să fie cumulată la o pedeapsă individualizată corect, până la limita

admisă de lege și anume până la 3 ani și 1 lună.

2021, apelul a fost admis, casată parțial, inclusiv din oficiu în temeiul art. 409 alin. (2)

Cod de procedură penală, sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 09 aprilie

2021 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Rotaru Grigore a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 48, 287 alin. (3) Cod penal și condamnat, cu aplicarea art. 3641 Cod

de procedură penală, la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, a fost adaugat

parțial, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință de 4 ani, partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 12.03.2020 de

3 ani, stabilindu-i definitiv pedeapsa de 5 (cinci) ani, 6 (șase) luni închisoare cu

executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei lui Rotaru Grigore urmînd a fi calculat din

19.10.2021, cu includerea perioadei aflării în arest de la 09.04.2021 până la 19.10.2021.

4.1. Pentru a pronunța decizia nominalizată, instanța de apel a constatat că,

potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din data de 12 august 2021, privind

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 287 alin. (1) Cod penal și

anume a faptului că, au fost admise parțial excepțiile de neconstituționalitate ridicate

și au fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinsim sau” din

3

art. 287 alin. (1) Cod penal, astfel, urmează a fi excluse aceste fraze din învinuirea

adusă inculpatului Rotaru Grigore.

Instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 24, 27, 99-101 ale Codului de

Procedură Penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le

minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, a constatat că, Rotaru Grigore la 30 august 2020, aproximativ la ora 06:00, în satul

xxxxx, r-nul Hîncești, împreună cu Duminică Iudjin, aflându-se pe teritoriul Stației de

alimentare „Vento”, din intenții huliganice, manifestând o neglijare premeditată a

conduitei în societate, încâlcând ordinea publică, urmărind manifestarea bravurii și a

forței, în prezența mai multor persoane, de sine stătător, în lipsa unei înțelegeri

prealabile cu Duminică Iudjin, intenționat i-a aplicat lui Melinceanu Cozma o lovitură

cu sticla în regiunea capului, cauzându-i conform raportului de constatare nr. xxxxx

din 10.09.2020 plagă contuză (clinic suturată) în regiunea parieto-temporală din

dreapta a capului - leziune care a fost produsă în urma acțiunii traumatice a unui

corp dur contondent, ce se califică ca vătămare corporală ușoară, acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

În așa mod, Rotaru Grigore, facând exces de autor, adică săvrșirea de către

autor a unor acțiuni infracționale care nu au fost cuprinse de intenția celorlalți

participanți, în calitate de autor a comis - huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății - infracțiune prevăzută de art.art. 48, 287 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de

fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea

dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală,

opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a

fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din

Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că, instanța de apel nu

este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către

prima instanță.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, sentința a fost atacată doar în

partea individualizării pedepsei penale, în rest partea apărării fiind de acord cu

sentința primei instanțe, de aia instanța de apel s-a pronunțat doar în partea stabilirii

pedepsei penale.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

4

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia, reținând în privința lui Rotaru Grigore că, la evidența

medicilor narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 61, 62), se caracterizează nesatisfăcător

(f.d. 63), anterior a comis contravenții (f.d. 65) și a fost judecat (f.d. 66-67) prin

sentința judecătoriei Hîncești, sediul Central din 12.03.2020, potrivit căreia Rotaru

Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3

ani în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a

suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de 3 ani (f.d. 78-82).

Mai mult ca atât, în privința inculpatului Rotaru Grigore circumstanțe

atenuante nu au fost stabilite, iar ca circumstanță agravantă s-a reținut săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune

similară.

Instanța de apel a respins alegațiile avocatului Cecalenco Denis precum că, deși

au fost un șir de circumstanțe atenuante totuși prima instanță nu a stabilit în privința

lui Rotaru Grigore careva circumstanțe atenuante, invocând că ca circumstanțe

atenuante urmau a fi reținute recunoașterea vinovăției și acordul de a despăgubi

partea vătămată în limitele stabilite de instanță, or, instanța de apel reține că, chiar

dacă ultimul a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer de cele comise, a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, reeducarea și corectarea inculpatului

Rotaru Grigore va fi posibilă anume prin executarea pedepsei sub formă de

închisoare cu executarea reală a pedepsei, prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, fiindu-i redusă pedeapsa cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege.

Instanța de apel a menționat că, prin recunoașterea vinovăției, inculpatul a

condiționat judecarea cauzei în procedură simplificată, beneficiind de aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, iar invocarea ulterioară a

acestor circumstanțe, la individualizarea executării pedepsei, nu are o susținere

legală, or, aceasta ar însemna că acelorași chestiuni de fapt li se acordă o dublă

valență juridică.

Totodată, instanța de apel a reținut că, chiar dacă inculpatul și-a dat acordul de

a despăgubi partea vătămată în limitele stabilite de instanță, acesta la apelul declarat

nu a anexat careva probe că și-au îndeplinit această obligațiune, prin urmare acest

argument, la fel, nu poate fi reținut ca circumstanță atenuantă, or, acestea au rămas a

fi doar declarații, iar despăgubirea părții vătămate a fost stabilită de către instanța de

fond în urma examinării acțiunii civile înaintată de partea vătămată Melinceanu

Cozma și nu a fost deligența inculpatului Rotaru Grigore.

5

Instanța de apel a respins și argumentele apărării precum că, în privința

inculpatului Rotaru Grigore urmau a fi aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod

penal, invocând că, la momentul comiterii infracțiunii ultimul avea împliniți 18 ani,

dar nu avea 21 de ani, astfel că, maximul pedepsei să se reducă cu o treime, or,

potrivit normei citate instanța, ținînd cont de personalitatea infractorului, poate

dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea

săvîrșită, iar necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi

argumentată de către instanța de judecată.

Prin urmare, ținând cont de personalitatea inculpatului, care a mai fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 20.03.2020 pentru o

infracțiune similară, instanța de apel a ajuns la concluzia că, doar prin aplicarea

pedepsei în limitele generale ale art. 287 alin. (3) Cod penal, se va atinge scopul

pedepsei penale.

La caz, instanța de apel a reiterat că, inculpatul Rotaru Grigore anterior a mai

fost condamnat pentru o cauză similară, fiindu-i stabilită pedeapsa cu suspendare,

dar acesta nu a îndreptățit încrederea acordată și a comis din nou o infracțiune de

huliganism îndreptată contra ordinii publice și intergitatea persoanei, în interiorul

termenul de probațiune, astfel, s-a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea

inculpatului va fi posibilă prin izolarea acestuia de societate în limitele sancțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

procedură penală de către avocatul Cecalenco Denis în numele inculpatului, prin care

solicită casarea paerțială a sentinței și deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri în partea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului.

În motivarea celor solicitate, apărătorul indică că, instanțele neîntemeiat au

constatat lipsa circumstanțelor atenuante în privința lui Rotaru Grigore, or, potrivit

art. 76 alin.(1) Cod penal, instanța avea obligația pozitivă de a constata toate

circumstanțele care pot avea caracter atenuant, iar potrivit art. 76 alin.(2) Cod penal,

urma să atribuie caracter atenuant și celorlalte circumstanțe invocate de apărare.

Avînd în vedere faptul că Rotaru Grigore este născut la xxxxx, iar fapta a fost

comisă la 30.08.2020, ultimul avea 18 ani la data comiterii faptei – circumstanță care,

în corespundere cu prevederile art. 76 alin.(1) lit. b) și 79 alin.(1) Cod penal are

caracter atît atenuant cît și excepțional.

Invocă apărarea că, limitele pedepsei prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal

urmau a fi reduse inițial în baza art. 70 alin.(31) Cod penal, după care în baza art. 3641

alin.(8) Cod de procedură penală, iar în cele din urmă să fie individualizată potrivit

art. 78 alin.(1) și (4) Cod penal.

6

Neadmiterea și nerecunoașterea caracterului atenuant al circumstanțelor

existente, inclusiv a faptului că ultimul a comis infracțiunea neavînd vîrsta de 21 ani –

din aceleași considerente din care a fost anulată condamnarea condiționată prin art.

90 alin.(10) și 85 Cod penal, constituie o dublă incriminare a unei și aceiași

circumstanță agravantă.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca

fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 14) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Curtea Constituționlă a

recunoscut neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei,

insistînd asupra reducerii pedepsei inculpatului, menționând că instanța de apel la

stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a

individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră inculpatului.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească

7

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.

61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului

penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă privativă de libertate conducându-se de principiul

individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de

individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul apărătorului

precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră, din considerentul că aceasta

este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,

caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, și anume, la caz, trebuie avute în vedere

că inculpatul anterior a fost condamnat, a comis o infracțiune care face parte din

categoria celor grave, în privința acestuia a fost reținută circumstanța agravantă

săvîrșirea infracțiunii prin participare cu alte persoane, precum și faptul că inculpatul

nu a făcut careva concluzii, nu a conștientizat gradul de pericol social al faptelor

comise și nu a pășit pe calea corectării, dar a continuat să manifeste un comportament

infracțional.

De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și

detaliat asupra faptului aplicării unei pedepse privative de libertate în privința

inculpatului, fiind respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracținea

incriminată art. 287 alin.(3) Cod penal, motivare pe care instanța de recurs și-o

însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia.

Colegiul penal atestă că, instanța de apel justificat a respins solicitările

avocatului Cealenco Denis privind aplicarea art. 70 alin.(31) Cod penal, în acest sens,

argumentînd necesitatea aplicării unei pedepse în limitele generale, ținînd cont de

personalitatea inculpatului Rotaru Grigore.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile legale, este echitabilă în raport cu

8

circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii

săvârșite.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat

și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către partea părării

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 14) Cod de procedură penală, nu s-au

confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune

soluția inadmisibilității recursului ordinar depus, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cecalenco Denis

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Rotaru Grigore xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 iulie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

9