1ra-1994/2021 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP

1ra-1994/2021 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1994/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Pocaznoi Rodica în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, în cauza penală

privindu-l pe

ȚVENTARNÎI Sergiu Xxxxxx, născut la

xx xxxxxx xxxx, originar din r-nul Xxxxxxx, s.

Xxxxxxx, domiciliat în mun. Xxxxxxx, str. Xxxxx

xxxxxx xxxxxxxx x/x, ap. xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.07.2017 - 30.07.2020;

Instanța de apel: 22.08.2020-26.05.2021;

Instanța de recurs: 24.09.2021- 24.11.2021.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

Țventarnîi Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2)

lit. e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea pedepsei complementare

sub formă de amendă.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, prin

adăugarea pedepsei numite prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-101/2018

din 16.01.2018, în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, lui Țventarnîi Sergiu i s-a

stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis, fără aplicarea pedepsei complementare sub formă de amendă,

începând din momentul reținerii după rămânerea definitivă a sentinței.

1

Prin sentință s-a soluționat și soarta corpurilor delicte.

la 09 ianuarie 2017, aproximativ la ora 15.50, în timp ce se afla în str. Torino

intersecție cu str. Ion Luca Caragiale din mun. Chișinău, având scopul sustragerii în

mod deschis a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind, în mod conștient, survenirea

acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului, aplicând

violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea cet. Bîzu Rodica, manifestată prin

aplicarea loviturilor multiple cu pumnii în regiunea feței, în mod deschis a sustras

din urechile victimei o pereche de cercei de culoare aurie cu pietre, la prețul de 245

lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii faptei, astfel cauzându-i

victimei Bîzu Rodica o daună materială în proporții considerabile în sumă de 245,00

lei.

Acțiunile intenționate ale lui Țventarnîi Sergiu au fost calificate în baza art.

187 alin.(2) lit. e) și f) Cod penal, ca jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, conform ordinii

stabilite pentru prima instanță, prin care să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost

comisă de el.

În motivarea apelului, inculpatul a invocat că:

- sentința este ilegală, neîntemeiată și nemotivată, deoarece la judecarea

cauzei, instanța nu a intrat în esența circumstanțelor de fapt și de drept, nu s-a bazat

pe principiile generale ale efectuării justiției, nefiind asigurate și cercetate sub toate

aspectele, complet și obiectiv probele prezentate și administrate, ignorând, în mod

evident, argumentele apărării, iar divergențele apărute nu au fost înlăturate, fiind

admisă o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția acesteia;

- la judecarea cauzei, instanța de fond urma să se conducă de prevederile art.

384-385 Cod de procedură penală, care reglementează deliberarea și adoptarea

sentinței;

- instanța de fond nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a

verificat toate circumstanțele, nu a înlăturat toate divergențele, ceea ce face ca orice

concluzie privitor la vinovăția sa, să fie ilegală;

- instanța de fond a ajuns la concluzia privind vinovăția sa, în urma aprecierii

în exclusivitate a probelor acumulate la faza de urmărire penală care nu și-au găsit

confirmarea în instanța de judecată și anume: declarațiile inculpatului Țventarnîi

Sergiu, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor Galben Gheorghe,

Moldovanu Vasile, Iacovenco Vasile, Gurduz Denis, procesul- verbal de prezentare

2

spre recunoaștere a persoanei din 07.02.2017, procesul-verbal de ridicare din

07.02.2017, procesul- verbal de examinare din 07.02.2017, precum procesul-verbal

de confruntare din 30 mai 2017;

- atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești a

indicat că, în ziua când a fost săvârșită infracțiunea, și anume la data de 09 ianuarie

2017, s-a aflat la serviciu pe str. M. Drăgan, s. Ciocana, mun. Chișinău de dimineață

până seara, iar infracțiunea imputată nu a săvârșit-o și nici nu a fost în acea zi în

sectorul Buiucani;

- instanța de judecată și-a întemeiat sentința de condamnare, preponderent pe

declarațiile părții vătămate care a dat declarații divergente și din care nu rezultă că el

ar fi persoana care a atacat-o.

- raționamentele instanței de fond au fost bazate pe aprecieri subiective și rupte

din context, acordând prioritate poziției acuzării;

- instanța de judecată a considerat drept probă pertinentă și a pus la baza

sentinței, înregistrarea video datată cu 09.01.2017, care a fost ridicată de la

administratorul magazinului „Lumea Tapetelor”, amplasat în mun. Chișinău, str. Ion

Pelivan și potrivit căror, nici una dintre peroanele din imagini nu este inculpatul.

Mai mult ca atât, aceste imagini nu redau nici momentul comiterii sustragerii, or

camerele nominalizate erau instalate în alt loc, adică pe altă stradă, decât cea unde s-

a consumat fapta;

- la pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată, cercetând toate

probele anexate la materialele cauzei, nu putea să adopte o altă soluție decât că fapta

nu a fost săvârșită de către inculpatul Țventarnîi Sergiu, or divergențele care există

urmau să fie interpretate în favoarea acestuia.

apelul a fost admis din alte motive, cu casarea parțială a sentinței, inclusiv din

oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu excluderea din

dispozitivul sentinței dispoziția privind cumularea pedepselor aplicate lui Țventarnîi

Sergiu.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. Audiind opiniile participanților la proces și cercetând suplimentar probele

administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere, Colegiul penal a conchis că,

instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, iar acțiunile inculpatului Țventarnîi

Sergiu just au fost încadrate în dispoziția art.187 alin.(2) lit. e) și f) din Codul penal,

după indicii calificativi - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei

și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

3

Prin justificarea probelor cercetate, Colegiul a determinat ca fiind dovedită

vinovăția inculpatului Țventarnîi Sergiu în comiterea infracțiunii pentru care a fost

deferit justiției, și anume:

- declarațiile inculpatului Țventarnîi Sergiu care a declarat că la data când a

fost comisă infracțiunea el se afla la serviciu, în sectorul Ciocana. La serviciu s-a

aflat de la orele 08:00 până la 20:00. Nu cunoaște în ce mod poliția a ajuns anume la

el. Coafura o portă păr scurt, iar în acea perioadă nu a avut scurtă de stofă albastră.

Nu poate să pună de ce Bîzu Rodica a indicat la dânsul, intuiește că din

considerentul că toți ceilalți erau colaboratori de poliție și ei glumeau întrei ei, unica

persoană străină era el. Pe Scoarță Eugeniu îl cunoaște dar careva conflicte cu acesta

nu a avut;

- declarațiile părții vătămate Bîzu Rodica care a declarat că mergând dinspre

str. Caragiale spre str. Torino deoarece este un loc fără case și o porțiune unde este

mai pustiu, a vrut un pic să mai scurteze din drum, însă a simțit cum cineva aleargă

din spatele său și ea s-a ferit ca să-i dea voie să treacă, s-a întors într-o parte cu

corpul ca să-i dea voie să treacă, la care dânsul i-a pus gluga în cap, fularul la gură, a

trântit-o la pământ i-a pus fularul în gură și striga „ (cuvânt necenzurat) închide

gura” deoarece ea striga după ajutor, însă acesta în continuare îi ținea fularul la gură

și striga „(cuvânt necenzurat) închide gura” a început să o lovească cu pumnii și

striga să-i dea banii și telefonul, deoarece ea ținea bine cu mâna geanta el a mușcat-

o de mâna ca să dea drumul la geantă, nu mai ține minte ce i-a mai zis și până la

urmă a văzut că nu poate să-i ia geanta i-a smuls cerceii și a fugit, după care a ajuns

acasă iar soțul a chemat poliția. Acum nu este convinsă dacă inculpatul Țventarnîi

Sergiu este persoana care a agresat-o, ține minte doar sprâncenele stufoase de sub

glugă, mimica feței și părul era cârlionțat. La 07.02.2017 la urmărirea penală când

au fost prezentate persoanele spre recunoaștere din toți acei prezenți cel mai tare

semăna Țventarnîi Sergiu cu persoana care a atacat-o, dar nu știe sigur dacă este el

dar că din toate persoanele prezentate el semăna cel mai tare. A fost atacată din

spate i-a fost dată gluga peste față, el trăgea de geantă și luptând-se, el a împins-o și

a căzut cu față în jos cu capul în zăpadă. Fața i-a fost acoperită cu gluga parțial până

deasupra ochilor. Față în față cu agresorul a stat doar atât timp cât ea s-a întors

pentru a-i face loc să treacă. A menționat că, agresorul era îmbrăcat într-o pereche

de blugi de culoare albastră, încălțămintea era de culoare neagră cu alb de genul

adidași, tălpița era albă, și scurtă deasupra era cu glugă albastră la culoare, iar scurta

agresorului era din stofă. În momentul incidentului agresorul avea glugă nu era cu

căciulă. După atac a mai stat la pământ ca să-și revină. În momentul atacului

agresorul vorbea ca printre dinți, nu avea un accident specific, nu a sesizat un

accident specific părea a fi vorbitor de limbă română. Alte semne distinctive nu a

observat la agresor. La atacator a observat doar sprâncenele stufoase și părul

4

cârlionțat de sub glugă. A observat atacatorul la față atunci când s-a întors spre el

după aceasta îi astupase ochii. La atacator a memorizat doar sprâncenele stufoase și

la față parcă era neras. Atacatorul avea părul mai lung care ieșea de sub glugă,

culoarea părului era întunecat. Statura atacatorului era cam de statura ei,

aproximativ 1,68 m. După constituție era un pic mai corpolent ca dânsa, plus avea

haine de iarnă, dat fiind faptul că ea are 63 kg. Părul atacatorului care ieșea de sub

glugă era unul aspru ondulat un pic în sus;

- declarațiile martorului Galben Gheorghe, care fiind audiat în cadrul ședinței

de judecată a comunicat că, îl cunoaște pe Țventarnîi Sergiu deoarece a lucrat la

compania pe care el o administrează, ca stagiar aproximativ 2-3 luni și avea

aproximativ 4-6 ore de lucru pe zi prezentându-se de fiecare dată când erau orele lui

de muncă. Nu era un grafic de lucru stabil pentru Țventarnîi Sergiu care era ca

stagiar. El trăia aproape, peste drum de locul de muncă și când era fluxul mare de

mașini atunci băieții îl telefonau și el venea la lucru, erau zile când de timp îl

preîntâmpina că o să activeze. Nu poate să confirme 100% dacă Țventarnîi Sergiu se

afla sau nu la lucru la data de 9 ianuarie 2017, dar că la spălătorie mai erau băieți din

sat și era Crăciunul și ei erau plecați și la lucru a rămas Țventarnîi Sergiu asta își

aduce aminte din spusele băieților care activează la spălătorie. Nu își amintește în ce

haine era îmbrăcat în afara orelor de muncă. Nu ține minte dacă Țventarnîi Sergiu

purta ceva pe cap. Nu știe ce să răspundă la întrebarea dacă purta părul scurt sau

cârlionț sau mai lung. Ziua de 9 ianuarie 2017, fiind o zi după sărbători era una

aglomerată, dar nu ține minte care din băieți au lucrat în acea zi, ține minte că erau

angajați 4 băieți oficial, 2 au plecat la țară și probabil la schimb era și Țventarnîi

Sergiu;

- declarațiile martorului Moldovanu Vasile, care a comunicat că nu își poate

aminti dacă pe 9 ianuarie 2017 a fost la serviciu, dar mai degrabă nu a fost deoarece

de sărbători pleacă acasă. Consideră că pe data de 09 ianuarie 2017 Țventarnîi

Sergiu ar fi trebuit să fie la lucru pentru că era nevoie de oameni la lucru, dar exact

nu cunoaște dacă pe 09 ianuarie 2017 Țventarnîi Sergiu a fost sau nu la lucru.

Programul de lucru era de la 08 dimineața până la 10.00 seara. Nu cunoaște dacă a

fost aplicat față de Țventarnîi careva sancțiune pe motivul că a lipsit sau nu s-a

prezentat la muncă. Nu își aduce aminte ce fel de haine purta Țventarnîi în afara

orelor de muncă, dar părul îl avea tot așa cum este la moment în ședință;

- declarațiile martorului Iacovenco Vasile, care a comunicat că, în luna

ianuarie 2017 nu cunoaște dacă Țventarnîi Serghei era angajat oficial sau nu, dar

lucra la spălătorie. La data de 09.01.2017, Țventarnîi Serghei era la serviciu. Ține

minte data aceasta deoarece după 7 ianuarie a mai stat câteva zile la lucru împreună

și ține minte data aceasta deoarece a venit un cunoscut de-al său care vine foarte rar

și cu care au petrecut timpul. La data de 09.01.2017, Țventarnîi Sergiu a fost toată

5

ziua la lucru, deoarece în timpul sărbătorilor era un număr limitat de lucrători la

spălătorie și lucrătorii care erau la serviciu au lucrat ca de obicei de dimineață până

seară. La data de 09.01.2017 el precis nu ține minte dacă au lucrat 4 persoane, acolo

au mai fost lucrători care erau la practică și erau de multe ori fețe noi, persoanele se

schimbau într-o perioadă de timp. Țventarnîi Sergiu în ziua de 09.01.2017 a lucrat

în calitate de spălător auto și el în acea zi, la fel a lucrat în calitate de spălător auto.

La etapa urmării penale a declarat că nu ține minte dacă l-a văzut pe Țventarnîi

Sergiu la lucru deoarece era foarte speriat și nu înțelegea ce se întâmplă. Nu ține

minte în ce era îmbrăcat Țventarnîi Sergiu la data de 09.01.2017. De când îl ține

minte pe Țventarnîi Sergiu acesta purta părul scurt;

- declarațiile martorului Gurduz Denis, care a comunicat că, la data de

09.01.2017 a venit să se angajeze la spălătoria auto ,,Auto Hibryd ” la care lucra și

Țventarnîi Sergiu și acolo în acea zi s-a cunoscut cu acesta. La data de 09.01.2017 l-

a văzut pe Țventarnîi Sergiu de la orele 17:30 seara până la jumătate la 8 și tot acel

timp el s-a aflat acolo. În acea perioadă Țventarnîi Sergiu purta coafura diferită,

când mai lung când mai scurt, însă nu ține minte la data de 09.01.2017 ce coafură

purta Țventarnîi Sergiu;

- procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere din 07 februarie 2017,

potrivit cărui, partea vătămată din cele 5 persoane prezentate spre recunoaștere a

recunoscut persoana cu Nr. 3, după statură, după bărbie, după siluetă, sprâncenele

stufoase, ochi și mimica feței. Persoana din fotografia cu N° 3 este Țventarnîi Sergiu

(f. d. 42-43);

- procesul-verbal de ridicare din 07 februarie 2017, prin care a fost ridicat un

CD-R cu o înregistrare video datată cu 09 ianuarie 2017 (f.d. 29);

- procesul - verbal de examinare din data de 07 februarie 2017 prin care a fost

supusă examinării înregistrarea video datată cu 09.01.2017, care a fost ridicată de la

administratorul magazinului „Lumea Tapetelor”, amplasat în municipiul Chișinău,

str. Ion Pelivan 18. (f.d. 30);

- proces - verbal de confruntare din 30 mai 2017, dintre învinuitul Țventarnîi

Sergiu și partea vătămată Bîzu Rodica (f.d. 74-76);

Astfel, în urma cercetării probelor pertinente, concludente, utile și veridice

expuse supra, Colegiul penal a constatat ca fiind dovedită dincolo de orice dubiu

rezonabil că, Țventarnîi Sergiu, la 09 ianuarie 2017, aproximativ la ora 15.50, în

timp ce se afla în str. Torino intersecție cu str. Ion Luca Caragiale din municipiul

Chișinău, având scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor și dorind, în mod conștient, survenirea acestora, acționând cu intenție directă

îndreptată la atingerea scopului, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și

sănătatea cet. Bîzu Rodica, manifestată prin aplicarea loviturilor multiple cu

6

pumnii în regiunea feței, în mod deschis a sustras din urechile victimei o pereche de

cercei de culoare aurie cu pietre, la prețul de 245 lei, după care cu bunurile

sustrase a părăsit locul comiterii faptei, astfel cauzându-i victimei Bîzu Rodica o

daună materială în proporții considerabile în sumă de 245,00 lei. Acțiunile lui

Țventarnîi Sergiu just au fost încadrate în dispoziția art. 187 alin.(2) lit. e) și f) Cod

penal după indicii calificativi - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei

și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Analizând declarațiile părții vătămate Bîzu Rodica, instanța de apel le-a

apreciat ca fiind veridice și coroborează cu probele materiale scrise cercetate în

ședința de judecată. În acest context, nu există temei pentru a da o nouă apreciere

probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind

aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Colegiul a constatat că, prima instanță, judecând cauza, a cercetat nemijlocit,

sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat reprezentantul părții

vătămate, martorii, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire

penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită integral.

Analizând componența infracțiunii incriminate inculpatului, instanța de apel a

conchis că, pentru calificarea faptei ca jaf este necesar să fie stabilită convingerea

făptuitorului bazată pe premise obiective că el acționează în mod manifest (vădit)

pentru cei din jur, care îi văd fapta, observă cele săvârșite de făptuitor, percep

semnificația juridică a faptei lui. În speță, făptuitorul - Țventarnîi Sergiu

conștientiza că sustrage în mod deschis cerceii părții vătămate Bîzu Rodica. Faptul

luării ilegale și gratuite a bunurilor ce nu-i aparțineau lui, ci părții vătămate Rodica

Bîzu a fost demonstrat în cadrul cercetării judecătorești prin declarațiile părții

vătămate coroborate cu declarațiile martorilor și probele scrise, examinate în cadrul

ședinței de judecată.

În acest sens, Colegiul Penal a reținut că, în ședința de judecată s-a stabilit cu

certitudine că inculpatul Țventarnîi Sergiu, prin fapta comisă, a atentat la obiectul

juridic general - relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt

condiționate de ocrotirea relațiilor patrimoniale și la obiectul juridic special al

infracțiunii, și anume relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.

Alegațiile inculpatului precum că, în ziua când a fost săvârșită infracțiunea, și

anume la data de 09 ianuarie 2017, s-a aflat la serviciu pe str. M. Drăgan, sectorul

Ciocana, mun. Chișinău de dimineață până seara, iar infracțiunea imputată nu a

săvârșit-o și nici nu a fost în acea zi în sectorul Buiucani, instanța de apel le-a

respins, deoarece partea vătămată Bîzu Rodica fiind audiată în aceeași zi în care a

fost comisă infracțiunea, a descris semnalmentele persoanei care a atacat-o și anume

7

„o persoană cu vârsta aproximativ 25-28 ani, înălțimea 1,70-1,75 m., vorbitor de

limbă română, îmbrăcat în scurtă albastră închisă, în blugi albaștri, căciulă de

materie cu element albastru deschis” (vol. I, f.d. 9), aceleași semnalmente, fiind

descrise de aceasta și la data de 11.01.2017, când a fost audiată în calitate de parte

vătămată.

La fel, instanța de apel a notat că prin procesul-verbal de recunoaștere, din 07

februarie 2017, partea vătămată din cele 5 persoane prezentate spre recunoaștere a

recunoscut persoana cu Nr. 3, după statură, după bărbie, după siluetă, sprâncenele

stufoase, ochi și mimica feței - Țventarnîi Sergiu, iar afirmațiile inculpatului precum

că colaboratorii de poliție i-ar fi sugerat la care persoană să arate, Colegiul Penal le-

a respins, ele fiind o presupunere a acestuia, fiind combătută prin declarațiile părții

vătămate făcute până la prezentarea persoanei spre recunoaștere.

În circumstanțele descrise, instanța de judecată cert a stabilit că anume

Țventarnîi Sergiu este persoana care i-a sustras în mod deschis părții vătămate o

pereche de cercei de culoare aurie cu pietre, la prețul de 245 lei, or, o astfel de

concluzie denotă materialul probant cercetat în ședința de judecată, fapt confirmat

nemijlocit de partea vătămată Bîzu Rodica.

În aceeași ordine de idei, Colegiul Penal a notat că martorul Galben Serghei,

care fiind administratorul spălătoriei SRL ,,Hibrid Auto”, a indicat că Țventarnîi

Sergiu a lucrat la compania pe care el o administrează, ca stagiar aproximativ 2-3

luni, în calitate de spălător de mașini și avea aproximativ 4-6 ore de lucru pe zi, se

prezenta de fiecare dată când erau orele lui de muncă, însă nu era un grafic de lucru

stabil pentru Țventarnîi Sergiu care era ca stagiar, și era chemat la serviciu când era

fluxul mare de mașini, nu poate să confirme 100% dacă Țventarnîi Sergiu se afla

sau nu la lucru la data de 9 ianuarie 2017. Prin prisma declaraților nominalizate,

instanța reține că graficul de lucru al inculpatului era unul flexibil, de aproximativ 4-

6 ore de lucru pe zi, fapt care i-ar fi permis ca la data de 09.01.2017 ora 15.00 să nu

se fi aflat la serviciu, ci să comită fapta infracțională care i se incriminează.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat că declarațiile martorilor Moldovan

Vasile și Gurduz Denis care la fel sunt angajați ai spălătoriei SRL ,,Hibrid Auto” și

la data de 09.01.2017 erau la serviciu, sunt nesemnificative cauzei, or, unanim

indică că nu țin minte careva circumstanțe relevante speței, mai mult ca atât că

martorul Gurduz Denis a venit la serviciu în acea zi la ora 17.30 până la 19.30, iar

fapta de care se învinuiește inculpatul a fost comisă în jurul orei 15.50.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile date în ședința de

judecată de martorul Iacovenco Vasile care a declarat pe de o parte că la data de

09.01.2017, Țventarnîi Serghei era la serviciu, iar pe de altă parte declară că la data

de 09.01.2017 precis nu ține minte câte persoane au lucrat în acea zi, acolo au mai

fost lucrători care erau la practică și erau de multe ori fețe noi, persoanele se

8

schimbau într-o perioadă de timp, iar la data de 09.01.2017 dânsul nu se uita după

Țventarnîi Sergiu, deoarece el îndeplinește un anumit serviciu. Prin urmare, instanța

a atestat că, declarațiile martorului dat sunt contradictorii, nu sunt consecvente, nu

sunt confirmate, precum și nu coroborează cu alte probe administrate în speță.

Colegiul Penal a notat că prin procesul verbal de examinare din data de 07

februarie 2017, a fost supusă examinării înregistrarea video datată cu 09.01.2017,

care a fost ridicată de la administratorul magazinului „Lumea Tapetelor”, amplasat

în mun. Chișinău, str. Ion Pelivan 18. Prin conținutul înregistrării video, se atestă

două imagini video cu durata respectivă de 8 minute și 11 secunde și a doua imagine

cu mărimea de 11 secunde. Prima imagine dovedește faptul că, la ora 15:40:30 din

stradă se deplasează o doamnă care este stabilită ca fiind Bîzu Rodica, partea

vătămată, care ulterior traversează pe trecerea de pietoni str. Ion Pelivan, trece de

magazinul „Lumea Tapetelor” și se deplasează mai departe pe str. Teodorovici. La

intervalul de timp de aproximativ 29 secunde se observă o persoană de gen

masculin, vârsta aproximativ 20-25 ani, îmbrăcată în scurtă de culoare neagră. Blugi

de culoare albastră, ghete de culoare negri, în partea de jos combinat cu alb, glugă

de culoare albastră deschisă, care merge după partea vătămată Bîzu Rodica. A doua

imagine video, dovedește că, în intervalul de timp începând cu ora 15:40:42 și până

la 15:40:58 din stradă se deplasează persoană de gen masculin, vârsta aproximativ

20-25 ani, îmbrăcată în scurtă de culoare neagră. Blugi de culoare albastră, ghete de

culoare negri, în partea de jos combinat cu alb, glugă de culoare albastră deschisă.

(f.d. 20-21 Vol. 2).

Faptul că infracțiunea a fost comisă anume de inculpat se demonstrează și prin

procesul-verbal de confruntare din 30 mai 2017, dintre învinuitul Țventarnîi Sergiu

și partea vătămată Bîzu Rodica, în cadrul căreia ultima a indicat că pe învinuit îl

cunoaște și anume, la văzut la data de 09 ianuarie 2017 între Policlinica N°3 și

N°12. Tot în cadrul acțiunii de confruntare, partea vătămată a indicat asupra faptului

că anume învinuitul Țventarnîi este cel care la 09 ianuarie 2017 a atacat-o pe terenul

dintre Policlinica N°3 și N°12 și i-a sustras cerceii. (f.d. 23 Vol. 2).

În consecință, reieșind din prevederile legale enunțate, instanța de apel a

apreciat critic declarațiile inculpatului Țventarnîi Sergiu din cadrul cercetării

judecătorești, prin care a negat comiterea faptei imputate.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Țventarnîi Sergiu, sub formă de 4

(patru) ani 8 (opt) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, instanța de apel concluzionează că, reeducarea și corijarea inculpatului

este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu executare

reală, apreciind pedeapsa aplicată ca una echitabilă și proporțională faptei comise de

către inculpat, în prezenta speță.

9

Totodată, Colegiul Penal a notat că instanța de fond a reținut că prin Decizia

Curții Supreme de justiție nr. lra-101/2018 din 16.01.2018, Țventarnîi Sergiu în

baza art. 187 alin. (2) lit. f) CP a fost condamnat la 5 ani închisoare, iar conform art.

90 Cod Penal al RM pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe o perioadă

de probațiune de 3 ani. Astfel, aplicând prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, i-a

numit lui Țventarnîi Sergiu pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 7 ani și 8 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea

sancțiunii complementare sub formă de amendă.

În sensul vizat, Colegiul Penal a reținut că în ședința de judecată în instanța de

apel, partea apărării a prezentat Certificatul nr. 25 din 17.02.2021, eliberat de Biroul

de Probațiune Chișinău prin care se confirmă că Țventarnîi Sergiu, condamnat la

16.01.2018 prin Decizia Curții Supreme de Justiție în baza art. 187 alin. (2) lit. f)

Cod penal la 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe

un termen de probă de 3 ani, în baza art. 90 Cod Penal a fost exclus din evidență la

16.01.2021 în temeiul expirării termenului.

Respectiv, ținând cont de faptul că pedeapsa stabilită lui Țventarnîi Sergiu prin

Decizia Curții Supreme de Justiție din 16.01.2018 a fost executată, instanța de apel a

exclus din dispozitivul sentinței dispoziția privind cumularea pedepselor aplicate

inculpatului Țventarnîi Sergiu în baza art. 84 alin. (4) Cod Penal.

Cu privire la soarta corpurilor delicte instanța de apel a menținut și în această

parte sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 30 iulie 2020, aceasta

fiind soluționată în corespundere cu prevederile art. 162 alin. (1) pct. 2), Codul de

procedură penală. Mai mult ca atât, apelantul nu și-a exprimat dezacordul cu

sentința primei instanțe în această parte.

Pocaznoi Rodica în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia rejudecarea cauzei,

pronunțarea unei noi hotărâri, cu remiterea cauzei la o nouă judecare în instanța

de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului indică următoarele argumente:

- instanța de apel a menținut sentința de condamnare în condițiile în care fapta

nu a fost săvârșită de inculpat, a admis o eroare gravă de fapt, nu a motivat soluția și

nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în apel;

- deși probele cercetate, stabilesc nevinovăția inculpatului Țventarnîi Sergiu,

acesta a fost condamnat greșit pentru o infracțiune pe care nu a comis-o;

- soluția adoptată este ilegală, neîntemeiată și nemotivată, or instanțele

judecătorești, judecând cauza nu au intrat în esența circumstanțelor de fapt și de

drept, nu s-a bazat pe principiile generale ale efectuării justiției, astfel nefiind

asigurate și cercetate sub toate aspectele, complet și obiectiv probele prezentate și

10

administrate, ignorând, în mod evident, argumentele apărării, iar divergențele

apărute nu au fost înlăturate, fiind admisă o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția acesteia, fapt ce pune în ilegalitate concluziile privitor la vinovăția lui

Țventarnîi Sergiu;

- pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești

Țventarnîi Sergiu a indicat că, în ziua când a fost săvârșită infracțiunea, și anume la

data de 09 ianuarie 2017, s-a aflat la serviciu pe str. M. Dragan, s. Ciocana, mun.

Chișinău de dimineață până seara, iar infracțiunea imputată nu a săvârșit-o el, ba

mai mult nici nu a fost în acea zi în sectorul Buiucani. La spălătoria unde activează

sunt amplasate camere de luat vederi ce poate confirma prezența lui la serviciu în

acea zi, însă organul de urmărire penală nu a ridicat imaginile video respective;

- instanțele judecătorești au apreciat ca eronate și nesemnificative declarațiile

martorilor Moldovanu Vasile și Gurduz Denis angajați ai spălătoriei auto, însă

declarațiile martorului Moldovanu Vasile, coroborează cu declarațiile martorului

Galben Gheorghe, Iacovenco Vasile respectiv ale lui Țventarnîi Sergiu ;

- reieșind din raționamentul instanței de apel, Țventarnîi Sergiu aproximativ la

ora 15.50, se afla pe str. Torino intersecție cu str. Ion Luca Caragiale din mun.

Chișinău, a săvârșit fapta infracțională, apoi a trebuit să ajungă în mai puțin de 1 oră

și jumătate în sectorul Ciocana, mun. Chișinău, la locul de muncă, să se echipeze în

salopetă și să își continue munca;

- instanțele judecătorești au denaturat declarațiile martorilor, inversând sensul

acestora ceea ce constituie o eroare gravă de fapt;

- instanțele judecătorești s-au bazat la adoptarea soluției de condamnare pe

aprecieri subiective și rupte din context, acordând prioritate poziției acuzării inclusiv

și în cazul declarațiilor martorului Iacovenco Vasile, indicând că acestea sunt

contradictorii, nu sunt consecvente, nu sunt confirmate, precum și nu coroborează

cu alte probe administrate în speță, însă acest martor a activat în acea perioadă la

spălătoria din sect. Ciocana, str. M. Dragan și ultimul a declarat că pe data de 9

ianuarie 2017, Țventarnîi Sergiu era la serviciu, că ține minte bine că au fost unii

lucrători plecați, de aceea cei care erau la servici au lucrat de dimineață până seara,

iar la întrebarea de ce la urmărirea penală a declarat că nu ține minte ca Țventarnîi

Sergiu a fost la serviciu, martorul a explicat că era speriat și nu înțelegea ce se

întâmplă;

- declarațiile martorului Galben Gheorghe au fost apreciate greșit și selectiv,

fără a se lua în calcul că acesta a declarat că la data de 09.01.2017 erau multe mașini

la spălătorie iar inculpatul i-a înlocuit pe băieții care erau plecați de sărbători;

- instanțele de judecată trebuiau să reacționeze la declarațiile părții vătămate

care a declarat că agresorul avea părul cârlionțat și lung, ieșind de sub glugă, iar

inculpatul nu avea așa frizură, fapt confirmat prin declarațiile martorului Iacovenco

11

Vasile, cât și a martorului Moldovanu Vasile, care au susținut că acesta tot timpul a

purtat părul scurt;

- instanța de apel nu a motivat soluția și nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocate în apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept,

nu a verificat toate circumstanțele, nu a înlăturat toate divergențele, iar drept

consecință, a fost condamnat greșit pentru o infracțiune pe care nu a comis-o;

- la baza soluției adoptate de către instanțele judecătorești au fost puse în

exclusivitate declarațiile părții vătămate, fiind astfel, încălcat un principiu

fundamental, precum accesul liber la justiție. Instanțele judecătorești nu au fost

imparțiale, nu au respectat principiul prezumției nevinovăției și asigurării dreptului

la un proces echitabil;

- instanța de apel a considerat drept probă pertinentă și a pus-o la baza

sentinței, înregistrarea video datată cu 09.01.2017, care a fost ridicată de la

administratorul magazinului „Lumea Tapetelor", amplasat în municipiul Chișinău,

str. Ion Pelivan și supusă examinării se atestă două imagini video cu o durată

respectivă de 8 minute și 11 secunde și a doua imagine cu mărimea de 11 secunde....

Deși la toate etapele s-a remarcat că din imaginile video vizualizate nu se regăsește

Țventarnîi Sergiu, instanța de apel anume această probă o pune la baza hotărârii de

condamnare. Mai mult decât atât, aceste imagini nu redau nici momentul comiterii

sustragerii, or camerele nominalizate erau instalate în alt loc, adică pe altă stradă,

decât cea unde s-a consumat fapta, iar în imagine se observă mai multe persoane;

- la pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată, cercetând toate

probele anexate la materialele cauzei, nu putea să adopte altă soluție decât că fapta

nu a fost săvârșită de către inculpatul Țventarnîi Sergiu, or divergențele care există

urmau să fie interpretate în favoarea acestuia

5.1. Asupra recursului a depus referință procurorul, prin care s-a expus pentru

respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate nu și-

au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, iar temeiul

de reapreciere a probelor nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură

penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

12

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului rezultă că recurenta invocă ca temei de recurs pct.

6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Totodată, lecturând recursul declarat, Colegiul reține că acesta nu este motivat

prin prisma temeiurilor de recurs indicate de către recurentă în partea dispozitivă a

acestora, recurenta de fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și făcând deducții proprii referitor la acțiunile inculpatului, părții

vătămate și martorilor în ziua de 09 ianuarie 2021.

Colegiul menționează că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede o

listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile

privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel

neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este

abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu

caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de

fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către

instanța de recurs.

Cu referire la eroarea prevăzută la pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, invocat de către recurentă, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, Colegiul penal, atestă că aceasta a omis să concretizeze prin

ce se confirmă acestea, lipsind o motivare corespunzătoare în acest sens.

Totodată, instanța de recurs constată că instanța de apel, la examinarea cauzei

penale a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală, adoptând o decizie legală și întemeiată și a dat răspuns la toate

argumentele invocate în apelurile declarate.

13

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus,

la caz, la menținerea în parte a sentinței instanței de fond. Or, în fapt, decizia

recurată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101

Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, au confirmat vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal.

Prin urmare, în conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând la

concluzia corectă de menținere în parte a sentinței atacate, totodată oferind răspuns

la toate argumentele invocate de apelant, specificând motivele pe care și-a întemeiat

soluția adoptată.

Cât privește pretinsa eroare de drept prevăzută la pct. 8) alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală, semnalată de recurentă, instanța de recurs o consideră ca

fiind contrară stării de fapt constatate la caz, deoarece acest temei este prezent

atunci când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept,

cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea

infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund

elementelor constitutive ale infracțiunii respective.

Reieșind din solicitările recurentei, Colegiul constată în primul rând

ambiguitatea acestora, or, aceasta solicită casarea deciziei cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, după care înaintează solicitarea de trimere a cauzei

la o nouă rejudecare în instanța de apel, solicitările respective fiind diametral opuse

și excluzându-se reciproc.

În același context, Colegiul penal notează că, deși se invocă eroarea prevăzută

la pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală – nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, fără a indica măcar care elemente ale infracțiunii nu au fost

întrunite, în expunerea motivelor recursului, recurenta indică asupra faptului că

fapta nu a fost comisă de inculpat, deoarece la data și ora respectivă acesta s-ar fi

aflat la serviciu în sectorul Ciocana, mun. Chișinău și nu în sectorul Buiucani unde a

avut loc infracțiunea.

14

Pe cale de consecință, Colegiul notează că nu este clară poziția apărării în acest

sens, sub aspectul dacă inculpatul totuși la data de 09.01.2017 orele 15.00, nu s-a

aflat în sectorul Buiucani al mun. Chișinău, fiind toată ziua la serviciu în sectorul

Ciocana, sau acesta totuși a comis fapta, însă aceasta nu ar întruni elementele

infracțiunii incriminate.

Motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor

dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor

amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de

vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o

situație de fapt, instanța de apel, înlăturând omisiunile de apreciere ale instanțelor,

descrise în decizia Curții Supreme de Justiție, ca urmare a efectuării recercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și a

concluzionat corect ca aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 187 alin.

(2) lit. e), f) Cod penal, potrivit căreia inculpatul a fost recunoscut vinovat.

Instanța de recurs mai atestă și faptul, că argumentele invocate de recurentă, au

fost combătute de instanța de apel în mod corespunzător, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CtEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinate chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis erorile

de drept prevăzute în pct. 6), 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care

face referință recurenta, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de

către instanța de apel.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției nu contrazice

dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței și că fapta întrunește elementele infracțiunii.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată,

iar temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de recurentă nu

au suport probatoriu și contravin probelor administrate și prin urmare, prezența

15

circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra

inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Pocaznoi Rodica în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 26 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe ȚVENTARNÎI Sergiu Xxxxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 decembrie 2021.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

16