1ra-465/2021 — art. 187 alin.2 lit. b, e, f CP

1ra-465/2021 — art. 187 alin.2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-465/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Toma Nadejda,

Judecători - Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2020,

în cauza penală în privința lui

Toma Victor XXXXX, născut XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX;

Levcenco Vladimir XXXXX, născut XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.07.2019 - 09.10.2019;

Instanță de apel: 30.01.2020 - 14.09.2020;

Instanță de recurs: 20.11.2020 - 18.05.2021.

a c o n s t a t a t :

pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor

art.3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Toma Victor în baza art.187 alin.(2) lit. b), e) și f) din Codul penal, la 3 ani și

5 luni închisoare, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.84 alin.(4) Cod penal, s-a adăugat parțial pedeapsa de 6 luni

aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09.08.2019, la

pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, aplicând pedeapsa definitivă de 3 ani 8 luni

închisoare, fără amendă, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.901 alin.(1) Cod penal, pedeapsa stabilită lui Toma Victor a fost

suspendată parțial, prima perioadă de 2 ani din pedeapsă, urmând a fi executată în

penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei de 1 ani 8 luni a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Levcenco Vladimir în baza art.187 alin.(2) lit. b), e) și f) din Codul penal, la

3 ani și 6 luni închisoare, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.901 alin.(1) Cod penal, pedeapsa stabilită lui Levcenco Vladimir

a fost suspendată parțial, prima perioadă de 2 ani din pedeapsă urmând a fi executată

1

în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei de 1 ani 6 luni a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Toma Victor și Levcenco Vladimir

în beneficiul lui Mardari Vasile suma de 6 500 lei cu titlu de prejudiciu material.

11 mai 2019, la aproximativ ora 19:10, aflându-se în fața magazinului alimentar

situat pe adresa XXXXX, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor cet.

Mardari Vasile, în urma unei înțelegeri tacite și acționând împreună cu o persoană

la moment neidentificată, prin aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea

victimei, manifestată prin cuprinderea acestuia cu imobilizarea mâniilor, au sustras

deschis de la cet. Mardari Vasile bani în sumă de 3000 lei și un telefon mobil de

marca „Samsung Galaxy J5”, în valoare de 3 500 lei, în total bunuri în sumă de 6

500 lei, care pentru Mardari Vasile constituie o daună considerabilă.

Levcenco Vladimir, pe 11 mai 2019, la aproximativ ora 19:10, aflându-se în

fața magazinului alimentar situat pe adresa XXXXX, urmărind scopul sustragerii

deschise a bunurilor cet. Mardari Vasile, în urma unei înțelegeri, tacite și acționând

împreună cu Toma Victor, prin aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea

victimei, manifestată prin cuprinderea acestuia cu imobilizarea mâniilor, au sustras

deschis de la cet. Mardari Vasile bani în sumă de 3 000 lei și un telefon mobil de

marca „Samsung Galaxy J5”, în valoare de 3 500 lei, în total bunuri în sumă de 6

500 lei, care pentru Mardari Vasile constituie o daună considerabilă.

Pe baza stării de fapt expuse supra, acțiunile inculpaților, în drept, au fost

încadrate în baza art.187 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal, jaf - adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care:

Toma Victor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2)

lit. b), e) și f) din Codul penal, la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art.84 alin.(4) Cod penal, prin cumul parțial cu pedeapsa de 6 luni

închisoare, stabilită prin sentința judecătoriei mun. Chișinău, sediul Buiucani din

09.08.2019, să-i stabilească inculpatului Toma Victor pedeapsă definitivă de 5 ani

și 4 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Levcenco Vladimir să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187

alin.(2) lit. b), e) și f) din Codul penal, la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În susținerea celor solicitate, procurorul a menționat că, instanța nu a luat în

considerație că, inculpații Toma Victor și Levcenco Vladimir, anterior au fost

condamnați pentru comiterea altor infracțiuni, au comis mai multe infracțiuni, prin

aceasta se demonstrează faptul că, inculpații nu au făcut careva concluzii și din nou

au comis alte infracțiuni din categoria celei grave pentru care pedeapsa prevede o

pedeapsă până la 7 ani privațiune de libertate.

2

Procurorul a considerat că, efectul pedepsei penale este prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni de către persoanele implicate pe caz cât și de alte terțe persoane,

iar prin aplicarea unor pedepse blânde, în privința inculpaților Toma Victor și

Levcenco Vladimir, consideră că nu se va atinge scopul pedepsei penale de corijare

a acestora.

3.1. Inculpatul Levenco Vladimir a contestat cu apel sentința, solicitând

casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță cu aplicarea unei pedepse mai blânde, în legătură cu starea familiară.

2020, au fost respinse ca nefondate apelurile, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, probatoriu

examinat dovedește indubitabil vina inculpaților Toma Victor și Levcenco Vladimir

de comiterea jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit

de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile, acțiunile lor just au fost calificate în

temeiul art.187 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal, iar personalitatea acestora este

susceptibilă pentru răspunderea penală.

În acest context, instanța de apel a subliniat că, sentința se contestă în partea

stabilirii pedepsei, temei pentru a interveni în sentință din oficiu cu privire la

încadrarea juridică, conform art.409 alin.(2) Cod procedură penală, lipsește.

Instanța de apel a menționat că, la capitulul individualizarea, stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpaților Toma Victor și Levcenco Vladimir,

prim instanță a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal,

de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave

prin prisma prevederilor art.16 Cod penal, de faptul că infracțiunile au fost săvârșite

din intenție, de personalitate inculpaților care anterior au fost trași la răspundere

penală.

Cu trimitere la prevederile art.3641 Cod de procedură penală, instanța de apel

a efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților,

urmărind în acest sens comportamentul lor în viața socială, precum și cel din înainte

și după săvârșirea infracțiunii incriminate, considerând că în coraport cu fapta

comisă, urmările prejudiciabile a faptei și personalitatea inculpaților, a constatat că

corijarea și reeducarea acestora este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani 5 luni în privința lui Toma Victor și de 3 ani 6 luni

în privința lui Levcenco Vladimir, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prin sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 09.08.2019, Toma Victor a fost condamnat în baza art.217

alin.(2) Cod penal, la 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Astfel, în temeiul art.84 alin.(4) Cod penal, instanța de fond legal și justificat

a adăugat parțial pedeapsa de 6 luni aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani 09.08.2019, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință în baza

art.187 alin.(2) lit. b),e), f) Cod penal, aplicând pedeapsa definitivă de 3 ani 8 luni

închisoare, fără amendă, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

La fel, instanța de apel a conchis că, inculpații Toma Victor și Levcenco

3

Vladimir întrunesc condițiile art.901 Cod penal, având în vedere că ultimii au

recunoscut vinovăția incriminată, solicitând examinarea cauzei în procedură

simplificată prin prisma art.3641 Cod de procedură penală, or, în sensul dat, instanța

de apel nu a stabilit careva restricții, fapt ce denotă că prima instanța legal a dispus

executarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de

tip semiînchis în privința inculpaților, totodată, fiind dispusă suspendarea

condiționată a executării restului pedepsei de Toma Victor la 1 an și 8 luni și

Levcenco Vladimir la 1 an și 6 luni, pe o perioadă de probațiune de câte 2 ani.

în partea individualizării pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași

instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu și-au motivat

pe deplin concluzia de aplicare a prevederilor art.901 Cod penal, aceasta greșit a

conchis că corectarea inculpaților este posibilă fără a fi izolați de societate.

Procurorul consideră că, corectarea inculpaților este posibilă numai prin

izolarea acestora de societate și a solicitat aplicarea unei pedepse echitabilă și

proporțională faptei comise, care se califica ca infracțiune gravă și mai mult că

anterior au fost condamnați.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al verifică legalitatea hotărârii atacate

pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de către titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este

nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că

titularul acestuia invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct.6) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

totodată, criticând decizia și sub aspectul pct.10), s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, criticile recurentului se axează pe ideea că instanțele de fond greșit

au aplicat prevederile art.901 Cod penal, privind individualizare executării pedepsei

de către inculpați.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

penal lărgit constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este

obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru

fiecare persoană vinovată în parte.

4

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să

i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că, la aplicarea pedepsei

inculpaților pentru infracțiunea săvârșită, instanțele de fond au acordat deplină

eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii, inculpatul

beneficiază de reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune,

fiind stabilite noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea

pedepsei.

Totodată, potrivit art.901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată,

ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la

concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în

penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în

închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și

motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel corect a indicat că,

circumstanțele precum că inculpații au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor

imputate și au solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată, s-au căit sincer

de cele comise, fapt ce denotă că aceștia merită o șansă acordată de către instanța de

judecată prin aplicarea prevederilor art.901 Cod penal.

Referitor la argumentul invocat de procuror precum că, inculpați au comis o

infracțiune gravă și anterior au fost condamnați, în opinia Colegiului penal lărgit nu

constituie temeiuri plauzibile de a fi exclusă din pedeapsă, prevederile art.901 Cod

penal, deoarece executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

5

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

În această ordine de idei, se menționează că „ natura și durata sancțiunilor și

măsurilor aplicate în comunitate trebuie să fie proporțională cu gravitatea

infracțiunii pentru care un delincvent a fost condamnat sau o persoană este

inculpată, decât să se țină seama de situația personală”.

În consecință, Colegiul penal lărgit opinează că argumentele punctate în

cererea de recurs privind greșita individualizare a executării pedepsei, nu sunt

incidente cauzei deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată,

pedeapsa aplicată inculpaților fiind individualizată corect, echitabilă și în

concordanță cu scopul pedepsei penale - de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni

de către inculpat și alte persoane, fapt ce determină incontestabil concluzia de

inadmisibilitate a recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2020, în cauza penală

în privința lui Toma Victor XXXXX și Levcenco Vladimir XXXXX, cu menținerea

deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

Cobzac Elena

Guzun Ion

6