1ra-2211/2021 — art. 42 alin. 5, 324 alin. 1, 326 alin. 1 CP

1ra-2211/2021 — art. 42 alin. 5, 324 alin. 1, 326 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2211/2021

1-18206339-01-1ra-10122021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

Ghenadie PLĂMĂDEALĂ

Nina VASCAN

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de persoana

interesată Capbătut Alexei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

RUSU Sergiu Xxxxxx născut la xx

xxxxxxxx xxxx în or. Xxxxxxx, domiciliat în

mun. Xxxxxxx, bd. Xxxxxx xx/xx ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.12.2018 – 31.01.2019;

Instanța de apel: 01.03.2019 – 20.05.2019;

17.02.2021 – 07.10.2021

Instanța de recurs: 31.07.2019 – 21.01.2020;

10.12.2021 – 24.01.2022.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, Rusu Sergiu, a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 324 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe

un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în

mărime de 4000 u.c, ce constituie 200 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita

funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani și pentru săvârșirea

1

infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe un termen de

2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform prevederilor art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Rusu Sergiu pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 4000 u.c, ce constituie 200

000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică

pe un termen de 5 ani.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de BC „Energbank” SA fiind dispusă,

încasarea din contul lui Rusu Sergiu, în beneficiul BC „Energbank” SA prejudiciul

cauzat prin comiterea infracțiunii în mărime de 500 euro, în lei MD conform

cursului oficial al BNM la data executării sentinței.

Prin sentință a fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

sfârșitul anului 2017, data exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală,

acționând cu intenție directă și prin înțelegere prealabilă cu consilierul și

președintele Comisiei funciare, probleme agrare și licitație a Consiliului

orășenesc Anenii Noi, Capbătut Alexei, care are calitatea de persoană publică în

virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) din Codul penal, aflându-se în orașul Anenii

Noi, personal a pretins și a primit de la Avanesean Caren, pentru sine și pentru

Capbătut Alexei, bani ce nu li se cuvin în sumă de 20 000 lei, pentru ca în calitatea

sa de consilier și președinte al Comisiei funciare, probleme agrare și licitație a

Consiliului orășenesc Anenii Noi, contrar prevederilor art. 3 alin. (2), 10 alin. (1),

16 din Legea nr.768 din 02.02.2000 „privind statutul alesului local”, care îl obligau

în exercitarea mandatului să fie în serviciul colectivității, să fie demn de încrederea

alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității

administrației publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice,

asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale,

să contribuie la realizarea prevederilor legilor și ale altor acte normative, cum ar fi

art. 77 alin. (5) a Legii nr. 436 din 28.12.2016 „privind administrația publică

locală” și pct. 1 - 5, din Decizia nr. 4/2 din 21.07.2016, a Consiliului orășenesc

Anenii Noi „cu privire la notificarea Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de

Stat nr. 1304/OT3-304 din 25.04.2016”, potrivit cărora darea în arendă a bunurilor

proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată

în condițiile legii, fapt care a condiționat abrogarea pct. 1 si pct.2 din decizia nr.

7/21 din 08.12.2015 cu privire la prelungirea contractelor de arendă funciară a

terenului proprietate publică cu numărul cadastral Xxxxxxxxxx cu S 0,0029 ha, cu

destinația pentru construcții și expunerea acestuia la licitație pentru darea în

arendă, Capbătut Alexei să avizeze pozitiv din partea comisiei a cărei activitate o

prezidează, să includă pe ordinea de zi a ședinței Consiliului orășenesc Anenii Noi,

2

să susțină și să supună votului prelungirea cu arendașul Avanisean Karen a

contractului de arendă funciară a terenului proprietate publică cu numărul cadastral

Xxxxxxxxxx cu S 0,0029 ha, situat în or. Anenii Noi, str. A. Suvorov, nr.1.

Prelungind acțiunile sale criminale, coordonate de Capbătut Alexei,

aproximativ la data de 18 februarie 2018, Rusu Sergiu, aflându-se în orașul Anenii

Noi, acționând cu intenție directă, personal suplimentar la banii în sumă de 20 000

lei primiți anterior, a pretins de la Avanesean Caren, pentru sine și pentru Capbătut

Alexei, valută străină ce nu li se cuvine în sumă de 2000 euro, pentru ca în

calitatea sa de consilier și președinte al Comisiei funciare, probleme agrare și

licitație a Consiliului orășenesc Anenii Noi, contrar funcției sale, Capbătut

Alexei să susțină și să supună votului prelungirea cu arendașul Avanisean Karen a

contractului de arendă funciară a terenului proprietate publică cu numărul cadastral

Xxxxxxxxxx cu S 0,0029 ha, situat în or. Xxxxx Xxx str. X. Xxxxxx nr. x.

Astfel, la 26 februarie 2018, consilierul și președintele Comisiei funciare,

probleme agrare și licitație a Consiliului orășenesc Anenii Noi, Capbătut Alexei,

urmărind scopul primirii suplimentare în participație cu Rusu Sergiu a valutei

străine în sumă de 2000 euro, contrar prevederilor art. 3 alin. (2), 10 alin. (1), 16

din Legea nr. 768 din 02.02.2000 „privind statutul alesului local”, care îl obligau în

exercitarea mandatului să fie în serviciul colectivității, să fie demn de încrederea

alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității

administrației publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice,

asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale,

să contribuie la realizarea prevederilor legilor și ale altor acte normative, cum ar fi

art. 77 alin. (5) a Legii nr. 436 din 28.12.2016 „privind administrația publică

locală” și pct. 1 - 5, din Decizia nr. 4/2 din 21.07.2016, a Consiliului orășenesc

Anenii Noi „cu privire la notificarea Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de

Stat nr.1304/OT3- 304 din 25.04.2016”, potrivit cărora darea în arendă a bunurilor

proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată

în condițiile legii, fapt care a condiționat abrogarea pct. 1 și pct. 2 din decizia nr.

7/21 din 08.12.2015 cu privire la prelungirea contractelor de arendă funciară a

terenului proprietate publică cu numărul cadastral Xxxxxxxxxx cu S 0,0029 ha, cu

destinația pentru construcții și expunerea acestuia la licitație pentru darea în

arendă, având calitatea de președinte al ședinței a inclus pe ordinea de zi a ședinței

Consiliului orășenesc Anenii Noi, a susținut și a supus votului prelungirea cu

arendașul Avanisean Karen a contractului de arendă funciară a terenului proprietate

publică cu numărul cadastral Xxxxxxxxxx cu S 0,0029 ha, situat în or. Xxxxx Xxx

str. X. Xxxxxx nr. x, problemă anterior avizată pozitiv din partea comisiei a cărei

activitate o prezidează Capbătut Alexei.

În continuarea acțiunilor sale criminale, îndreptate spre primirea bunurilor

care nu i se cuvin, consilierul și președintele Comisiei funciare, probleme agrare

3

și licitație a Consiliului orășenesc Anenii Noi, Capbătut Alexei, urmărind scopul

în pofida refuzului exprimat de secretarul consiliului Vlasova Natalia, de a semna

decizia Consiliului orășenesc Anenii Noi, pe motivul ilegalității acesteia, a semnat

decizia nr.01/13 din 26 februarie 2018, „cu privire la prelungirea contractelor de

arendă funciară” prin care a fost permisă prelungirea contractului de arendă

funciară pe termen de cinci ani a terenului proprietate publică cu numărul cadastral

Xxxxxxxxxx cu S 0,0029 ha, situat în or. Xxxxx Xxx str. X. Xxxxxx nr. x, cu

arendașul Avanisean Karen.

Ulterior, la data de 18 aprilie 2018, în perioada cuprinsă între ora 11 și 36

min. și ora 11 și 43 min., Rusu Sergiu, aflându-se în mun. Chișinău, str. Toma

Ciorbă, nr. 1, acționând cu intenție directă și la indicația lui Capbătut Alexei, a

primit de la Avanesean Caren, pentru sine și pentru Capbătut Alexei, valută

străină ce nu li se cuvin în sumă de 1 000 euro, ceea ce constituie echivalentul a

banilor în sumă de 20 151 lei, în schimbul căreia i-a transmis lui Avanesean Caren,

copia deciziei nr. 01/13 din 26 februarie 2018, „cu privire la prelungirea

contractelor de arendă funciară”. Totodată, comunicându-i că restul valutei străine

în sumă de 1000 euro, din suma anterior pretinsă nu mai este necesar să le-o dea.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Rusu Sergiu, în participație a săvârșit

coruperea pasivă, adică a contribuit la pretinderea și primirea de către o

persoană publică, prin mijlocitor, pentru sine și pentru altul de bani care nu i se

cuvin pentru a îndeplini sau nu o acțiune contrar exercitării funcției sale,

infracțiune prevăzută la art. 42 alin. (5), 324 alin. (1) din Codul penal.

Tot el, în perioada 27 iulie - 02 august 2018, fiind prevenit în Izolatorul de

urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, deținându-se în celula nr. 2,

acționând cu intenție directă, personal a pretins pentru sine, de la Apostol Ion și

Condrea Silviu, persoane care erau prevenite și se dețineau în aceiași celulă, valută

străină care nu i se cuvenea în sumă de 5000 și respectiv 7000 euro, în schimbul

căreia susținea că va influența procurorii în Procuratura Anticorupție care

conduceau urmărirea penală în cauzele penale în care erau învinuiți Apostol Ion și

Condrea Silviu, și judecătorii de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, care urmau să examineze demersurile privind prelungirea măsurii

preventive „arestarea preventivă", să asigure înlocuirea măsurii preventive

„arestarea preventivă” cu o măsură preventivă mai blândă cum ar fi „arestarea la

domiciliu” sau „liberarea provizorie sub control judiciar”.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Rusu Sergiu, a săvârșit traficul de

influență, adică pretinderea, personal de bani pentru sine, de către o persoană

care susține că are influență asupra unei persoane cu funcție de demnitate publică,

pentru a o face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, infracțiune

prevăzută la art. 326 alin. (1) din Codul penal.

4

Canțer Serghei, în numele inculpatului Rusu Sergiu, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31

ianuarie 2019, în partea stabilirii pedepsei și pronuțarea unei noi hotărâri, prin care

să-i fie suspendată executarea pedepsei potrivit art. 90 Cod penal, în rest sentința să

fie menținută.

fost admis apelul, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care lui Rusu Sergiu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (5) , 324 alin. (1) și art. 326 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor

art. 84 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa finală cu închisoare de 4 ani, s-a

dispus a fi suspendă condiționat conform art. 90 Cod penal, pe un termen de 5 ani.

În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

de către acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Țurcanu Svetlana, care invocînd ca temei de casare a deciziei prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului,

casarea totală a deciziei cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 31 ianuarie 2019, fără modificări.

ianuarie 2020, s-a admis recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău - Țurcanu Svetlana, s-a casat

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2019, în cauza

penală privindu-l pe Rusu Sergiu și s-a menținut, fără modificări, sentința

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 31 ianuarie 2019.

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2019 de

condamnare a lui Rusu Sergiu, solicitând repunerea în termenul de declarare a

apelului, admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani) din 31 ianuarie 2019 în partea expunerii instanței asupra vinovăției sale,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie excluse toate mențiunile care indică asupra

vinovăției, participării și complicității lui Capbătut Alexei la comiterea

infracțiunilor incriminate lui Rusu Sergiu.

În susținerea argumentelor invocate în cererea de apel, apelantul Capbătut

Alexei a invocat că:

- sentința este ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată în partea

descriptivă;

5

- prin senstință, Rusu Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 324 alin. (1) și art. 326 alin. (1) Codul

Penal, iar urmărirea penală în privința lui Capbătut Alexei a fost disjungată într-o

procedură separată, iar la momentul de față cauza penală se află în faza de urmărire

penală, unde sunt administrate probe necesare pentru aflarea adevărului și

examinarea circumstanțelor cauzei în mod obiectiv, complet și sub toate aspectele.

Astfel, cauza penală în privința lui Capbătut Alexei a fost disjunsă din cauza

penală în privința lui Rusu Sergiu și se afla în faza urmăririi penale.

- din conținutul părții descriptive a sentinței pe segmentul descrierii faptei

prejudiciabile, considerată ca fiind dovedită în acțiunile inculpatului Rusu Sergiu,

instanța de fond la descrierea faptei criminale săvârșită de inculpat, constatată în

urma cercetării directe și nemijlocite a probelor în ședința de judecată, menționând

că de rând cu inculpatul Rusu Sergiu infracțiunile ar fi fost comise și de către

Capbătut Alexei, persoana în a cărei privință cauza penală a fost disjunsă într-o

procedura separată la faza de urmărire penală.

- cu referire la omiterea termenului de declarare a cererii de apel, a menționat

că, cu sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 31 ianuarie 2019 a făcut

cunoștință la data de 27 ianuarie 2021 în sediul Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani), sentința fiind anexată la cauza penală de învinuire a acestuia în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 324 Cod penal, pendinte în Judecătoria

Chișinău (sediul Buiucani), judecătorului Morozan Ion, conform căruia cauza i-a

fost repartizată în mod aleatoriu și care s-a abținut de la judecarea cauzei datorită

faptului că anterior a examinat cauza lui Rusu Sergiu. Astfel, omiterea termenului

de declarare a apelului nu îi este imputabilă, motiv pentru care a considerat ca fiind

necesară repunerea în termenul respectiv.

2021, apelul persoanei interesate Capbătut Alexei, a fost respins ca fiind depus

peste termen și menținută sentința fără modificări.

8.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a consemnat că, contrar

argumentelor invocate de persoana interesată Capbătut Alexei, se atestă că, acesta

cunoștea despre dosarul penal privind învinuirea lui Rusu Sergiu.

Sub aceste aspecte, Colegiul a notat că, CEDO în jurisprudența sa

promovează cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa

de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (Van

Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11.09.2007), însă, în speță, apelantul nu a

manifestat o eficiență corespunzătoare obligației de a-și proteja drepturile sale în

fața unui tribunal.

Colegiul penal a reținut drept punct de calcul a termenului în interiorul căruia

urma a fi înaintat apelul formulat, data când decizia Curții Supreme de Justiție, a

6

fost publicată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data de 20 februarie

2020, astfel încât, de la data publicării ultimei și până la data depunerii cererii de

apel de către Capbătut Alexei, la data de 11 februarie 2021, a trecut un 1 an, iar

apelantul a omis să depună cererea de apel în interiorul termenului legal stabilit.

Argumentele invocate de apelant pentru repunerea în termen a apelului au

fost apreciate ca fiind neîntemeiate, motiv pentru care respinge cererea de repunere

în termen a apelului declarat de persoana interesată Capbătut Alexei, împotriva

sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 31 ianuarie 2019, în situația în

care, potrivit prevederilor art. 403, alin. (1) Codul de procedură penală, apelantul

nu a justificat omiterea termenului prin motive temeinice și argumentate, or, simpla

invocare a împrejurărilor create nu pot constitui temei de repunere în termen în

condițiile în care a fost omis un termen de 1 an din ziua rămânerii irevocabile a

sentinței instanței de fond.

Colegiul penal a statuat, că potrivit practicii CtEDO termenul de exercitare a

căii de atac începe a curge de la data pronunțării hotărârii (hotărârea Sutter versus

Elveția), că participantul la proces, care cunoaște despre faptul desfășurării în unui

proces în care este vizat, este obligat de sine stătător să se intereseze de mersul

procesului (hotărârile Avramenco versus Republica Moldova și Ponomaryov

versus Ucraina) și că repunerea unei cereri în termen, în condițiile în care nu se

constată temeiuri, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin

extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești,

ceea ce urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și a

egalității armelor și violarea art. 6 CtEDO, drept care urmează a fi respectat cu

referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare (hotărârea Ghirea versus

Republica Moldova).

este contestată cu recurs ordinar de către persoana interesată Capbătut Alexei, care,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel.

În argumentarea cererii de recurs, indică:

- instanța de apel nu a indicat care probe din dosar, dovedesc faptul că

omiterea termenului de contestare a hotărârii judecătorești îi este imputabilă și că

nu a manifestat o eficiență corespunzătoare obligației de a-și proteja drepturile în

fața unui tribunal;

- nu a avut posibilitatea și nici obligația de a cunoaște despre adoptarea

sentinței din 31.01.2019 și nici despre hotărârile judecătorești ulterioare, inclusiv

despre decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție la care face referire

instanța de apel, că ar fi fost publicată pe pagina web și că i-ar fi fost accesibilă;

7

- în cauza penală respectivă, nu a avut nici o calitate procesuală, iar în

temeiul art. 8 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de judecată nu avea nici

un drept de a face în sentință mențiuni care ar indica asupra participării sale la

săvârșirea unei infracțiuni, deoarece vinovăția sa nu a fost contestată într-un proces

judiciar public și nu i-au fost asigurate toate garanțiile în vederea apărării sale, prin

ce i-au fost încălcate drepturile la un recurs efectiv cât și dreptul la un proces

echitabil.

9.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, pe marginea recursului declarat, procurorul, a depus referință,

pledând pentru declararea recursului inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele expuse în

contextul ce urmează.

Cu titlul preliminar, se relevă că obiectul cenzurii instanței de recurs este

limitat la analiza chestiunilor de drept în privința cărora instanțele de fond au

admis erori procesuale, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de

atac, se rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic

inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art. 434

Cod de procedură penală.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora, judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în

cazul în care se constată admiterea unor erori de drept la judecarea cauzei în ordine

de apel.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul constată că, în esență,

recurentul critică soluția instanței de apel despre respingerea pe motivul tardivității

a apelului declarat de persoana interesată Capbătut Alexei, iar în susținerea acestei

poziții precizează circumstanțele în care i-a fost adusă la cunoștință sentința pe

cauza penală în privința lui Rusu Sergiu din 31.01.2019.

Verificând actele cauzei, în raport cu argumentele titularului dreptului de

recurs, Colegiul Penal lărgit constată că instanța de apel, prin pronunțarea soluției

de respingere a apelului depus de persoana interesată Capbătut Alexei, ca tardiv, cu

menținerea sentinței atacate, a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) din alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, mai concret instanța evaziv a prezentat

argumentele care au stat la baza soluției adoptate și nu a relevat circumstanțe

importante pentru justa examinarea a cauzei.

Pentru a statua asupra acestei soluții, instanța de recurs a rezultat din

următoarele circumstanțe factologice.

8

Într-un prim aspect, urmează de reținut că sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani în privința lui Rusu Sergiu, datează cu 31 ianuarie 2019, fiind

contestată cu apel în termen de către avocatul Canțer Serghei, în numele

inculpatului Rusu Sergiu, iar prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 20 mai 2019, a fost admis apelul, casată parțial sentința în partea

stabilirii pedepsei, în privința lui Rusu Sergiu.

Decizia instanței de apel a fost atacată, la 11 iulie 2019, cu recurs ordinar de

către acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Țurcanu Svetlana, iar prin decizia Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție

din 21 ianuarie 2020, s-a admis recursul ordinar declarat de către acuzatorul de

stat, s-a casat total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai

2019, în cauza penală privindu-l pe Rusu Sergiu și s-a menținut, fără modificări,

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2019.

Ulterior, la data de 11 februarie 2021, persoana interesată Capbătut Alexei a

declarat apel împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31

ianuarie 2019, iar prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07

octombrie 2021, apelul persoanei interesate Capbătut Alexei, a fost respins ca fiind

depus peste termen și menținută sentința fără modificări.

Analizând partea descriptivă a deciziei contestate, se constată că apelul

declarat de persoana interesată a fost respins, ca tardiv, din următoarele motive

pretinse a fi întemeiate: „…drept punct de calcul a termenului în interiorul căruia

urma a fi înaintat apelul formulat, a fost reținută data când decizia Curții Supreme

de Justiție, a fost publicată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data de

20 februarie 2020, astfel încât, de la data publicării ultimei și până la data

depunerii cererii de apel de către Capbătut Alexei, la data de 11 februarie 2021, a

trecut un 1 an, iar apelantul a omis să depună cererea de apel în interiorul

termenului legal stabilit.

Argumentele invocate de apelant pentru repunerea în termen a apelului au

fost apreciate ca fiind neîntemeiate, motiv pentru care respinge cererea de

repunere în termen a apelului declarat de persoana interesată Capbătut Alexei,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 31 ianuarie 2019,

în situația în care, potrivit prevederilor art. 403, alin. (1) Codul de procedură

penală, apelantul nu a justificat omiterea termenului prin motive temeinice și

argumentate, or, simpla invocare a împrejurărilor create nu pot constitui temei de

repunere în termen în condițiile în care a fost omis un termen de 1 an din ziua

rămânerii irevocabile a sentinței instanței de fond.”

Față de cele ce preced, Colegiul Penal lărgit menționează că o atare

argumentare întru susținerea soluției de respingere a apelului ca tardiv, nu poate fi

reținută ca fiind una fondată și plauzibilă. Mai mult, în opinia instanței de recurs în

cauza dată nu au fost elucidate circumstanțele importante pentru justa soluționare a

9

acesteia, și anume instanța de apel absolut nemotivat a stabilit momentul de la care

începe a curge termenul de atac – data când decizia Curții Supreme de Justiție, a

fost publicată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data de 20 februarie

2020.

Or, pe această linie de considerente, se relevă că, termenul de apel este un

termen procesual legal, durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta având un

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac. Subsecvent, art. 230 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

prevede că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut

un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen. O altă prevedere legală, la fel de

importantă, stipulată de art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, reglementează

faptul că apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat

ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la

începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Nu poate fi omisivă, în această cauză și prevederea din art. 404 alin. (1) Cod

de procedură penală, potrivit căreia participantul la proces care a lipsit atât la

judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea

sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15 zile de la data

începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Cauza penală privindu-l pe Rusu Sergiu a fost judecată în lipsa persoanei

interesate Capbătut Alexei, acesta figurând pe cauza penală respectivă doar la faza

urmăririi penale, până la data de 28 noiembrie 2018, când a fost emisă Ordonanța

de disjungere a cauzei penale în privința lui Rusu Sergiu (f.d. 1, vol. 1), iar la

materialele dosarului, Colegiul nu a identificat date care să dovedească înștiințarea

lui Capbătut Alexei despre transmiterea în instanța de judecată a dosarului în

privința lui Rusu Sergiu, sau despre citarea acestuia într-o anumită calitate, adică

circumstanțe că acesta ar fi știut sau ar fi trebuit să știe despre soarta dosarului în

cauză.

În acest context, instanța de recurs a evidențiat că, pentru justa soluționare a

cauzei deferite judecății este imperios de a stabili momentul de când începe a curge

termenul de atac al sentinței pentru partea apărării, reieșind din prevederile legale

și urmată de o motivare corespunzătoare. Pentru calcularea corectă a termenului

dat, trebuie să se țină cont de circumstanțele acestei cauze și în special de faptul că

pe parcursul procesului de judecată a cauzei penale în privința lui Rusu Sergiu,

persoana interesată Capbătut Alexei nu a avut nici o calitate procesuală, nefiindu-i

comunicate careva acte de procedură și nici sentința în cauză.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității

raporturilor juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza

10

Ghirea contra Moldovei, unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care

reprezintă unul din elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil –

presupune că fiecare parte beneficiară de o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta

cazul în condițiile, că nu ar pune-o într-un dezavantaj substanțial în raport cu

cealaltă parte.” Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor referitoare la termenele limită

este de natură să aducă atingere principiului egalității armelor în cazul în care

părțile nu beneficiază de aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele în fața

instanței. Totodată, se atenționează că respingerea unei cereri în căile de atac, pe

motivul tardivității, fără o motivarea coerentă, întemeiată și convingătoare, se

raliază aceluiași segment de încălcare a Convenției.

Curtea de la Strasbourg, în hotărârea Bodiu vs. Republica Moldova din 18

iunie 2019, s-a expus asupra importanței interpretării termenelor procedurali

menționând, inter alia, că instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele

pentru extinderea unui termen procedural ar putea justifica ingerința în principiul

autorității de lucru judecat, în special în cazul în care legislația internă nu limitează

marja discreționară a instanțelor în privința timpului sau a motivelor prelungirii

termenului.

Fiind consecvenți în cele expuse, se notează că, în principiu, instanța de apel a

fost obligată să expună circumstanțele ce țin de tardivitatea cererii adresate de

persoana interesată Capbătut Alexei, cu adoptarea unor soluții motivate, or, lipsa

unor argumente plauzibile în vederea susținerii respingerii apelului ca tardiv, atestă

vicierea procedurii penale desfășurate de instanță.

În mare parte, soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează

pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.

25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra

acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea

Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce

țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice

prezentate de partea apărării (a se vedea Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§

52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, §

72). Având în vedere că Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o

examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de

către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față echitatea cere ca Curtea Supremă

de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

expuse în dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează

procedura de rejudecare și limitele acesteia, să judece cauza în strictă conformitate

cu exigențele legii procesual-penale și să țină seama de cele invocate în prezenta

decizie, având în vedere motivele casării ei, să înlăture omisiunile admise și să

11

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în acord cu art. 417 Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de persoana interesată Capbătut Alexei,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie

2021, în cauza penală privindu-l pe RUSU Sergiu Xxxxxx și dispune rejudecarea

cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, decizia va fi pronunțată integral la

10 martie 2022.

Președinte Iurie DIACONU

Judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

Ghenadie PLĂMĂDEALĂ

Nina VASCAN

12