1ra-1250/21 — art. 201-1 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201-1 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-1250/21 — art. 201-1 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1250/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
22 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
avocatul Cotruța Sergiu în numele inculpatului Rotaru Nicolae, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2021,
în cauza penală privindu-l pe
Rotaru Nicolae Xxxxxx, născut la xxxxxxx,
originar din r-nul xxxxx, s. xxxxx și domiciliat în r-
nul xxxxx, s. xxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
04.08.2020 - 17.12.2020 (prima instanță);
18.01.2021 - 17.02.2021 (instanța de apel);
14.04.2021 – 22.06.2021 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Central) din 17 decembrie 2020,
cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de
procedură penală, Rotaru Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
De asemenea, s-a dispus încasarea din contul lui Rotaru Nicolae în contul
statului, cheltuielile judiciare în mărime de 320 lei suportate pentru efectuarea
raportului de expertiză medico-legală din 24.06.2020.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Rotaru Nicolae,
locuind împreună cu soția sa Rotaru Galina, cu care potrivit prevederilor art. 1331
Cod penal este membru de familie, la 02.06.2018, și aproximativ ora 22:00, la
domiciliul lor comun din s. xxxxx, r-nul xxxxx, a inițiat un conflict în rezultatul
căruia i-a aplicat multiple lovituri peste corp cu pumnii și picioarele, cauzându-i
conform raportului de expertiză judiciară nr. 202022D0078 din 24.06.2020,
vătămare corporală gravă a abdomenului acut cu lezarea mezenterului intestinului
subțire cu hemiperitoneum (revărsat de sânge intraperitoneal).
Acțiunile inculpatului Rotaru Nicolae au fost încadrate de către prima
instanță în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi -
acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al
familiei, ce a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale și sănătății.
1
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către avocatul
Mereuță Victor în numele inculpatului Rotaru Nicolae, solicitând admiterea
apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-
i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, în temeiul art. 90 Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie
2021, a fost respins apelul declarat, ca fiind depus peste termen.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în cadrul
examinării cauzei penale în prima instanță, apărătorul Mereuță Victor a fost
prezent în ședința de judecată și a cunoscut despre etapa examinării cauzei, (f.d.
126, 127 și 128).
De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit procesului-verbal al
ședinței de judecată, apărătorul a cunoscut despre fiecare etapă a judecării cauzei,
nefiind prezent doar la data la care s-a pronunțat sentința instanței. Totodată,
potrivit scrisorilor de însoțire la 17.12.2020, în adresa apărătorului și a inculpatului
a fost expediată copia sentinței pronunțate în speță.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că deși sentința contestată a fost
pronunțată la 17.12.2020, apărătorul Mereuță Victor în numele inculpatului Rotaru
Nicolae a depus apel tocmai la 11.01.2021, cu mult peste termenul legal de
declarare a apelul.
Totodată, instanța de apel a atestat că apelul declarat nu poate fi repus în
termen, mai mult, apărătorul nici nu a solicitat repunerea în termen, la fel, nu a
elucidat careva motive întemeiate exhaustiv prevăzute de legiuitor la art. 403 Cod
de procedură penală, indicând doar că nu este de acord cu sentința contestată, însă
nu a indicat careva circumstanțe ce ar indica că a fost în imposibilitate să depună
apel în termen.
Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către
avocatul Cotruța Sergiu în numele inculpatului Rotaru Nicolae, care indică
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură
penală și solicită casarea acesteia, cu despunerea rejudecării cauzei de instanța de
apel în alt complet de judecată.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel
sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
- norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de
aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție;
- în conformitate cu art. 402 Cod de procedură penală, termenul de apel este
de 15 zile. Însă curgerea acestuia începe din momente diferite, în dependență de
calitatea procesuală a apelantului și redactarea sentinței pronunțate. Pentru
procuror termenul curge de la momentul pronunțării sentinței, iar în cazul
redactării ei – de la data anunțării în scris despre redactare. Pentru celelalte părți
2
care au fost prezente la pronunțarea hotărârii, termenul curge de la pronunțare. În
cazul când acestea au lipsit sau redactarea hotărârii a fost amânată – de la data
comunicării în scris despre redactarea sentinței. Această situație este prevăzută atât
pentru apărător, cât și pentru inculpatul lăsat în libertate sau celelalte părți prezente
la pronunțarea sentinței;
- în baza dispoziției nr. 22 din 30 noiembrie 2020 „Cu privire la organizarea
activității Judecătoriei Hîncești pe perioada stării de urgență în sănătate publică”,
s-a dispus instituirea, începând cu data de 02 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021,
un regim special, limitat de activitate în cadrul Judecătoriei Hîncești. Potrivit pct. 1
lit. a) din această dispoziție, se vor examina cauzele care potrivit cadrului normativ
se judecă fără citarea părților (cererile cu valoare redusă, măsurile asiguratorii) și
cauzele urgente, a căror amânare va fi în măsură a prejudicia interesele justiției,
dintre care: În materie penală/contravențională – aplicarea și/sau prelungirea
măsurilor procesuale de constrângere, autorizarea acțiunilor de urmărire penală și a
măsurilor speciale de investigații efectuate cu autorizarea judecătorului de
instrucție și aplicarea măsurilor de siguranță;
- sentința a fost pronunțată la data de 17 decembrie 2020, adică în interiorul
perioadei de instituire a regimului special de activitate în cadrul Judecătoriei
Hîncești. Prin urmare, atât inculpatul, cât și apărătorul său, au avut temeiul legal să
considere că nu va fi pronunțată sentința în această perioadă, din care motiv nu au
fost prezenți la data de 17 decembrie 2020, când a fost pronunțată sentința;
- având în vedere Dispoziția nr. 22 din 30 noiembrie 2020, prima instanță
urma să pronunțe sentința în conformitate cu legislația procesual penală, ținând
cont de drepturile și libertățile inculpatului, or existând circumstanțe excepționale,
și anume starea de urgență în sănătate publică, prima instanță urma să se asigure că
la pronunțarea sentinței nu încalcă drepturile inculpatului.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să
dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres
de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea
cauzei.
La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temeiuri de recurs
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală, sub aspectele că
3
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, norma de drept
aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme
date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.
Verificând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă
incidența temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate
da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile
pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și
în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite
instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu
legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și
motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de
casare.
Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod
de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont
pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.
Colegiul penal lărgit, analizând partea descriptivă a deciziei instanței de apel
(f.d. 164-166) atestă că instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod de
procedură penală, a omis de a întreprinde toate măsurile necesare de a elucida toate
circumstanțele importante ale cauzei, or nu a evaluat și nu a apreciat toate
chestiunile esențiale ce derivă din particularitățile cauzei la adoptarea soluției de
respingere ca fiind declarat peste termen apelul depus de avocatul Mereuță Victor
în numele inculpatului.
Astfel, Colegiul penal lărgit stabilește, că la adoptarea soluției instanța de
apel nu s-a expus și nu luat în considerare faptul că în perioada desfășurării
ședinței de judecată din prima instanță stabilită pentru data de 02 decembrie 2021
(amânată în legătură cu aflarea în concediu medical a judecătorului, fără a fi
indicată data următoarei ședințe de judecată (f.d. 125)) și ședinței de judecată din
17 decembrie 2021 (zi în care a fost pronunțată sentința primei instanțe în lipsa
părților, la materialele cauzei lipsind careva date ce ar atesta că părțile ar fi fost
informate despre ședința de judecată din 17 decembrie 2021), era în vigoare
Dispozița nr. 22 din 30 noiembrie 2020 "Cu privire la organizarea activității
4
Judecătoriei Hîncești pe perioada stării de urgență în sănătate publică" (f.d. 182-
184), semnată de președintele interimar al Judecătoriei Hîncești, Bulat Emil, prin
care pentru perioada 02 decembrie 2020 - 15 ianuarie 2021, a fost instituit un
regim special, limitat de activitate în cadrul Judecătoriei Hîncești (sediul Central și
sediul Ialoveni), fiind indicat în:
- pct. a) că se vor examina cauzele care potrivit cadrului normativ se judecă
fără citarea părților (e.g. cererile cu valoare redusă, măsurile asiguratorii) și
cauzele urgente, a căror amânare va fi în măsură a prejudicia interesele justiției,
dintre care - în materie penală/contravențională - aplicarea și/sau prelungirea
măsurilor procesuale de constrângere, autorizarea acțiunilor de urmărire penală
și a măsurilor speciale de investigații efectuate cu autorizarea judecătorului de
instrucție și aplicarea măsurilor de siguranță;
- pct. b) pentru toate celelalte tipuri de cauze, judecătorul va proceda la
preschimbarea din oficiu, a termenelor de judecată, prin amânarea ședințelor
după data de 15.01.2021 (dată pasibilă revizuirii în funcție de conjunctură și
situației pandemice din țară) cu înștiințarea obligatorie a participanților
despre măsurile operate.
Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la adoptarea soluției în
speță, nu a supus aprecierii faptul, că deși în perioada din 02 decembrie 2020 - 15
ianuarie 2021 era în vigoare dispoziția menționată, care stabilea un regim special
de activitate în cadrul primei instanțe, fiind indicat în pct. b) că pentru cauzele care
nu cad sub incidența cauzele urgente specificate la pct. a) judecătorul va proceda la
preschimbarea din oficiu, a termenelor de judecată, prin amânarea ședințelor după
data de 15 ianuarie 2021 cu înștiințarea obligatorie a participanților despre
măsurile operate, iar sentința primei instanțe a fost pronunțată pe 17 decembrie
2021 (f.d. 128), contrar prevederilor dispoziției nominalizate.
Mai mult, Colegiul penal lărgit observă că în conținutul procesului-verbal al
ședinței de judecată din prima instanță (f.d. 127 verso - 128), nu este elucidat faptul
dacă participanții la proces au fost citați sau înștiințați despre desfășurarea ședinței
de judecată din 17 decembrie 2020 - data pronunțării integrale a sentinței primei
instanțe.
Totodată, Colegiul penal lărgit mai invocă că potrivit procesului-verbal al
ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 161) se constată, că după solicitarea
procurorului Tăut Dorina de a verifica termenul declarării apelului de către
avocatul Mereuță Victor și expunerea poziției procurorului, părții apărării nici nu i
s-a solicitat opinia asupra acestui demers, dar instanța de apel îndată s-a retras în
camera de deliberare pentru adoptarea deciziei, ce contravine prevederilor art. 413
alin. (1), 364 alin. (3) Cod de procedură penală, unde este reglementat că "cererile
și demersurile formulate se soluționează de către instanță după audierea opiniilor
celorlalte părți asupra cerințelor înaintate", ce la fel nu poate fi acceptat de
instanța de recurs ordinar.
5
Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel nu a evaluat
din oficiu, în virtutea competenței prevăzute de art. 409 alin. (2) Cod de procedură
penală, dacă circumstanțele evidențiate supra, au putut influența asupra dreptului
participanților la proces de a contesta în termenul legal cu apel sentința primei
instanțe, și a-și realiza efectiv dreptul la apărare de partea apărării.
În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o
decizie de respingere peste termen a apelului declarat, fără a clarifica aspectele
esențiale descrise supra, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or argumentele
instanței de apel în coraport cu aspectele evidențiate nu sunt suficiente pentru a
garanta dreptul la un proces echitabil a participanților la proces, din care
considerente recursul declarat urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel
casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.
Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare
și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu
prevederile Legii procesual penale – asupra cererii de apel și în măsura
competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat, nominalizate în
prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și
promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,
și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării
deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a
CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o
hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de
procedură penală.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cotruța Sergiu în numele
inculpatului Rotaru Nicolae, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 17 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Rotaru
Nicolae Xxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu este supusă căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 12 august 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Guzun Ion
6