1ra-1027/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-1027/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1027/2022

1-20031702-01-1ra-14072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Grigoraș Constantin în numele părților civile Fărîmă Ana, Fărîmă Viorica,

Fărîmă Elena și ultima, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui

Canțer Ion Xxxx, xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 05.03.2020 până la 13.12.2021;

Instanța de apel de la 19.01.2022 până la 04.04.2022;

Instanța de recurs de la 14.07.2022 până la 21.11.2022.

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal și i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani și 2

(două) luni, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu executarea

pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip deschis.

În temeiul art. 901 Cod penal, s-a suspendat parțial executarea pedepsei aplicate

lui Canțer Ion, urmând ca acesta să execute prima parte a pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 1 (unu) an și 1 (una) lună în penitenciar de tip deschis, iar

restul pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an și 1 (una) lună se

suspendă și i se stabilește o perioadă de probațiune pe un termen de 2 (doi) ani.

Acțiunea civilă formulată de Fărîmă Elena, Fărîmă Viorica și Fărîmă Ana

împotriva lui Canțer Ion și compania de asigurări GALAS S.A., privind repararea

prejudiciului material, s-a admis, în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

1

S-a admis parțial acțiunea civilă formulată de Fărîmă Elena, Fărîmă Viorica și

Fărîmă Ana împotriva lui Canțer Ion privind repararea prejudiciului moral,

dispunându-se încasarea din contul lui Canțer Ion în beneficiul lui Fărîmă Elena suma

de 100 000 (una sută mii) lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral; din

contul lui Canțer Ion în beneficiul lui Fărîmă Viorica suma de 50 000 (cincizeci mii) lei,

cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral; din contul lui Canțer Ion în beneficiul

lui Fărîmă Ana suma de 50 000 (cincizeci mii) lei, cu titlu de compensație pentru

prejudiciul moral; din contul lui Canțer Ion în beneficiul statului suma de 2724 (două

mii șapte sute douăzeci și patru) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

decembrie 2019, aproximativ la orele 17:00, conducând autoturismul de model „Opel

Astra”, cu n/î xxx, pe strada Păcii din or. Nisporeni, încălcând prevederile pct. 10 alin.

(1) lit. b) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit cărora: „persoana care conduce

un autovehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele RCR, precum și să

posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehicolul pe drum”; prevederile

pct. 45 al. (1) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că: „Conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd seama de

următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, iar în cazul în care limita

vizibilității apar obstacole care necesită a fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza

sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, precum și prevederile

pct. 47 alin. 1) lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că: „Limitele

maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sînt: a) în localități - 50 km/h”,

deplasându-se cu viteză excesivă de 100 km/h, observând un biciclist, care se deplasa

în față, fără a reduce viteza, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport,

tamponând biciclistul Fărîmă Mihail, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză

judiciară nr. xxxx din data de 20 ianuarie 2020, trauma cranio-cerebrală închisă, sub

formă de hemoragii în țesuturile moi ale regiunii frontale, hemoragii subarahnoidale

masive ale creierului, hematom în regiunea frontal pe dreapta, contuzii cerebrale

hemoragice în trunchiul cerebral și cerebel, edem cerebral, leziunii care prezintă pericol

pentru viață și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămarea gravă și au legătură

cauzală directă cu decesul.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, lui Canțer Ion, i se încriminează săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi:

- „încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de

transport, care a provocat decesul unei persoane”.

2

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Nisporeni Ciochinî Grigorii, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei conform

ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Canțer

Ion, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)

lit. b) Cod penal și să-i fie numită pedeapsa penală sub formă de 4 (patru) ani închisoare,

cu executarea acesteia în penitenciar de tip deschis cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat că, aplicarea pedepsei penale

cu suspendare îl va favoriza pe inculpat să săvârșească pe viitor acțiuni similare.

Precedentul dat va fi preluat, considerat și apreciat de alte persoane ca o atitudine

tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua

încerederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție.

Instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că anterior

inculpatul a mai comis o infracțiune, fapt care demonstrează că, acesta nu și-a făcut

concluziile corespunzătoare pentru adoptarea unui comportament conform legii și

normelor sociale. Instanța de judecată a ignorat solicitările acuzatorului de stat de a

numi o pedeapsă dură inculpatului ori acuzatorul a considerat că anume în acest mod

se putea realiza un just echilibru la aplicarea pedepsei inculpatului Canțer Ion și

interesele succesorilor părții vătămate.

Subsecvent, a notat că, în acest sens instanța de judecată a aplicat practic

minimum din pedeapsa posibilă de a fi aplicată dispunând executarea a doar jumătate

din cea stabilită, fapt care nu este corespunzător și proporțional gravității infracțiunii

săvârșite de inculpatul Canțer Ion.

În cadrul examinării cauzei penale nu au fost stabilite careva motive care ar

concluziona că nu este rațional ca inculpatului Canțer Ion să-i fie aplicată pedeapsa cu

executare. Prin urmare, în opinia procurorului, instanța de fond, numind inculpatului

o pedeapsă cu suspendarea parțială a acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a deschis calea către un precedent judiciar greșit,

pasibil de a fi preluat/citat de către instanțele naționale de același nivel.

3.2. Partea civilă Fărîmă Elena și avocatul Grigoraș Constantin în numele părților

civile Fărîmă Elena, Fărîmă Viorica și Fărîmă Ana, prin care a solicitat admiterea

apelului, anularea încheierii instanței de fond de examinare a cauzei în procedură

simplificată și a dispune examinarea cauzei în procedură generală, a casa total sentința

contestată, a pronunța o hotărâre conform modului stabilit pentru prima instanță și ai

stabili lui Canțer Ion pedeapsă cu închisoare cu executare reală pe un termen maxim

prevăzut de legea penală, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

3

În motivarea apelului avocatul a invocat că, sentința a fost pronunțată după

examinarea cauzei în procedură simplificată, fiind admisă cererea inculpatului în

această parte, pe când inculpatul în declarațiile sale nu a recunoscut vina precum este

relatată în rechizitoriu, s-a expus asupra altor probe.

Instanța eronat a constat că Canțer Ion nu ar avea sancțiuni pentru încălcarea

regulamentului circulației rutieră, or, inculpatul în timp de un an de la obținerea

permisului de conducere a avut multiple sancționări contravenționale rezultate din

cazierul contravențional anexat la dosar.

La stabilirea pedepsei nu a luat în considerație faptul că inculpatul a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal din lipsa totală de prudență

la trafic și manifestarea criminală a neglijenței față de obligațiile ce-i revin la trafic,

evidențiază că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată în regiunea de trecere

dirijată pentru pietoni creând pericol prin metoda sa de conducere nu numai victimei,

dar și altor participanți la trafic, în zonă cu risc mare de accidente, fără a se convinge

de securitate, iar aplicarea pedepsei prea blânde nu va atinge scopul de reeducare a

făptuitorului consfințit de legea penală, fiind neglijate prevederile art. 2, 7 și 75 CP,

astfel în rezultat ar putea comite alte infracțiuni analogice la trecerea unei perioade

scurte de timp.

Instanța a admis parțial acțiunea în partea încasării prejudiciului moral și a lăsat

fără de examinare acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului material, prin urmare

intimatele au apreciat sentința în această parte ca o ofensă, jignire și înjosire a demnității

lor. Din start instanța a examinat acțiunea civilă reieșind dintr-o altă ordine de idei, însă

nu din prevederile Codului de procedură la care se referă instanța în sentință. La

aprecierea cuantumului și încasarea prejudiciului moral de la inculpat în favoarea

părților civile, succesori ai părții vătămate, instanța nu a ținut cont de caracterul și

gradul prejudiciului al faptei, de suferințele cauzate persoanelor apropiate defunctului,

de gradul vinovăției al inculpatului și de măsura în care despăgubirea morală acordată

poate aduce satisfacție echitabilă celor vătămați. Instanța nu a luat în calcul că Fărîmă

Mihail era unicul întreținător al familiei, soția Fărîmă Elena în legătură cu starea de

sănătate nu este angajată în câmpul muncii, fiicele erau studente, iar pierderea soțului,

tatălui și unic întreținător le-a amplasat într-o stare de incertitudine și neîncredere

pentru viitor. Le-a adus atingere sentimentului de siguranță în ziua de mâine și le-a

plasat într-o situație precară pe toate. Acordarea unui prejudiciu moral infim de mic le-

a provocat succesorilor dezgust, jignire și suferințe sufletești și mai mari. Succesorii au

așteptat restabilirea echității sociale, însă în realitate au primit sentința ca o ofensă și

nedreptate.

4

3.3. Inculpatul Canțer Ion și avocatul acestuia Șișcanu Veronica, prin care au

solicitat admiterea apelului, casarea sentintei cu emiterea unei hotărâri de condamnare

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sau cu aplicarea unei pedepse mai

blânde decât cea prevăzută de lege.

În motivarea apelului avocatul a invocat că în fața primei instanțe, Canțer Ion s-

a comportat umil, a cerut iertare părților vătămate, a manifestat căință și întelegere, a

propus repararea prejudiciului moral fiind disponibil a achita o suma de 200 000 lei,

oferind pentru început ca primă rată 80 000 lei părților vătămate, care au refuzat să

primească banii. Pentru a putea satisface pretențiile părții civile, tatăl său, Canțer Ion a

solicitat acordarea unui credit bancar de 200 000 lei, însă și această sumă a fost

considerată mică de către partea civilă. În urma stresului acumulat, tatăl inculpatului a

făcut infarct și a decedat, iar plata creditului a rămas în sarcina fiului Canțer Ion.

Deși, prima instanță a dus cont de foarte multe aspecte ce individualizează cauza

de față, a așteptat să fie în motivarea sentinței argumentele în defavoarea aplicării art.

90 Codul penal - condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei,

pentru care a pledat.

Canțer Ion este învinuit de comiterea unei infracțiuni din imprudență, comisă în

împrejurări nefavorabile care nu-i pot fi imputate în totalitate inculpatului.

fost respins, ca nefondat, apelul comun al avocatului în numele inculpatului și a

inculpatului.

Admis apelul procurorului și apelul comun al avocatului în numele părților civile

și al părții civile Fărîmă Elena, sentința casată parțial, în partea ce se referă la

individualizarea executării pedepsei și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre

prin care exclude prevederile art. 901 Cod penal.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, audiind participanții

prezenți, examinând materialele cauzei penale, apelul avocatului declarat în numele

inculpatului urmează a fi respins, iar apelul declarat atât de acuzatorul de stat, cât și de

partea civilă urmează a fi admis, cu casarea parțială a sentinței, din următoarele

considerente.

Instanța de apel a constatat că, judecata în instanța de fond s-a desfășurat pe baza

probelor administrate în faza urmăririi penale, potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, în baza cererii scrise personal de inculpat, acceptată prin încheierea

instanței de judecată din 25 iunie 2020 (f.d. 170, vol. II).

La pronunțarea sentinței, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a concluzionat că inculpatul a comis anume infracțiunea imputată.

5

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală,

fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că Canțer Ion a comis infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației

de către persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat decesul unei persoane.

La stabilirea pedepsei și mărimea acesteia, instanța de fond neîntemeiat a conchis

că împrejurările prezentei cauze penale, îndeosebi cele reținute de către această

instanță, ce vizează personalitatea inculpatului, sunt suficiente pentru a aplica

prevederile art. 901 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a notat că, la

individualizarea pedepsei, prima instanță justificat a ținut cont și de faptul că

inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, fiind comisă prin varianta agravată a acesteia.

Astfel, în viziunea instanței de apel, fapta comisă de inculpat prezintă un pericol sporit

pentru societate, care atentează la securitatea circulației, iar prima instanță urma să țină

cont de gravitatea infracțiunii comise și de urmările prejudiciabile - decesul unei

persoanei.

Referitor la gravitatea faptei comise se impune de a menționa că prejudicierea

relațiilor sociale cu privire la securitatea circulației rutiere are consecințe cu un

pronunțat caracter grav, reprezentând una din cele mai importante probleme sociale,

cu atât mai mult că acesta reprezintă tendințe ascendente. Respectiv, în asemenea

situații pentru a fi atins scopul legii penale, urmează a se interveni mai prompt, cu

aplicarea unei pedepse reale cu executare, pentru ca inculpatul, precum și alte persoane

să-și facă concluziile de rigoare, pentru a nu fi admise pe viitor săvârșirea unor astfel

de fapte prejudiciabile, calificate ca infracțiuni.

Faptul, că la caz sunt reținute și împrejurări referitoare la personalitatea

inculpatului ce-i atenuează răspunderea penală, sunt în măsură de a justifica aplicarea

unei pedepse cu reducerea termenului, stabilindu-i-se o pedeapsă aproape la limita

minimă a sancțiunii prevăzute de legea penală, redusă în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, imputată ultimului.

Având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de apel a considerat că

pedeapsa de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

deschis și cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport stabilită în sarcina

inculpatului și modalitatea de executare a acesteia, o să convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar aplicarea

unei pedepse mai blânde, poate încuraja pe viitor săvârșirea altor infracțiuni.

6

Referitor la acțiunea civilă înaintată, instanța de apel a reținut că, instanțele

judecătorești, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie

neapărat să i-a în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării

suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective care certifică acest

fapt, îndeosebi: importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor

(viața, sănătatea, libertatea, inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial,

onoarea, demnitatea și reputația profesională etc.); nivelul (gradul) suportării de către

persoana vătămată a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea

vătămării corporale, decesul persoanelor apropiate - rudelor, pierderea sau limitarea

capacității de muncă etc.); felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a

cauzat prejudiciul, în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară

prezența ei.

Reieșind din cele menționate supra și ținând cont de gravitatea cauzării

suferințelor psihice, a ajuns la concluzia că suma de 100 000 (una sută mii) lei încasată

în beneficiul părții civile Fărîmă Elena, suma de 50 000 (cinci zeci mii) lei în beneficiul

părți civile Fărîmă Viorica și suma de 50 000 (cinci zeci mii) lei în beneficiul părții civile

Fărîmă Ana, încasate de la inculpatul Canțer Ion, sunt echitabile pentru recuperarea

prejudiciului moral, pentru suferințele fizice și psihice suportate de Fărîmă Elena,

Fărîmă Viorica și Fărîmă Ana, menținând în acest sens dispozițiile instanței de fond.

Referitor la prejudiciul material înaintat de Fărîmă Elena, Fărîmă Viorica și

Fărîmă Ana împotriva lui Canțer Ion și compania de asigurări GALAS S.A., privind

repararea prejudiciului material, instanța de apel a considerat că, instanța de fond

întemeiat a ajuns la concluzia de a admite în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, or, în conformitate cu prevederile

art. 117 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, probe în cauze civile sânt

elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea

circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe

importante pentru justa soluționare a cauzei. În calitate de probe în cauze civile se

admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților și ale altor persoane

interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe

materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a fost în situația unui caz

excepțional când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar

trebui amânată judecarea cauzei, motiv pentru care instanța de fond a admis, în

principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale

cuvenite să hotărască instanța civilă.

7

Grigoraș Constantin în numele părților civile Fărîmă Ana, Fărîmă Viorica, Fărîmă Elena

și ultima, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și

10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei hotărârilor judecătorești,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care:

- a anula încheierea instanței de fond de examinare a cauzei în procedură

simplificată și a dispune examinarea cauzei în procedură generală;

- ai stabili lui Canțer Ion pedeapsă cu închisoare cu executarea reală a pedepsei

pe un termen maxim prevăzut de legea penală;

- a încasa din contul lui Canțer Ion în favoarea lui Fărîmă Elena prejudicial moral

cauzat prin infracțiune în sumă de 1 000 000 lei;

- a încasa din contul lui Canțer Ion în favoarea lui Fărîmă Elena suma totală de

76322,85 lei;

- a încasa din contul lui Canțer Ion în favoarea lui Fărîmă Elena despăgubirea

pentru masa de pomenire de 40 zile, în sumă de 8809 lei; despăgubirea pentru

traducerea actelor defunctului, în sumă de 700 lei, cheltuieli pentru copii de acte

anexate la dosar în sumă de 250 lei, paguba cauzată în legătură cu deteriorarea

bicicletei, hainelor, instrumentelor, termosului, ghiozdanului defunctului în sumă de

4000 lei, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei;

- a încasa din contul inculpatului Canțer Ion în beneficiul lui Fărîmă Ana

prejudicial material cauzat prin infracțiune după cum este relatat în tabela din acțiunea

civilă, în sumă de 12132,74 lei;

- a încasa din contul lui Canțer Ion în favoarea lui Fărîmă Ana prejudicial moral

cauzat prin infiacțiune în sumă de 200 000 lei;

- a încasa din contul lui Canțer Ion în favoarea lui Fărîmă Viorica prejudicial

moral cauzat prin infracțiune în sumă de 200 000 lei;

- a încasa din contul învinuitului Canțer Ion în beneficiul lui Fărîmă Viorica

prejudiciul material cauzat prin infracțiune după cum este relatat în tabela din acțiunea

civilă, în sumă de 44361,18 lei;

- a încasa din contul Companiei de Asigurări ,,GALAS”S.A. în beneficiul lui

Fărîmă Elena, a câte 415 lire sterline/lunar, pentru pierderea întreținătorului unic, pe

toată viață;

- a încasa din contul Companiei de Asigurări ”GALAS” S.A. în beneficiul lui

Fărîmă Elena suma de 11385 lei, despăgubirea pentru serviciile funerare, transport,

morgă, cheltuieli bisericești, sume recunoscute în baza referinței;

8

- a încasa din contul Companiei de Asigurări ”GALAS” S.A. în beneficiul lui

Fărîmă Elena suma de 1585,65 lei, despăgubirea pentru consultațiile medicale, analiza

și medicamente, sume recunoscute în baza referinței;

- a încasa din contul Companiei de Asigurări ”GALAS” S.A. în beneficiul lui

Fărîmă Elena, Fărîmă Viorica, Fărîmă Ana a câte 2500 lei pentru fiecare, cu titlu de

compensare cheltuielilor de asistență juridică;

- a încasa din contul învinuitului Canțer Ion în beneficiul lui Fărîmă Elena, Fărîmă

Viorica, Fărîmă Ana a câte 2500 lei pentru fiecare, cu titlu de compensare cheltuielilor

de asistență juridică.

5.1. În argumentarea soluției solicitate recurentul invocă faptul că:

- atât în instanța de fond, cât și în apel am obiectat asupra examinării cauzei în

procedură simplificată, circumstanță la care nici una din instanțe nu s-a expus în actele

judecătorești. Au ignorat prevederile cerute față de actul judecătoresc în această parte

care cer ca hotătârea urmează a fi motivată și să conțină răspuns la toate circumstanțele

invocate de părți. În cazul neexpunerii asupra circumstanțelor invocate, hotătârea poate

fi casată pe acest temei. Nu am primit nici un răspuns la acest incident de procedură

invocat, or Canțer Ion după cum rezultă din declarațiile date în ședința de jduecată nu

a recunoscut faptele precum sunt descrise în rechizitoriu, iar cauza urma a fi examinată

în procedură generală, pentru a combate scuzele aduse de inculpat față de acținule sale;

- la fel, instanța de apel nu s-a expus asupra criticii adusă sentinței privind

reducerea din pedeapsă condamnatului în legătură cu condițiile inumane de detenție,

în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

Instanțele de judecată arbitrar au redus din pedeapsă inculpatului 89 zile, pentru

condiții inumane de detenție. În partea reducerii din pedeapsă a fost încălcată

procedura prevăzută de lege, fără ai acorda posibilitatea instituției penitenciare să se

expună asupra acestor circumstanțe. Mai mult, instanța de fond și-a depășit limitile

solicitărilor și din oficiu a redus din pedeapsă inculpatului în legătură cu condițiile de

detenție inumane și fără a avea un raport în acest sens. Reducerea din pedeapsă în

legătură cu condițiile inumane de detenție se face doar în baza cererii/plângerii

deținutului și obligatoriu fiind solicitat Raportul privind condițiile de detenție. Nici din

sentință și nici din decizia Curții de Apel nu rezultă pe care condiții de detenție le-a

considerat ca fiind inhumane instanțele;

- pentru fapta comisă pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul pedepsei, or

inculpatul pe toată perioada judecării cauzei nu a conștientizat despre faptele sale care

au dus la lipsirea de viață a persoanei. Canțer Ion nu a dat dovadă de regret și nici nu

și-a cerut scuze de la succesorii părții vătămate, nemaivorbind de despăgubire

materială. Canțer Ion are un cazier contravențional cu numeroase sancțiuni pentru

9

conducerea nereglementară a mijlocului de transport, iar pedepsele aplicate

inculpatului nu au dus la corijarea acestuia, motiv din care pedeapsa urmează a fi doar

una cu închisoare și cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport, fără

reducerea din pedeapsă inculpatului în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală;

- cu privire la admiterea acțiunii civile în principiu, în partea încasării

preiudiciului material și încasarea preiudiciului moral disproporționat de mic în

favoarea sucesolului părții vătămate și părților civile.

Instanțele eronat nu au găsit de cuviință să admită acțiunea civilă în partea

încasării prejudiciului moral precum a fost solicitat, a apreciat suferințele aduse de

inculpat membrilor familiei la o valoare infim de mică, fără a motiva soluția adoptată.

Fără a se expune prin care metode și în baza căror practici a ajuns la concluzia adoptată

și au diminuat prejudicial moral solicitat.

La aprecierea cuantumului și încasarea prejudiciului moral de la inculpat în

favoarea părților civile, succesori ai părții vătămate, instanțele nu au ținut cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, de suferințele cauzate persoanelor apropiate

defunctului, de gradul vinovăției al inculpatului și de măsura în care despăgubirea

morală acordată poate aduce satisfacție echitabilă celor vătămați.

Instanțele nu au luat în calcul că Fărîmă Mihail era unicul întreținător al familiei,

soția sa, Fărîmă Elena, în legătură cu starea de sănătate nu este angajată în câmpul

muncii, fiicile erau studente, iar pierderea soțului, tatălui și unicul întreținător le-a

amplasat într-o stare de incertitudine și neîncredere pentru viitor. Le-a adus atingere

sentmentului de siguranță în ziua de mâine și le-a plasat într-o situație precară pe toate.

Acordarea unui prejudciu moral infim de mic le-a provocat succesorilor dezgust, jignire

și suferințe sufletești și mai mari. Succesorii au așteptat restabilirea echității sociale, însă

în realitate au primit soluția adoptată de instanțele inferioare ca o ofensă, nedreptate și

inechitate.

Instanțele nu au motivat hotărârile la subiectul, ce vizează suma posibilă încasării

în calitate de prejudiciu moral de la inculpat, în acest sens nefiind indicate

circumstanțele pricinii, care ar fi justificat micșorarea de către instanță a cuantumului

despăgubirii morale. Fiecare om are dreptul la viață, nimeni nu-1 poate lipsi de ea, viața

unei persoane este inviolabilă, iar prejudiciul moral acordat persoanelor în legătură cu

decesul subit al persoanei dragi urma a fi evaluat corect cu diligență;

- deși, instanțele de judecată au avut spre judecare acțiunea civilă, care a fost

motivată și probată suficient în partea încasării prejudiciului material, avea competență

și toate temeiurile să admită în această parte acțiunea civilă, acest lucru a fost lăsat fără

de examinare. Deși probele din dosar cu certitudine dovedesc mărimea pagubei

10

cauzate, instanța sa mărginit doar la admiterea în principiu a acțiunii civile. Instanța a

constatat precum că unele din înscrisurile anexate nu corespund realităților, însă nu a

atras atenția că celelalte sunt perfecte și demonstrează incontestabil mărimea pagubei

pretinse. Instanțele nemotivat nu au soluționat în fond partea materială a acțiunii civile.

Instanța a avut posibilitatea să pronunțe asupra admiterii acțiunii parțial în partea

încasării prejudiciului material în baza înscrisurilor anexate la acțiunea civilă, ceia ce

nu sa întâmplat;

- partea civilmente responsabilă a admis să o despăgubescă pe Fărîmă Elena și a

depus în acest sens referință asupra acțiunii civile prin care a recunoscut că este de

acord să achite suma de 11385 lei, despăgubirea pentru serviciile funerare, transport,

morgă, cheltuieli bisericești. La fel, partea civilă a recunoscut pretenția privind

încasarea despăgubirii pentru pierderea întreținătorului, însă metoda de calcul a fost

aplicată eronat;

- inculpatul/pârâtul în ședința de judecată la fel a declarat că nu are ceva

împotrivă să achite paguba materială cauzată prin infracțiune, doar că o va achita

precum va hotărî instanța, însă instanța nu a hotărât nici într-un fel.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

opinia expusă în referință de către procuror, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia

că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în

contextul ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a

procedurilor.

Din textului recursului declarat problema dedusă judecății în respectiva cauză

vine în raport cu individualizarea pedepsei și aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5)

11

Cod de procedură penală, sub aspectul reducerii pedepsei penale aplicate inculpatului,

precum și admiterea parțială a acțiunii civile.

În acest sens, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că alegațiile avocatului în

partea admiterii parțiale a acțiunii civile sunt veridice și fac obiectul casării parțiale a

deciziei recurate, fiind incident temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, și anume ,,hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, iar

în partea individualizării pedepsei de către instanțele de fond, Colegiul penal le

respinge ca fiind neîntemeiate.

Colegiul penal lărgit constată că, prin sentință acțiunea civilă înaintată de Fărîmă

Elena, Fărîmă Viorica și Fărîmă Ana împotriva lui Canțer Ion și compania de asigurări

,,GALAS” S.A., privind repararea prejudiciului material, a fost admisă, în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În motivarea soluției adoptate, prima instanță indică ,,Așa fiind, instanța notează

că stabilirea tuturor aspectelor relevante ale acțiunii civile, în partea ce ține de pretențiile privind

repararea prejudiciului material, în particular pentru a stabili suma exactă a despăgubirilor

cuvenite, precum și încasarea cheltuielilor, având în vedere modul cum a fost formulate

pretențiile la acest capitol, necesita amânarea ședinței”.

Ulterior, menționează că ,,În conformitate cu art. 387 alin. (3) Cod de procedură

penală, (…). Față de cele ce preced, instanța va admite în principiu, acțiunea civilă, în partea

pretențiilor privind repararea prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă” (f.d. 93, vol. III).

În acest sens, Colegiul penal lărgit remarcă că, în temeiul art. 385 Cod de

procedură penală, instanța națională la adoptarea sentinței trebuie să soluționeze dacă

trebuie admisă acțiunea civilă, în folosul cui și în ce sumă. Iar în conformitate cu

prevederile art. 394 alin. (5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentințelor

de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal trebuie să conțină

motivele pe care este întemeiată hotărârea instanței cu privire la acțiunea civilă sau la

repararea pagubei materiale cauzate de infracțiune.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății,

atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au motivat decizia adoptată în acest sens.

Or, din textul acțiunii civile înaintate (f.d. 1-45, vol. III), reprezentantul părților civile

Fărîmă Viorica, Fărîmă Ana, Fărîmă Elena și ultima, au solicitat repararea, inclusiv, și

a prejudiciului material cauzat de infracțiune, prezentând în acest sens diferite

înscrisuri, iar prima instanță admițând în principiu, acțiunea civilă, în partea

pretențiilor privind repararea prejudiciului material, a dispus ca asupra cuantumului

12

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, fără a motiva decizia în această

parte.

În consecință, atât prima instanță, cât și instanța de apel au pronunțat o hotărâre

nemotivată, contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului,

or, acestea în partea descriptivă a deciziei pronunțate, nu se expune deloc asupra

argumentelor și înscrisurilor anexate la acțiunea civilă, în partea pretențiilor privind

repararea prejudiciului material.

Mai mult, Colegiul penal lărgit subliniază obligația instanței de a motiva

hotărârea, care face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces

echitabil, or, potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în

cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează

că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (cauza Suominen vs. Finlandei din 2003,

cauza Kuznetsov și alții vs. Rusiei din 2007).

În concluzie, Colegiul penal lărgit menționează că, eroarea comisă de instanța de

apel urmează a fi corectată, prin casarea parțială a deciziei, și dispune rejudecarea

cauzei în latura civilă.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiate alegațiile părții

apărării prin care susține dezacordul cu individualizarea de către instanța de apel a

pedepsei stabilite inculpatului Canțer Ion, or, ultima stabilindu-i inculpatului o

pedeapsă cu închisoare cu executare reală, și-a argumentat suficient soluția în sensul

pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de

aplicare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Referitor la solicitarea recurenților privind anularea încheierii instanței de fond

de examinare a cauzei în procedură simplificată și a dispune examinarea cauzei în

procedură generală, Colegiul penal lărgit o respinge ca neîntemeiată, or, inculpatul

personal a depus cerere prin care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărie penală, care, în urma unui control preliminar a cauzei penale, a fost acceptată

prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2020.

De asemenea, instanțele de fond întemeiat au aplicat în privința inculpatului

Canțer Ion și prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, dat fiind că în

prezenta cauză s-a constatat încălcarea drepturilor inculpatului privind condițiile de

detenție în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

13

Astfel, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate

cu prevederile legale asupra laturii civile, să verifice și să aprecieze probele

administrate în cauză în această parte, să le dea o apreciere corespunzătoare și ținând

cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Grigoraș Constantin în

numele părților civile Fărîmă Ana, Fărîmă Viorica, Fărîmă Elena și ultima, casează

parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2022, în latura

civilă, în cauza penală în privința lui Canțer Ion Xxxx și dispune rejudecarea cauzei, în

această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, decizia contestată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă și pronunțată integral la 24 ianuarie 2023.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

14