1ra-566/22 — art. 264 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 12 octombrie 2021, cauza fiind examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Crețu Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În baza art. 901 alin. (1), (2) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa de 1 (unu) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis. Termenul executării pedepsei cu închisoarea urmând a se calcula din data reținerii. Conform art. 90/1 alin. (1) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu fixarea termenului de probațiune de 1 (unu) an, calculându-se după executarea pedepsei cu închisoarea. S-a aplicat față de inculpatul Crețu Alexandru măsura preventivă – obligarea de a 1 nu părăsi țara, până la devenirea definitivă a sentinței. Permisul de conducere a mijloacelor de transport nr. XXXXX eliberat la 23 august 2012 pe numele lui Crețu Alexandru, s-a remis organului de probațiune Fălești, pentru executarea pedepsei sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Termenul de executare a pedepsei sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport urmând a fi calculat din 12 octombrie 2021, cu includerea termenului executării măsurii preventive de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport de la 17 aprilie 2021 până la 12 octombrie 2021. S-a încasat de la Crețu Alexandru în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 2 398 (două mii trei sute nouăzeci și opt) lei.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, la data de XXXXX, în jurul orelor 20:57 minute, Crețu Alexandru, deținând permisul de conducere perfectat pe numele său nr. XXXXX din 23.08.2012, valabil pentru categoria „B”, în timp ce se deplasa la volanul mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter 211 CDI”, cu n/î XXXXX, pe traseul R-16 Bălți-Fălești-Sculeni, km 71+26,20 m, în apropierea sat. XXXXX, r-nul XXXXX, ignorând prevederile pct.45), subpct.1) lit. a), b) și d) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, conform cărora „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; situația rutieră”, nu a ținut cont și nu a adaptat conducerea mijlocului de transport tuturor factorilor ce caracterizau situația rutieră, din care cauză a tamponat din spate pietonul Sidor Stela, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară medicolegală nr. XXXXX din 26.04.2021, leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral deschis cu fractura oaselor bolții și bazei craniului cu contuzie cerebrală, hemoragie subdurală lichidă, hemoragie subarahnoidală difuză și intracerebrală, plagă contuză la țesuturile moi ale capului în regiunea occipitală, care au dus la deces.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apel: - procurorul în Procuratura raionului Ungheni, Craciun Valeriu, care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță și recunoașterea inculpatului Crețu Alexandru vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, aplicîndu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare pedepsei într-un penitenciar de tip deschis, în rest, referitor la pedeapsa complementară obligatorie, a menține în vigoare sentința; - avocatul Moroi Andrian în numele inculpatului Crețu Alexandru, care a depus și apel sumplimentar, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și adoptarea unei decizii prin care să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei cu fixarea 2 termenului de probațiune de 2 ani. 3.1. În motivarea cerințelor sale procurorul a susținut că, instanța de judecată corect a reținut faptul că probele administrate în faza de urmărire penală sunt suficiente pentru recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, în circumstanțele descrise în actul de învinuire, fiind respectate prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu – din punct de vedere a coroborării or. A explicat că, în partea motivantă a sentinței pronunțate, instanța de judecată nu a argumentat raționamentul aplicării prevederilor art. 901 Cod penal, dispunând nejustificat suspendarea parțială a executării pedepsei stabilite. Potrivit reglementărilor ce vizează aplicabilitatea suspendării parțiale a executării pedepsei, la adoptarea soluției în cauză instanța urma să țină cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului. Astfel, instanța nu a luat în calcul urmările prejudiciabile survenite urmare a faptei săvârșite de inculpat și anume decesul unei persoane. În aceiași ordine de idei, a invocat că deși nu au fost identificate circumstanțe care ar agrava răspunderea penala, prezența circumstanței atenuante - recunoașterea vinovăției în speță, nu este suficientă pentru a concluziona iraționalitatea executării integrale a pedepsei stabilitelor, recunoașterea vinovăției este o condiție obligatorie pentru aplicarea procedurii și a consecințelor stipulate la art. 3641 Cod de procedură penală, iar art. 264 alin. (3) Cod penal stabilește în exclusivitate în calitate pedeapsa penală, pedeapsa cu închisoarea în cazul infracțiunii respective. Mai mult decât atât, a specificat că în sentința pronunțată, instanța nu a indicat ca circumstanțe atenuante faptul recunoașterii vinei de către inculpat, și nici celelalte fapte invocate de procuror și apărător, cum ar fi achitarea benevolă de către inculpat a cheltuielilor judiciare, suportate în cadrul urmăririi penale pentru efectuarea expertizelor judiciare (dovada achitării fiind prezentată instanței după finisarea dezbaterilor judiciare), repararea de către inculpat a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. În altă ordine de idei, a menționat că la aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, nu sa ținut cont de faptul că potrivit datelor din cazierul contravențional, inculpatul Crețu Alexandru a fost anterior tras la răspundere contravențională de mai multe ori pentru comiterea unor contravenții din domeniul circulații rutiere. Respectiv, a conchis că suspendarea parțială a executării pedepsei, va împiedica atingerea scopului pedepsei stabilite, al prevenirii comiterii de noi infracțiuni din domeniul circulației rutiere de către inculpat. 3.2. În motivarea cerințelor sale avocatul Moroi Andrian în numele inculpatului Crețu Alexandru a susținut că, inculpatul Crețu Alexandru regretă cele comise, și-a cerut scuze de la părinții victimei, care l-au iertat, împreună cu succesorul părții vătămate Sidor Vasili au ajuns la un numitor comun și i-a achitat suma de 20 000 lei. Succesorul 3 părții vătămate a declarat că, nu are pretenții nici materiale și nici morale față de Crețu Alexandru, l-a iertat și într-adevăr au ajuns la un acord, fiindu-i achitată suma de 20 000 lei. Mai menționează că, inculpatul Crețu Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, care se clasifică în categoria infracțiunilor grave, potrivit art. 16 Cod penal, de persoana celui vinovat, care la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 66), nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru (f.d. 71; 72), anterior nu a fost tras la răspundere penală (f.d.69), însă potrivit cazierului contravențional, Crețu Alexandru a fost tras la răspundere contravențională de nenumărate ori pentru contravenții din domeniul circulației rutiere, inclusiv și convorbiri la telefon. (f.d.75). A specificat că nu este de acord asupra faptului că instanța a indicat că nu sunt circumstanțe atenuante, or, în speța dată, Crețu Alexandru și-a recunoscut vinovăția și se căiește de cele comise. A indicat că, la caz au fost constatate mai multe circumstanțe atenuante, inculpatul are la întreținere doi copii minori, a contribuit la descoperirea infracțiunii și a colaborat cu organele de drept, a reparat integral prejudicial material, în vederea oferirii posibilității acestuia de a munci în vederea întreținerii familiei (Crețu Alexandru fiind unicul întreținător al familiei sale), fiind aplicabile în privința acestuia prevederile art. 90 Cod penal și oportun să suspende executarea pedepsei cu închisoare în privința condamnatului cu stabilirea unui termen de probă. De asemenea, a comunicat că soția lui Crețu Alexandru este însărcinată cu al 3-lea copil, fiind în a 6-7 săptămână de sarcină (fapt confirmat de certificatul medical nr. XXX din 15.10.2021 și de Extrasul medical. De asemenea, potrivit adeverinței nr. 1465 din 15.10.2021 eliberată de către Primăria comunei Scumpia, raionul Fălești, se adeverește că Crețu Alexandru are următoarea componență a familiei: Crețu Alina soție, neangajată, copii minori XXX și XXX. Conform înscrisului cu nr. XX din 14.10.2021, Crețu Alexandru, este angajat la „Simbacom-Lux” SRL în funcția de Merchandiser din data de 01.04.2019 conform contractului de muncă nr. XX din 01.04.2019. Conform contractului de credit nr. XXX din 16.07.2021, Crețu Alexandru a luat un credit în sumă de 100 000 (una sută mii) lei pentru un termen de 60 de luni cu scadența finală la data de 16.07.2026. Rata lunară a creditului fiind 2 222,78 lei. A conchis că, întrucât Crețu Alexandru este unicul întreținător al familiei, la moment are de achitat creditul bancar menționat, ar fi oportun și binevenit ca în temeiul art. 90 Cod penal să se suspende executarea pedepsei cu închisoare și să se stabilească în privința lui Crețu Alexandru un termen de probă de 2 (doi) ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2022, s-au respins ca nefondate apelurile, cu menținerea sentinței fără modificări. 4 Termenul executării pedepsei cu închisoare lui Crețu Alexandru urmând a fi calculat din momentul reținerii de către organele competente. 4.1. La pronunțarea hotărârii adoptate, instanța de apel a statuat că prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Crețu Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Crețu Alexandru și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului părții vătămate Sidor Vasili (f.d.32); declarațiile martorului Sidor Victor (f.d.33), raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. XXXXX din 26.04.2021 (f.d.45- 47); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.04.2021, cu schița accidentului rutier (f.d.17-20); procesul-verbal de ridicare din 17.04.2021 (f.d.35); tichetul testării alcoolscopice cu analizorului „Dräger 6810”, seria și nr. ARAF-0592, numărul testării 8464, procesul-verbal de examinare a documentului din 20.04.2021 (f.d. 28). Atsfel, instanța de apel examinând probatorul, a considerat dovedită indubitabil vina inculpatului Crețu Alexandru în comiterea infracțiunii de încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din imprudență decesul persoanei, care au fost just încadrată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) din Cod penal. Privind gravitatea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal săvârșită de către inculpat, instanța de apel conform art.16 Cod penal, a atestat că infracțiunea, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, Crețu Alexandru la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 66), nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru (f.d. 71; 72), anterior nu a fost tras la răspundere penală (f.d.69), însă potrivit cazierului contravențional, Crețu Alexandru a fost tras la răspundere contravențională de nenumărate ori pentru contravenții din domeniul circulației rutiere, inclusiv și convorbiri la telefon. (f.d.75) Circumstanțe atenuante, conform art. 76 Cod penal, precum și circumstanțe, care ar agrava răspunderea penală a inculpatului, conform art. 77 Cod penal, instanța de judecată nu a stabilit. Astfel, reieșind din sancțiunea pedepsei penale prevăzută de art. 264 alin. (3) Cod penal, care stabilește pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, și ținând cont de faptul că, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fiind acceptată de instanță cererea înaintată, astfel că, în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de 5 procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, instanța de judecată întemeiat a ajuns la concluzia că, inculpatului Crețu Alexandru urmează a fi stabilită pedeapsa sub formă de închisoare, care va fi o pedeapsă echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale. Instanța de apel luând în considerație faptul că, succesorul părții vătămate Sidor Vasili nu are pretenții materiale și nici morale față de inculpatul Crețu Alexandru, care a conștientizat caracterul prejudiciabil al faptei sale, s-a căit sincer de fapta comisă, a considerat că inculpatului urmează să-i fie aplicată pedeapsă sub formă de închisoare cu aplicarea art. 901 alin. (1), (3) Cod penal, care prevede că, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă. În cazul infracțiunilor grave, partea de pedeapsă ce trebuie executată în penitenciar nu trebuie să fie mai mică decât jumătate din pedeapsa stabilită de instanța de judecată. Astfel, prima instanță a considerat că în privința inculpatului poate fi atins scopul legii penale, aplicând pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar potrivit prevederilor art. 901 Cod penal, să execute prima parte a pedepsei de l (unu) an închisoare, în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei de l (unu) an, să fie suspendată condiționat pe un termen de probațiune de l (unu) an. Referitor la argumentele înaintate de acuzatorul de stat precum că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blândă, care nu corespunde cu gravitatea infracțiunii săvârșite, cu consecințele survenite în rezultatul comiterii infracțiunii, cu rezonanța socială a acesteia, și nu este echitabilă în coraport cu valorile sociale lezate, instanța de apel a reținut că inculpatul Crețu Alexandru întrunește condițiile art.901 Cod penal, având în vedere că ultimul a recunoscut vinovăția incriminată, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată prin prisma art.3641 Cod de procedură penală, totodată succesorul părții vătămate nu are pretenții nici materiale și nici morale față de Crețu Alexandru, l-a iertat și au ajuns la un acord, fiindu-i achitată suma de 20 000 lei, or, în sensul dat, instanța de apel a considerat oportun și rațional ca inculpatul să execute parțial pedeapsa închisorii, aplicând prevederile art. 901 Cod penal, prin suspendarea parțială a executării pedepsei închisorii. 6 Analizând solicitarea apărării referitor la aplicarea în privința lui Crețu Alexandru a unei pedepse mai blânde, instanța de apel a constatat că prima instanță și-a argumentat riguros soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai blânde în favoarea inculpatului nu va asigura reeducarea acestuia, instanța de apel a statuat că pedeapsa stabilită lui Crețu Alexandru cu închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei, nu ar fi echitabilă, întrucât nu ar fi capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Referitor la solicitarea inculpatului privind aplicarea unei pedepse mai blânde, și anume suspendarea executării pedepsei aplicate pe un termen de 2 ani, instanța de apel a considerat că această solicitare este neîntemeiată și irațională, dat fiind gradul prejudiciabil al infracțiunii, urmările survenite – decesul pietonului Sidor Stela, or, prima instanță și-a argumentat riguros soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată, invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai blânde, nu va asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61 Cod penal. Totodată, instanța de apel a explicat că în cazul admiterii cu titlu circumstanță atenuantă – recunoașterea vinovăției față de Crețu Alexandru, în condițiile în care cauza a fost examinată în procedură simplificată potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, aceasta ar însemna că aceleiași situații de drept i se va acorda o dublă valență juridică. Respectiv, instanța de apel a concluzionat că scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Crețu Alexandru, v-a fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar potrivit prevederilor art. 901 Cod penal, să execute prima parte a pedepsei de 1 (unu) an închisoare, în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei de 1 (unu) an, să fie suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocaul Copețchi Stanislav în numele inculpatului Crețu Alexandru, prin care invocînd ca temei pentru recurs prevederile de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei. 7 5.1. În motivarea solicitările din recursul declarat, avocatul Copețchi Stanislav a susținut că atît prima instanță cît și instanța de apel au făcut abstracție de o multitudine de împrejurări relevante în planul aplicării lui Crețu Alexandru a unei pedepsei echitabile, ignorînd mai multe criterii generale de care trebuie să țină cont instanța de judecată în procesul individualizării unei pedepse penale. Menționează că, instanța de apel nu a dat nicio apreciere împrejurărilor de fapt menite să caracterizeze condițiile de viață ale familiei inculpatului, faptul că are la întrținere doi copii minori, soția acestuia fiind gravidă cu un al treilea copil precum și faptul că Crețu Alexandru a contractat un credit. De asemenea indică că, instanțele de fond au desconsiderat totalmente prezența în speță a mai multor circumstanțe atenuante. În aceiași ordine de idei specifică că, instanțele de fond au omis să analizeze și alte circumstanțe apte să caracterizeze personalitatea lui Crețu Alexandru, caracteristica inculpatului după comiterea infracțiunii și atitudinea acestuia față de fapta săvîrșită, iar examinarea insuficientă a determinat instanța de judecată să aplice o pedeapsă neindividualizată în modul corespunzător. Mai invocă că, instanțele inferioare la aplicarea pedepsei în privința inculpatului nu au ținut cont de gradul de vinovăție al victimei în dezvoltarea lanțului cauzal – încălcarea regulilor de circulație, survenirea decesului.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. De asemenea, conform prevederilor expuse în art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și motivate corespunzător de titularul cererii de recurs. Din textul recursului, rezultă că avocatul Copețchi Stanislav își exprimă dezacordul cu pedeapsa stabilită lui Crețu Alexandru, făcând referire la temeiul pentru recurs de la pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de 8 instanțele de fond și de apel, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Având în vedere că recurentul nu critică stabilirea vinovăției sau încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, instanța de recurs nu se va expune la aceste capitole, verificând hotărârea instanței de apel doar sub aspectul individualizării pedepsei stabilite inculpatului. La capitolul dat, instanța de recurs este solidară cu soluția pronunțată de instanțele ierarhic inferioare, și constată că la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7 Cod penal, reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise și pericolul social al acesteia în raport cu persoana vinovată și circumstanțele cauzei, fapt pentru care, Colegiul penal o acceptă, ca fiind întemeiată, motivată și bazată pe prevederile art. 61 și 75 Cod penal, coroborat cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Subsidiar, instanța de apel just a subliniat că categoria și mărimea pedepsei penale trebuie să fie în măsură să asigure reeducarea inculpatului și exercitarea unui control din partea statului ce vine să prevină antrenarea viitoare în activități prejudiciabile din partea inculpatului – în primul rând, dar și din partea altor justițiabili – în al doilea rând. La caz, se atestă că instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut fapta imputată prin actul de învinuire, a recunoscut vina în comiterea faptei reținute prin rechizitoriu, din care motiv a solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată, beneficiind astfel de o reducere a limitei de pedeapsă, la individualizarea pedepsei cu închisoarea. În acest sens, instanța de recurs respinge alegațiile recurentului precum că instanțele de fond nu au ținut cont de toate circumstanțele cauzei la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei definitive, or în partea descriptivă a deciziei contestate a fost efectuată o analiză detaliată a infracțiunii comise, a urmărilor prejudicabile cauzate prin comiterea acesteia, coroborate cu personalitatea inculpatului. Nu în ultimul rând, Colegiul penal notează că, deși instanța de apel s-a expus în mod pripit asupra faptului că recunoașterea vinovăției ar constitui acordarea unei duble valenței aceleași împrejurări (recunoașterea vinovăției), această circumstanță nu a constituit singura împrejurare ce a determinat stabilirea pedepsei cu închisoarea, or, potrivit materialelor cauzei, instanța de apel corect și întemeiat a stabilit că inculpatul Crețu Alexandru a comis o infracțiune care face parte din categoria celor grave și luînd în considerație gradul prejudiciabl al infracțiunii, urmărilor survenite – decesul unei persoane, a conchis de a nu modifica categoria pedepsei închisorii cu aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile legale, este echitabilă în raport cu 9 circumstanțele cauzei, cu personalitatea inculpatului și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat și corect asupra motivelor relevante și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către avocatul Copețchi Stanislav, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Copețchi Stanislav în numele inculpatului Crețu Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui Crețu Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 august 2022. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Boico Victor 10