1ra-1084/2022 — art. 151 alin. 1 CP

1ra-1084/2022 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1084/2022

1-21125420-01-1ra-21072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Covdii Alexandru în numele

inculpatului Gorcea Andrian, împotriva sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani

din 23 noiembrie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 mai

2022, în cauza penală în privința lui,

Gorcea Andrian XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 23.08.2021 – 23.11.2021;

Instanța de apel: 08.12.2021 – 10.05.2022;

Instanța de recurs: 21.07.2022 – 23.11.2022.

C O N S T A T Ă:

Gorcea Andrian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.151 alin.(1) Cod penal și în baza acestei legi conducîndu-se de prevederile art.3641

alin.(8) Cod de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 3 (trei) ani 4 (patru) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art.901 alin.(1) Cod penal, s-a suspendat parțial executarea pedepsei

aplicate lui Gorcea Andrian, urmînd a fi executată prima parte a pedepsei cu

închisoare pe o perioadă de 1 (unu) ani 8 (opt) luni în penitenciar de tip semiînchis,

iar restul pedepsei de 1 (unu) ani 8 (opt) luni închisoare în penetenciar de tip

semiînchis, s-a suspendatcondiționat și sentința inculpatului în această parte a nu o

executa dacă el în termen de 2 ani stabilit ca termen de probațiune nu va săvîrși o nouă

infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce

i s-a acordat.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea, urmînd a fi calculat din data

pronunțării sentinței 23.11.2021.

Pînă la intrarea în vigoare a sentinței, s-a aplicat în privința lui Gorcea Andrian

măsura preventivă sub formă de arest preventiv, cu luarea inculpatului din sala de

ședință.

1

Acțiunea părții vătămate Zatic Gheorghe cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică și a prejudiciului moral s-a admis parțial.

S-a încasat din contul lui Gorcea Andrian în beneficiul părții vătămate Zatic

Gheorghe prejudiciul moral cauzat în urma infracțiunii în sumă de 50 000,00 (cincizeci

mii, 00) lei, din care 12 000 (doisprezece) mii lei au fost achitate.

S-a încasat din contul lui Gorcea Andrian în beneficiul părții vătămate Zatic

Gheorghe, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000, 00 (cinci mii, 00) lei.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare suportate

la investigarea cauzei s-a admis ca fiind întemeiată.

S-a încasat din contul lui Gorcea Andrian în beneficiul statului cheltuielile

judiciare pentru efectuarea raporturilor de expertiză judiciară în sumă de 768,00

(șapte sute șaizeci și opt, 00) lei care urmează a fi achitate la contul: XXXXX.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

data de XXXXX, aproximativ pe la orele 19:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflîndu-se la terasa magazinului ÎI ,,XXXXX” situat în sXXXXX, acționînd intenționat,

adică dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările

lor și admițînd în mod conștient survenirea acestora, din motive de ură suspectîndu-

l pe Zatic Gheorghe în relații amoroase cu soția sa Gorcea Alina, în scopul vătămării

integrității corporale, i-a aplicat ultimului două lovituri cu o sticlă de bere, cu volum

de 0,5 l în regiunea capului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză judiciară

medico-legală nr. XXXXX din 26 iulie 2021, vătămări corporale manifestate prin

contuzie cerebrală, fractură închisă, liniară de os frontal și pariental pe stînga, plăgi

contuze pe partea pieloasă a capului.

Prin acțiunile sale Gorcea Andrian a comis infracțiunea prevăzută de art.151

alin.(1) Cod penal cu indicii de calificare: vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

- avocatul Vangheli Vitalie în numele inculpatului Gorcea Andrian, prin care a

solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei noi decizii și aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse mai blînde cu aplicarea art.90 Cod penal;

- inculpatul Gorcea Andrian, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu

emiterea unei noi decizii, și aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse

neprivative de libertate și micșorarea cuantumului prejudiciului moral;

- partea vătămată Zatic Gheorghe, prin care a solicitat, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărîri de condamnare la pedeapsa penală

sub formă de 4 ani închisoare și încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 mii

lei.

3.1 În motivarea cererii de apel avocatul Vangheli Vitalie a invocat că, sentința

primei instanțe este ilegală și urmează a fi casată în latura stabilirii pedepsei, prin care

inculpatului să i se aplice o pedeapsă mai blîndă.

A menționat că pe parcursul urmăririi penale atît și în ședința de judecată

inculpatul Gorcea Andrian a recunoscut integral vinovația în comiterea infracțiunii

inputate, a depus instanței de judecată cerere privind examinarea cauzei în ordinea

art.3641 Cod de procedură penală care a fost admisă.

2

A specificat că, pedeapsa stabilită lui Gorcea Andrian prin sentința în cauză este

prea aspră, deoarece prima instanță la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație

faptul, că ultimul a recunoscut integral vina în săvîrșirea infracțiunii incriminate, s-a

căit sincer de cele comise, a înaintat instanței cerere privind examinare cauzei în

ordinea art.3641 Cod de procedură penală care a fost acceptată de către instanța de

judecată, anterior nu a fost condamnat, prima dată a comis infracțiune, a achitat

prejudiciul material cauzai prin infracțiune și parțial prejudiciul (în suma de 12000

din 50000 stabilite de către instanța de judecată) moral.

A considerat că, circumstanțele indicate cît și comportamentul inculpatului pe

parcursul ședințelor de judecată permit aplicarea unei pedepse mai blinde, adică non-

privative de libertate prevăzute de sancțiunea art.151 alin.(l) Cod penal.

3.2 În motivarea cererii de apel inculpatul Gorcea Andrian a invocat că,

pedeapsa aplicată este prea aspră, iar concluzia instanței este una incorectă și nu a fost

aplicate corect prevederile Codului penal privind individualizarea pedepsei penale.

A menționat că, la individualizareaa pedepsei, conform criteriilor generale de

individualizare a pedepsei, instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele

prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse

echitabile, legale și individualizate. Aplicarea unei pedepse inechitabile poate avea

drept consecința și violarea drepturilor omului protejate de CEDO.

3.3 În motivarea cererii de apel partea vătămată Zatic Gheorghe a invocat că,

Gorcea Andrei nu va fi reeducat cu o pedeapsă atît de blîndă, această pedeapsă nu va

restabili echitatea socială.

Ce ține de prejudiciul moral, a comunicat că suma de 50 000 lei nici pe departe

nu-i va compensa acele suferințe pe care le-a suportat și rămîne să le suporte întreagă

viață.

avocatului Vitalie Vangheli în numele inculpatului Gorcea Andrian și inculpatului

Gorcea Andrian, au fost respinse ca nefondate.

A fost admis apelul părții vătămate Zatic Gheorghe, casată sentința în latura

pedepsei, rejudecată cauza și adoptată o noă soluție, prin care s-a exclus dispoziția

privind aplicarea art.901 Cod penal.

Gorcea Andrian s-a considerat condamnat în baza art.151 alin.(1) Cod penal, cu

aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a statuat că, prima instanță judecînd

cauza penală a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele

și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere

legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia

privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcînd o încadrare juridică

justă a acțiunilor lui Gorcea Andrian în baza art.151 alin.(1) Cod penal, totodată corect

a apreciat măsura de pedeapsă sub formă de închisoare, ținînd cont de circumstanțele

cauzei, persoana vinovată și urmările survenite, dar nu și durata ei de executare. De

3

asemenea corect a fost soluționată acțiunea civilă, cheltuielile de judecată și chestiunea

privind corpurile delicte.

Instanța de apel a menționat că, soluția primei instanțe se bazează pe declarațiile

inculpatului Gorcea Andrian și pe probele scrise: declarațiile părții vătămate Zatic

Gheorghe (f.d.58); declarațiile martorului Parascan Silvia (f.d.65); declarațiile

martorului Roșca Ana (f.d.66); declarațiile martorului Roșca Rodica (f.d.67);

declarațiile martorului Harabara Oxana (f.d.68); declarațiile martorului Bîlici Oleg

(f.d.69); declarațiile martorului Gorcea Alina (f.d.70); procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 19.06.2021, planșă fotografică (f.d.32-39); raport de expertiză judiciară

suplimentară nr.202127D0072 din 26 iulie 2021 (f.d.46-47); procesul-verbal de

examinarea a obiectului din 03.08. 2021, anexă (f.d.48-50); Corpul delict: un tichet

,,Drager”, realizat cu mijlocul de testare alcoolscopică ,,Drager” la data de 19.06.2021

ora 20:47, recunoscut prin ordonanța din 03.08.2021 (f.d. 51), un tricou de culoare

albastru deschis; un brici cumîner de culoare roșie, un maiou de culoare albă,

recunoscute prin ordonanța din 04.08.2021 (f.d.52); caracteristica eliberată de către

primăria s.XXX (f.d.77); certificat privind componența familiei lui Gorcea Andrian

(f.d.75); certificat eliberat de IMSP ,,Spitalul raional Rîșcani” în privința lui Gorcea

Andrian (f.d.76); cazier contravențional eliberat pe numele lui Gorcea Andrian

(f.d.77); revendicare forma 246 (f.d78), care au fost acceptate de inculpat și cercetate

în ședința primei instanțe.

Instanța de apel a considerat că vinovăția lui Gorcea Andrian a fost dovedită

integral, iar acțiunile inculpatului corect au fost încadrate conform prevederilor

art.151 alin.(1) Cod penal – vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a

sănătății, care este periculoasă pentru viață, fiind confirmate prin probele respective.

Instanța de apel a invocat că pedeapsa penală aplicată lui Gorcea Andrian în

baza art.151 alin.(1) Cod penal sub formă de închisoare corespunde normei legale sub

aspectul categoriei, dar nu a termenului ei de executare. Prima instanță i-a aplicat

inculpatului Gorcea Andrian o pedeapsă penală de închisoare prevăzută de lege,

proporțională faptei infracționale, ținînd seama de personalitatea inculpatului și

consecințele infracțiunii, fiind date depline eficiență normelor legale ce prevăd

individualizarea pedepsei sub formă de închisoare. Chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei

și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de

sancțiunea articolului din Codul penal în baza căruia este condamnat inculpatul. În

aceeași ordine de idei se mai remarcă, că criteriile generale de individualizare a

pedepsei sînt acele reguli, principii, prevăzute de Codul penal, de care instanța de

judecată trebuie să țină seama la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei

în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia, de aceea persoanei declarate

vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă legală, adică în limitele sancțiunii legii în

baza căreia persoana a fost condamnată. Categoria și termenul (limita) de pedeapsă

este stabilit în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de

art.76-77 Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în art.78 Cod penal. Prin

art.2 Cod penal este stabilit, că (1) Legea penală apără, împotriva infracțiunilor,

persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător,

orînduirea constituțională, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a

4

Republicii Moldova, pacea și securitatea omenirii, precum și întreaga ordine de drept.

(2) Legea penală are, de asemenea, drept scop prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Conform art.61 alin.(1) și (2) Cod penal se indică, (1) Pedeapsa penală este o măsură

de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se

aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrșit

infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate. Și art.7 alin.(1) Cod penal stabilește, că (1) La

aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală. Potrivit art.75 alin.(1) Cod penal, Persoanei

recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În contextul prevederilor legale menționate, instanța de apel a indicat că

pedeapsa este echitabilă cînd ea impune persoanei vinovate lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului

și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă. Pedeapsa este echitabilă și

atunci cînd este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale,

cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît de

către persoana vinovată, precum și de alte persoane. Or, practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe

contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blîndă stabilită generează

dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Din considerentele indicate și ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de

individualizare a pedepsei și coroborarea probelor care furnizează informațiile

respective, precum și indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea

între scopul reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și

așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de

drept încălcate, instanța de apel consideră că pedeapsa penală aplicată lui Gorcea

Andrian corect a fost stabilită sub formă de închisoare, sub aspectul de categorie. În

privința lui Gorcea Andrian corect a fost stabilit pedeapsă sub formă de închisoare,

izolarea ultimului de societate fiind necesară în raport cu acțiunile comise, pericolul

social al faptelor și personalitatea inculpatului.

Instanța de apel a conchis că, este justă concluzia precum că corectarea și

reeducarea lui Gorcea Andrian, precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, v-

5

a fi posibil prin aplicarea pedepsei de închisoare ca categorie de pedeapsă, fiind

respectate prevederile art.2, 8 art.7, art.61 alin.(2), art.75, art.76, art.78, art.151 alin.(1)

Cod penal și Ghidului cu privire la aplicarea pedepsei, aprobat prin Hotărîrea

Plenului CSJ nr.15 din 22.12.2014. Pedeapsa aplicată de instanța de fond sub formă de

închisoare este una echitabilă și legală, fiind ținut cont de gravitatea și motivul

infracțiunilor săvîrșite-infracțiune gravă, personalitatea celui vinovat, circumstanțelor

atenunate – contribuirea la descoperirea infracțiunii, căința sinceră, exprimarea de

regrete etc., acceptarea procedurii simplificate de examinare a cauzei penale, poziția

părții vătămate, vîrsta inculpatului, modul și condițiile acesteia de viață și influența

pedepsei asupra corectării și reeducării lui. De asemenea, prima instanță a luat în

considerație comportamentul inculpatului în cadrul cauzei penale, influența pedepsei

asupra corectării și reeducării lui și de posibilitatea corectării acestuia în condițiile

stabilirii unei pedepse penale de închisoare cu executare reală. S-a luat în considerație,

că Gorcea Andrian anterior nu a fost condamnat.

Luînd în considerație cele expuse, instanța de apel a considerat că o altă

pedeapsă nu v-a reuși să mențină scopul pedepsei penale. Nu poate fi reținut

argumentul apărării, că sentința este neîntemeiată, ilegală și exagerat de aspră,

deoarece lecturarea ei indică la aplicarea unei pedepse penale legale, echitabile,

proporționale faptei de care Gorcea Andrian a fost învinuit, cu individualizarea ei

conform normelor penale. La aplicarea pedepsei penale, prima instanță a luat în

considerație recunoașterea vinei, colaborarea cu organul de urmărire penală, lipsa

evidenței la medicul narcolog și psihiatru, acceptarea procedurii simplificate de

examinare a cauzei penale, comiterea unei infracțiuni grave, prezența domiciliului,

consecințele infracțiunii, modul și condițiile de trai ale inculpatului, precum și

celelalte date caracteristice ale inculpatului.

Pedeapsa aplicată inculpatului Gorcea Andrian nu este aspră cum afirmă

apărarea, dar legală și proporțională faptei penale comise, precum și consecințelor.

Vătămarea corporală gravă a survenit ca urmare a traumei cranio-cerebrală acută

închisă, manifestată prin contuzie cerebrală, fractură închisă, liniară de os frontal și

parietal pe stînga, plăci contuze, pe partea pieloasă a capului și acest fapt este indicat

în învinuirea constatată de instanța de fond și acceptată de inculpat, de aceia aceste

circumstanțe urmează a fi luat în considerație la stabilirea pedepsei. Circumstanțelor

atenuante le-a fost dată aprecierea corespunzătoare, fiind luate în considerație la

stabilirea tipului și termenului pedepsei.

Astfel, instanța de apel a considerat că în privința lui nu pot fi aplicate

prevederile art.90 Cod penal, or, scopul pedepsei penale nu v-a fi atins.

Instanța de apel a considerat că prima instanță a respectat prevederile art.2,

art.7, art.75, art.61 și art.151 alin.(1) Cod penal, individualizînd absolut corect

pedeapsa penală. Scopul pedepsei penale prevăzut la art.61 Cod penal de restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor personae, poate

fi atins doar prin executarea reală a pedepsei de închisoare.

Totodată, instanța de apel a considerat că, prima instanță a aplicat neîntemeiat

art.901 Cod penal față de inculpatul Gorcea Andrian. Potrivit art.901 Cod penal, (1) În

cazul în care instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de

6

personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea

parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd în hotărîre perioada de

executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul

de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării

pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se

suspendă. (2) În cazul infracțiunilor ușoare sau mai puțin grave, partea de pedeapsă

ce trebuie executată în penitenciar poate fi coborîtă pînă la minimul prevăzut de

prezentul cod. (3) În cazul infracțiunilor grave, partea de pedeapsă ce trebuie

executată în penitenciar nu trebuie să fie mai mică decît jumătate din pedeapsa

stabilită de instanța de judecată. (4) Prezentul articol nu se aplică în cazul

infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, precum și al infracțiunilor

prevăzute la art.165, art.1661 alin.(2)–(4), art.171–1751 , 2011 , 206, 208, 2081 și 2082 .

(5) La liberarea persoanei pentru executarea părții de pedeapsă suspendată

condiționat pot fi aplicate obligațiile prevăzute la art.90 alin.(6). (6) În cazul în care cel

condamnat cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare săvîrșește în

perioada de probațiune sau, după caz, în termenul de probă o nouă infracțiune

intenționată sau încalcă în mod sistematic obligațiile stabilite, instanța de judecată îi

stabilește o pedeapsă în condițiile art.85 dacă, după caz, nu sînt aplicabile prevederile

alin.(7) din prezentul articol. (7) În cazul în care cel condamnat cu suspendarea

parțială a 10 executării pedepsei cu închisoare săvîrșește în perioada de probațiune

sau, după caz, în termenul de probă o infracțiune din imprudență sau o infracțiune

intenționată ușoară sau mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii

condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare se

soluționează de către instanța de judecată, la demersul organului care exercită

supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea

executării pedepsei.

În cazul dat, inculpatul Gorcea Andrian i-a cauzat intenționat lui Zatic

Gheorghe vătămări corporale grave, care au fost urmate de stabilirea unui grad de

dezabilitate, de aceia urmează a fi exclus art.901 Cod penal, iar acesta să execute

pedeapsa de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Solicitările inculpatului Gorcea Andrian, apărării și părții vătămate Zatic

Gheorghe în latura pagubei morale urmează au fost respinse ca nefondate. Reieșind

din materialele cauzei penale, vinovăția inculpatului dovedită în ședința de judecată,

argumentele acțiunii civile a părții vătămate, caracterul și gradul suferințelor fizice și

psihice cauzate lor, instanța de apel a conchis că în cazul dat răspunderea pentru

daunele morale o poartă inculpatul Gorcea Andrian, de aceia acțiunea civilă de

încasare a prejudiciului moral urmează a fi admisă, susținînd în acest sens concluzia

primei instanțe.

Atît în acțiunea civilă, cît ulterior în ședința primei instanțe, partea vătămată

Zatic Gheorghe și-a motivat suficient și clar pretențiile sale morale. Acesta a expus în

mod amănunțit suferințele fizice și psihice pe care le-au suportat în legătură cu

vătămările corporale grave, care urmează a fi luate în considerație la stabilirea

mărimii compensației morale.

7

Instanța de apel a menționat că, legiuitorul a acordat prerogative instanței de

judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi

încasat, or, art.1423 alin.(1) Cod civil, coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură

penală, expres prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

sau fizice, circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate. Ținînd cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca

evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just

temei. Totodată, despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele

materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată

prin evaluare.

Instanța de apel a evidențiat că la stabilirea mărimii pagubei morale de către

instanța de fond s-au luat în considerație prevederile normelor legale enunțate,

circumstanțele cauzei, în special că în rezultatul infracțiunii părții vătămate i-a fost

cauzate dureri fizice și psihice și stresul pe care l-au avut în legătură cu infracțiunea

dată. La stabilirea sumei prejudiciului moral instanța de fond a luat în considerație

practica judiciară națională pe categoriile de infracțiuni unde persoanele le sînt

cauzate suferințe fizice și psihice, precum și practica CtEDO.

La acest aspect al prejudiciului moral, instanța de apel a mai reitereat, că

prejudiciul moral urmează a fi reparat în conformitate cu principiul echității, iar art.41

din CEDO definește noțiunea de echitate și se aplică atît pentru prejudiciile materiale,

cît și morale. Prin urmare, dacă Curtea declară că a avut o încălcare a normelor

Convenției și Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Părți Contractuale nu

permite decît o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcă, Curtea acordă

părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă. Repararea integrală a prejudiciului

moral are un caracter relativ, în funcții de individ și sensibilitatea acestuia. Legislația

R.Moldova nu stabilește limite minime și/sau maxime la despăgubirile morale, de

aceia mărimea ei este stabilită de instanță la propria convingere în baza aprecierii

conform principiului echității, situația familială, materială, suferințele părții vătămate,

succesorilor și alte criterii.

Instanța de apel a considerat că prima instanță la încasarea pagubei morale a

luat în considerație constatarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate, caracterul și gradul de suferințe fizice și psihice cauzate părții vătămate.

Instanța de apel a considerat că suma încasată de către prima instanță de la

inculpat în folosul părții vătămate vor compensa suferințele fizice și psihice pe care

acesta l-a suportat în legătură cu cauzarea vătămărilor, precum v-a fi o sumă

echitabilă, rezonabilă și proporțională, lipsind temeiuri de intervenire în această

latură. Cât privește, solicitarea inculpatului Gorcea Andrian privind aplicarea în

privința lui a Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța de apel a

respins-o în legătură cu interdicțiile de la art.6 alin.(1) lit.d), ce interzic aplicarea

amnistiei față de persoanele (…) inculpate pentru săvârșirea infracțiuni prevăzute de

(…) art.151 Cod penal.

Covdii Alexandru în numele inculpatului Gorcea Andrian, prin care invocînd ca

8

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea sentinței și deciziei în partea ce ține de stabilirea pedepsei și emiterea

unei noi hotărîri cu stabilirea unei pedepse minime nonprivaive de libertate și

micșorarea sumei prejudiciului moral.

5.1. În motivarea recursului avocatul Covdii Alexandru invocă că, criteriile

speciale de individualizare a pedepsei sunt niște derogări de la criteriile generale și se

aplică în cazurile expres prevăzute de lege. În speța dată urmează a fi aplicate la

individualizarea pedepsei criteriile speciale de aplicare pedepsei inculpatului la

judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (art. 3641

alin. 8 Cod de procedură penală) și reducerii pedepsei inculpatului drept recompensa

pentru încalcarea dreptului inculpatului în cursul urmăririi penale sau judecării

cauzei.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă. Pedeapsa este echitabilă

când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvărșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,

adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune. Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale,.cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea comiterii de noi infracțiuni atît de către condamnat, cât și de alte persoane.

Individualizare pedepsei se realizează de către instanța de judecată prin

respectarea cerințelor art. 75 alin. (1) Cod penal, de a ține cont la stabilirea categoriei

și termenului pedepsei de următorii factori: gravitatea infracțiunii săvărșite, motivul

infracțiunii, persoana celui vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, condițiile de viață ale familiei infractorului.

Inculpatul Gorcea Andrian pe parcursul urmăririi penale și în cadrul examinării

cauzei în instanța de judecată activ a contribuit la descoperirea infracțiunii.

Circumstanțele atenuante prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal se

raportează la comportamentul postinfracțional a vinovatului și atitudinea vinovatului

fașă de fapta săvărșită și aprecierea morală negativă a apțiunilor sale infracționale.

Contribuirea activă la decoperirea infracțiunii sau la identificarea infractorilor ca

circumstanțe atenuante se exprimă prin orice acțiuni ale vinovatului de a ajuta

organele de yrmărire penală în stabilirea circumstanțelor infracțiunii, demascarea și

tragerea la răspunderea penală a participanților la fapta comisă. Astfel de

circumstanțe atenuante sunt: informațiile despre locul, metodele și mijloacele

săvărșirii infracțiunii, despre locul unde se află bunurile sustrase sau alte mijloace de

probă care au importanță la descoperirea infracțiunii, despre locul unde se ascund alți

participanți la infracțiune. Art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal prevede ca circumstanță

atenuantă și situația în care examinarea cauzei a durat mai mult decăt este în mod

rezonabil necesar. Aceasta circumstanță atenuantă se aplică în baza art. 385 al. 4 drept

recompensă inculpatului pentru încalcarea drepturilor la un proces echitabil și de

desfășurare a lui în termen rezonabil garantat de art. 19 alin.(1) Cod de procedur[

penală și art. 6, par. I din CEDO. Obligarea organelor de urmărire penală și a

instanțelor judecătorești de a respecta acest drept al oricărei persoane la examinarea

și soluționarea cauzei sale și criteriile de apreciere a termenului rezonabil sunt

9

prevăzute în art. 20, art. 414 alin.(4) art. 434 Cod de procedură penală și în

jurispundența CEDO de interpretare a art. 6 par. 1 din Covenție referitor la aplicarea

termenului rezonabil.

Pedeapsa care i-a fost stabilită lui Gorcea Andrian o consideră foarte severă.

La emiterea deciziei și stabilirea pedepsei nu s-a luat în considerație faptul că

crima a fost săvărșită de inculpat pentru prima dată, anterior el nefiind tras la

răspundere penală, în cadrul urmării penale și în instanța de judecată Gorcea Andrian

integral a recunoscut vinovația sa în săvărșirea infracțiunii, a contribuit activ la

stabilirea adevărului pe cauză, a recupeŕat parțial cheltuielile de tratament a părții

vătămate. La emiterea deciziei nu s-a luat în considerație personalitatea lui Gorcea

Andrian, el este pentru prima dată tras la răspunderea penală, se caracterizează

pozitiv la locul de domiciliu, are la întreținere doi copii minori, astfel, corectarea și

reeducarea lui Gorcea Andrian este posibilă fără izolarea de societate.

inadmisibilității recursului ordinar declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au declarat recursuri ordinare în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat de cătrea avocatul Covdii

Alexandru în numele inculpatului, Colegiul penal atestă că acesta face referință la

eroarea prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, atunci cînd s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei,

menționând că instanța de apel i-a stabilit inculpatului o pedeapsă prea aspră.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a găsit

confirmarea temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția

adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu a

10

admis careva erori, stabilind justificat excluderea dispoziției privind aplicarea

prevederilor art. 901 Cod penal, în privința inculpatului Gorcea Andrian.

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o

individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului, instanța de recurs relevă

că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care

a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică

de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor

persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea

mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul

celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional

la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de

judecată. Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel conducându-se de

principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal, corect a casat

11

sentința primei instanțe în latura pedepsei, rejudecînd cauza și adoptînd o nouă

soluție prin care a exclus dispozițiile art. 901 Cod penal, Gorcea Andrian fiind

condamnat conform art. 151 alin.(1) Cod penal, la 3 ani 4 luni cu executare reală.

Instanța de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele recurentului precum

că, pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, din considerentul că aceasta este

echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și

mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a comis cu intenție

o infracțiune care face parte din categoria celor grave.

De asemenea, Colegiul penal respinge și argumentul avocatului Covdii

Alexandru precum că, corectarea și reeducarea inculpatului Gorcea Andrian este

posibilă fără izolarea de societate, or, instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a

exclude prevederile art. 901 Cod penal, ținînd cont de consecințele survenite în urma

săvîrșirii infracțiunii comise de către Gorcea Andrian – vătămarea corporală gravă a

părții vătămate, manifestată prin contuzie cerebrală, care a fost urmată de stabilirea

unui grad de dizabilitate.

Totodată, Colegiul penal atestă că, avocatul Covdii Alexandru solicită aplicarea

în privința inculpatului Gorcea Andrian a unei pedepse mai blânde, neprivative de

libertate, însă, această solicitare nu poate fi admisă, deoarece sub aspectul

individualizării pedepsei penale, soluția instanței de apel, este întemeiată și legală.

Astfel, Colegiul reține că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra

faptului aplicării unei pedepse sub formă de 3 ani 4 luni închisoare în privința

inculpatului Gorcea Andrian, fiind respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru

infracțiunea incriminată art. 151 alin.(1) Cod penal, coroborate cu prevederile art. 3641

alin.(8) Cod de procedură penală, pentru îndreptarea inculpatului fiind necesară

executarea efectivă a pedepsei, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu

se va expune repetat asupra acesteia.

Colegiul penal respinge și solicitarea recurentului privind micșorarea sumei

prejudiciului moral și constată că instanțele de fond la stabilirea cuantumului

prejudiciului moral au ținut cont de principiul echității precum și faptul că suma

încasată v-a compensa suferințele fizice și psihice pe care partea vătămată le-a

suportat în legătură cu cauzarea vătămărilor corporale, astfel, lipsind temeiuri de a

interveni în această latură.

Totodată, instanța de reucurs reține că deși avocatul Covdii Alexandru solicită

micșorarea sumei prejudiciului moral, în recursul declarat, acesta nu a adus niciun

argument în susținerea poziției sale.

Astfel, Colegiul menționează că, nu se constatată prezența erorilor de drept ce

ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate de către avocatul Covdii

Alexandru, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și

motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile legale, este

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea inculpatului și

pericolul social al infracțiunii săvârșite.

Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de

a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției

12

sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări

inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiul invocat de către recurent prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată,

iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Covdii

Alexandru în numele inculpatului Gorcea Andrian, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 10 mai 2022, în cauza penală în privința lui Gorcea

Andrian XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

13