1ra-966/2022 — art. 264 alin. 3, lit. a, CP

1ra-966/2022 — art. 264 alin. 3, lit. a, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-966/2022

1-20015813-01-1ra-04072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Biciu Alexandru,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2021,

în cauza penală în privința lui,

Biciu Alexandru XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.02.2020 – 26.03.2021

Instanța de apel: 19.04.2021 – 08.12.2021

Instanța de recurs ordinar: 04.07.2022 – 07.11.2022

A C O N S T A T A T :

Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 (trei) ani, care, potrivit art.72 alin. (2) Cod penal, urmează a fi executată în

penitenciar de tip deschis.

Măsura preventivă, arestarea preventivă, aplicată în privința lui Biciu

Alexandru, a fost menținută până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, cu

anunțarea în căutare, și calcularea termenului din momentul reținerii acestuia.

Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare, aplicată lui Biciu

Alexandru, urmînd a fi calculat din momentul reținerii acestuia.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Colesnic Raisa și Colesnic

Vasile către Biciu Alexandru privind repararea prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

A fost încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Raisa, suma de 250

000 (două sute cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece

mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

A fost încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Vasile, suma de 50

000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu

titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

În rest, pretențiile din acțiune au fost respinse.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

învinuit de faptul că la data de XXXXX, aproximativ la ora XX, deținând permis de

1

conducere a vehiculelor de categoria „ B”, cu numărul XXXXX, fiind treaz și

conducând autoturismul de model „Ssangyong Kyron” cu numerele de înmatriculare

de stat XXXXX, deplasându-se pe partea carosabilă a traseului R-6 „Chișinău-

OrheiBălți” în direcția mun. Chișinău, în regiunea km 33+931,40 (m), manifestând

imprudență în traficul rutier, încâlcind prevederile pct. pct. 42.2) al Regulamentului

circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care

prevede că pe drumurile cu circulație dublu sens care au cel puțin două benzi pe

direcție este interzisă intrarea pe banda de circulație destinată sensului opus, pct. 45.1)

al aceluiași regulament, care îl obliga să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținînd permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; situație rutieră, nu a ținut cont de dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase și nu a redus viteza de deplasare până la

limita care i-ar garanta siguranța traficului, nu a manifestat prudență sporită și nu a

ținut seama de situație rutieră existentă la momentul deplasării- carosabil umed, la

determinarea vitezei de circulație, benzii de circulație și modalității de conducere a

vehiculului pentru a garanta siguranța traficului ca să aibă posibilitatea să oprească în

siguranță în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, deci nu a luat măsurile

corespunzătoare situației rutiere la deplasarea pe acest sector de drum, a ieșit pe

contrasens, ca urmare a comis tamponarea frontală, cu partea laterală stînga a

vehiculului pe care îl conducea, în vehiculul de model „Mercedes 308D” cu numărul

de înmatriculare XXXXX la volanul căruia se afla cet. Colesnic Vasile, iar pe bancheta

din față cet.Colesnic Raisa.

În rezultatul tamponării celor două mijloace de transport cet.Colesnic Vasile i-

au fost cauzate fractură închisă, cominutivă a patelei drepte cu deplasare și lezare a

aparatului extensor a gambei, fractura rotulei; contuzia țesuturilor moi ale toracelui pe

stânga, contuzia țesuturilor moi și echimoză în regiunea periorbitală pe stînga, care se

califică drept vătămare corporală medie. Iar pasagerul autovehiculului de model

„Mercedes 308D” cu numărul de înmatriculare XXXXX, Colesnic Raisa a.n XXXXX, i-

au fost cauzate fractură închisă a femurului stîng, 1/3 medie cu deplasarea

fragmentelor; fractură închisă, cominutivă a femurului drept, 1/3 distală; fractură

închisă a osului radial pe stînga în loc tipic cu deplasarea fragmentelor; plăgi contuze

pe cap și genunchiul drept, care se califică drept vătămare corporală gravă.

Astfel, prin acțiunile sale, Biciu Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art.

264 alin (3) lit. a) Cod penal, individualizată prin: „încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat din

imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”.

- avocatul Conoval Igor în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și

pronunțarea unei decizii prin care Biciu Alexandru să fie achitat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit a) Cod penal, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii;

- avocatul Foltea Vasile în numele părților vătămate și civile Colesnic Raisa și

Colesnic Vasile, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

2

Biciu Alexandru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal și stabilirea maximului pedepsei cu închisoarea

prevăzut de sancțiunea acestui articol, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport, cu menținerea măsurii preventive - arestarea preventivă, până la rămânerea

definitivă a sentinței, cu anunțarea în căutare și calcularea termenului din momentul

reținerii acestuia. Admiterea integrală a cererii de chemare în judecată, cu: încasarea în

folosul părții vătămate Colesnic Raisa, din contul inculpatului Biciu Alexandru a

prejudiciului moral cauzat în sumă de 500.000 (cinci sute mii) lei și a cheltuielilor de

asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces penal în faza de urmărire

penală și de judecare în fond a cauzei penale, în mărime totală de 10.000 (zece mii) lei.

Încasarea în folosul părții vătămate Colesnic Vasile din contul inculpatului Biciu

Alexandru, a prejudiciului moral cauzat în sumă de 100.000 (una sută mii) lei și a

cheltuielilor de asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces penal în faza

de urmărire penală și de judecare în fond a cauzei penale, în mărime totală de 10.000

(zece mii) lei. Aplicarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor lui Biciu Alexandru,

pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, până la momentul în care

sentința va deveni definitivă;

- acuzatorul de stat Tăut Dorina a declarat apel suplimentar, prin care a

solicitat admiterea apelului avocatului Foltea Vasile în numele părților vătămate și

părților civile Colesnic Raisa și Colesnic Vasile, casarea sentinței în partea

individualizării pedepsei penale numite, rejudecarea cauzei penale potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatului

Biciu Alexandru, recunoscut vinovat de săvîrșxrea infracțiunii prevăzute la art.264

alin.(3) lit.a) Cod penal, să-i fie stabilită maximul pedepsei cu închisoare, cu executare

în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace detransnort,

cu admiterea integrală a acțiunii civile. În rest, sentința contestată să fie menținută fără

modificări.

3.1. În motivarea cererii de apel avocatul Conoval Igor a invocat că, în cadrul

cercetării judecătorești din prima instanță, s-a constatat cu certitudine lipsa probelor

din punct de vedere al pertinenței, concludentei si veridicității în susținerea învinuirii

lui Biciu Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod

penal, iar instanța de judecată urma să-l achite pe Biciu Alexandru de infracțiunea

incriminată pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, din

următoarele considerente: Conform rechizitoriului Biciu Alexandru a fost învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.3 lit.a) Cod penal, adică încălcarea

regulilor de securitate a circulației de către persoana câre conduce mijlocul de

transport, încălcare care a provocat din imprudență o vătămare corporală gravă a

integrității corporale sau a sănătăți.

Prima instanță nu a ținut cont că după finalizarea cercetării judecătorești din lista

probelor prezentate de acuzare și examinate în ședință de judecată, nici o probă nu

confirmă cu certitudine săvârșirea de către Biciu Alexandru încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare

care a provocat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a

sănătății, adică a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal.

Aanaliza conținutului sentinței adoptate în privința lui Biciu Alexandru denotă

caracterul formal al acesteia, interpretarea extensivă a legii și circumstanțelor cauzei

3

penale, fără a ține cont că învinuirea adusă lui Biciu Alexandru este una abstractă,

incorectă, neprobată și ilegală ceea ce înseamnă că, nu a ținut cont instanța de judecată

faptul că procurorul a încălcat mai multe norme ale codului de procedură penală,

drepturi și chiar principii generale care au menirea să asigure dreptul la un proces

echitabil în sensul art.6 pct.l din Convenția Europeană pentru Apărarea Dreptului

Omului și a Libertății fundamentale.

Instanța de judecată nu a ținut cont că declarațiile părților vătămate Colesnic

Raisa și a lui Colesnic Vasile nu sunt confirmate cu alte probe prin coroborare cercetate

în instanța de judecată. Declarațiile lui Colesnic Raisa si Colesnic Vasile sunt combătute

de martorii Biciu Cristina și Cenușă Oleg, martori oculari ai accidentului rutier, care au

declarat că până la producerea accidentului rutier șoferul vehiculului de model

”Mercedes 308d ” conducea cu viteză excesivă, fiind probabil încărcat cu marfa nu

respecta marcajul benzii sale de circulație, iar în momentul impactului șoferul nu a

frânat și nu a încercat să evite accidentul rutier. Prima instanță nu a luat în considerație

faptul că de către procuror în cadrul urmăririi penale nu a fost cercetat sub toate

aspectele cauza producerii accidentului rutier, organul de urmărire penală și

procurorul nu au dispus cercetarea ambelor unități de transport după producerea

accidentului de către specialiști calificați, raporturile de inspecție tehnică periodică

anexate la dosar nu reflectă starea de fapt a acestora la momentul accidentului, de către

procuror nu a fost numită expertiza auto-tehnică necesară în astfel de situații și care ar

elucida obiectiv cauza produce- accidentului rutier și ar da răspuns la multe întrebări,

cum ar fi: Care era starea tehnică a ambelor automobile implicate în accident ii

momentul producerii acestuia și dacă aveau careva defecțiuni tehnice (inclusiv și starea

cauciucurilor) care puteau să influențeze la conducerea autovehiculelor, dacă da, care

erau aceste defecțiuni? - Este posibil de a stabili viteza automobilelor implicate în

accident înmomentul tamponării după deformările caroseriilor? Vinovăția lui Biciu

Alexandru nu se constată nici prin procesul verbal de cercetare la fața locului și nici

prin schița accidentului rutier, or prin aceste acte pot fi redate circumstanțe concrete și

nici ce încălcări au fost admise ale Regulamentului Circulației Rutiere, cum ar viteza

excesivă și neadaptarea vitezei la carosabilul umed.

Acțiunea incriminată inculpatului Biciu Alexandru – „încălcarea regulilor de

securitate a circulației” - la examinarea cauzei în fond nu a fost demonstrată, în

acțiunile inculpatului lipsește atât latura obiectivă, cît și subiectivă a infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal. Acuzatorul de stat nu a probat întrunirea

elementelor infracțiunii imputate inculpatului, care se caracterizează prin încălcarea

regulilor de securitate a circulației care a cauzat din imprudență o vătămare gravă a

integrității corporale sau a sănătății. Fapta prejudiciabilă se poate manifesta atât prin

acțiune, cât și prin inacțiune având în cazul nostru modalitatea de comitere prin

încălcarea regulilor de securitate a circulației mijloacelor de transport; - instanța de

judecată nu a ținut cont că în cazul în care componența infracțiunii de încălcare a

regulilor de securitate a circulației mijloacelor de transport există atât în

acțiunile/inacțiunile inculpatului cât și în acțiunile/inacțiunile victimei, urmează să

aibă loc responsabilitatea reciprocă a participanților la trafic. Instanța de judecată nici

nu s-a expus în sentință referitor la faptul că conform materialelor cauzei penala, la

f.d.82 este ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a cet.Colesnic Vasile

a.n.XX facându-se referire că conform Raportului de constatare medico-legală nr.XXX

4

la cet.Colesnic Vasile leziunile depistate sunt calificate ca vătămare corporală mediu,

iar la f.d.52 conform Raportului de expertiză judiciară nr.XXX din XX la cet.Colesnic

Vasile leziuni corporale care sunt calificate ca vătămare corporală medie.

Conform normei prevăzute la art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal victima ale

infracțiunii date pot fi doar persoanele care au leziuni corporale grave, fiindu-i eronat

atribuită calitatea de victimă lui cet.Colesnic Vasile prin prisma art.264 alin.(3) lit.a)

Cod penal și absolut eronat dispusă încasarea din contul lui Biciu Alexandru în

beneficiul lui Colesnic Vasile a sumei de 50 000 lei pentru prejudiciu moral și 10 000 lei

pentru cheltuieli de judecată, iar în conformitate cu prevederile art.251 alin.(2) Cod de

procedură penală instanța de judecată urma să constate nulitatea actului procedural

emis, fiind încălcate prevederile legale referitoare la atribuirea calității persoanei.

La caz există dubii în probare învinuirii aduse inculpatului, iar în sentință de

condamnare în mod imperativ urmează să se facă referire doar la probe care

demonstrează cu certitudine, tară careva dubii vinovăția, consideră că în prezenta

cauză penală toate dubiile instanța de judecată urma să le interpreteze în favoarea

inculpatului Biciu Alexandru.

3.2. În motivarea cererii de apel avocatul Foltea Vasile a invocat că, prima

instanță nejustificat a neglijat atât normele legale, prevăzute de art.art.62 alin.(l) lit.b1);

65l; 264 alin.(3) Cod penal, cât și recomandările expuse în pct.17 din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr.20 din 08.07.1999, Despre practica judiciară cu privire la

aplicarea legislației, la examinarea cauzelor penale, referitoare la încălcarea regulilor

de securitate a circulației sau exploatare a mijloacelor de transport; - Pct.16.în cadrul

judecării cauzelor penale instanțele judecătorești urmează să individualizeze cu

strictețe măsura de pedeapsă și să aplice inculpaților pedeapsa pentru infracțiunile

contra siguranței transporturilor, luînd în considerație caracterul și gradul de pericol

social la săvîrșirea infracțiunii, personalitatea făptuitorului și circumstanțele care

agravează ori atenuează responsabilitatea; - Pct.17.Conform art.65 C.P. pentru

infracțiunile contra securității circulației rutiere și exploatării mijloacelor de transport,

instanțele judecătorești au dreptul să discute chestiunea cu privire la aplicarea față de

inculpat a pedepsei complementare - privațiunea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen nu mai mic de un an. Reducerea termenului de pedeapsă

complementară la un termen nu mai mic de un an la stabilirea pedepsei în baza art.264

alin.4. 6 C.P. este posibilă numai dacă există circumstanțe prevăzute de art.79 C.P.

La compartimentul „Individualizarea pedepsei inculpatului” (fila 17 a sentinței),

instanța neîntemeiat a menționat că: „în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal,

circumstanțe atenuante au fost constatate: săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni grave.” În acest sens, urmează a fi menționat că art.76 alin.(1) lit.a) Cod

penal, nominalizează în calitate de circumstanțe atenuante doar săvârșirea pentru

prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave. Respectiv, faptul comiterii de

către Biciu Alexandru a infracțiunii grave, prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal,

a fost atribuită nejustificat de instanța de judecată, contrar normei legale prevăzute de

art.76 alin.(l) lit.a) Cod penal - la circumstanțe atenuante. Suplimentar, prima instanță

nu a ținut cont, în deplină măsură, de norma art.75 Cod penal, ce prevede că persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiunii i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții Generale a Codului penal. În acest sens, deși Legea penală acordă o

5

posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei penale,

sentința atacată: nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea

individualizării pedepsei stabilite inculpatului în limita minimă a sancțiunii prevăzute

pentru infracțiunea comisă de Biciu Alexandru, astfel încât s-a aplicat pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale, fapt ce denotă că soluția adoptată este una

vădit neîntemeiată, deoarece instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate de către reprezentantul părților vătămate în concluziile scrise

prezentate după dezbaterile judiciare.

Pedeapsa penală sub formă de 3 ani închisoare este prea blândă în raport cu

fapta și consecințele ei grave, fiind greșit individualizată, fără a răspunde principiului

proporționalității, precum și scopului prevăzut de art.61 alin.(2) Cod penal, pentru a

restabili echitatea socială, a corecta inculpatul, precum și a preveni săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Prima instanță nu a analizat cu diligența corespunzătoare și nu a luat în

considerare faptul că: a) acțiunile ilegale și prejudiciabile ale inculpatului s-au soldat

cu cauzarea vătămărilor corporale grave cet.Colesnic Raisa, precum și vătămărilor

corporale mai puțin grave cet.Colesnic Vasile, care conducea regulamentar vehiculul

său; b) că inculpatul, prin intermediul avocatului contractual și a martorilor apărării, a

renunțat la poziția adaptată în cadrul urmăririi penale și nu și-a recunoscut vina de

comiterea faptei incriminate; c) că inculpatul timp de 17 luni, de la momentul comiterii

accidentului în traficul rutier și până la momentul emiterii sentinței, nu a încercat să

ajute ori să contribuie la tratamentul și reabilitarea părților vătămate, nu a recuperat

prejudiciul moral și material cauzat acestora precum și nici nu a încercat să întreprindă

careva acțiuni în acest sens; d) că inculpatul Biciu Alexandru, fiind conducător auto,

cunoștea că mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei

exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă și că urma să

respecte cu strictețe normele Regulamentului Circulației Rutiere, însă la 26.09.2019 a

ignorat prevederile acestuia, fapt care a dus la consecințele examinate în instanța de

judecată prin prisma art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal; e) că deși la caz au fost reținute

ilegal prezența circumstanței atenuante săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni

grave” și caracterizarea pozitivă a inculpatului, aceste circumstanțe sunt

incomensurabile în raport cu urmările prejudiciabile grave survenite prin săvârșirea

infracțiunii și suportate de către părțile vătămate Colesnic Raisa și Colesnic Vasile; f)

că infracțiunile de acest gen i-au amploare în Republica Moldova, fiind blamate de

societate și mass-media, dar și că legea penală apără aceste valori (viața și sănătatea

persoanei) de orice atentat și anume prin instituirea măsurilor adecvate de pedeapsă

care a urma a fi aplicată anume pentru a evita contribuirea la dezvoltarea în rândul

cetățenilor (victimelor) a sentimentului că nu pot beneficia de o protecție adecvată din

partea statului și curmarea încrederii infractorilor în faptul, că vor fi blând pedepsiți;

g) că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici

pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; h)

că instanța de judecată nu s-a condus în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei de

criteriile de individualizare a pedepsei și nu și-a realizat obligațiunea de a stabili

măsura pedepsei adecvate infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea

scopurilor legii penale și pedepsei penale.

6

La fel, prima instanță nu a ținut cont de faptul că deși în faza de urmărire penală,

inculpatul a recunoscut vinovăția de comiterea infracțiunii și, chipurile, s-a căit,

ulterior în faza cercetării judecătorești, prin intermediul avocatului și soției sale audiate

ca martor - Biciu Cristina, a menționat că nu recunoaște vina. Respectiv, prima instanță

pasiv a lăsat fără atenția corespunzătoare aspecte importante care demonstrează real

personalitatea inculpatului, în special: că acest comportament, de simulare a căinței

sincere în faza preliminară a procedurilor penale, a fost adaptat de inculpat exclusiv

pentru a orienta procurorii să nu aplice în privința sa măsuri preventive restrictive, în

scopul părăsirii teritoriului Republicii Moldova: că inculpatul, imediat ce cauza penală

a fost expediată pentru examinare în instanța de judecată, a părăsit teritoriul Republicii

Moldova, eschivându-se de la judecarea cauzei, că acest comportament, a evoluat prin

obrăznicia manifestată de inculpat care nu a contribuit în nici un fel la tratamentul și

îngrijirea părților vătămate, care au fost imobilizate perioade îndelungate la pat, fiind

în imposibilitate să se întrețină și să desfășoare activitate profesională, că inculpatul a

încercat să folosească declarațiile lui Oleg Cenușa, care inițial nu a fost documentat de

reprezentanții organului de urmărire penală ca fiind martor ocular ai accidentului în

traficul rutier din XX. În acest sens, inculpatul a tergiversat intenționat momentul

prezentării lui Oleg Cenușa în calitate de martor al apărării, neindicându-1 în lista

probelor apărării, doar pentru a face imposibil verificarea geolocalizării acestuia la data

XXX pe motivul expirării termenului de păstrare a datelor informatice de către

Companiile de telefonic mobilă.

Suplimentar, în cadrul procesului de audiere a acestui pretins martor, s-a

demonstrat conexiunile între fiul său cu inculpatul Biciu Alexandru, ambii sportivi ai

școlilor de lupte: că inculpatul a insistat asupra audierii în calitate de martor a soției

sale Biciu Cristina, urmărind scopul inducerii în eroare a instanței de judecată referitor

la circumstanțele de fapt privind viteza de deplasare a automobilelor; momentul în

care s-a produs ciocnirea și alte detalii. Doar sub imperiul întrebărilor și insistențelor

părții acuzării, martorul Biciu Cristina a făcut declarații care îl incriminează total pe

Biciu Alexandru. În consecință, acest comportament, în coroborare cu probele

administrate în dosar, demonstrează nu doar vinovăția inculpatului de comiterea

faptei incriminate, dar și aspectele de absență a căinței și a conștientizării gravității

faptei prejudiciabile comise de eh Anume din aceste considerente, instanța de judecată

urma să-i aplice maximul pedepsei stabilite de sancțiunea art.264 alin (3) lit.a) Cod

penal.

Instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate de

părțile civile în acțiunea civilă, iar sentința atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția de admitere parțială a pretențiilor în partea ce ține de cuantumul

prejudiciului moral, acestea fiind expuse neclar, prin încălcarea esențială a drepturilor

și libertăților garantate de art.6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În partea motivatorie a sentinței, prima instanță, după enumerarea

argumentelor de fapt și de drept expuse de părțile civile în acțiunea civilă, s-a limitat

în a menționa că, citez: „Referitor la cerințele privind repararea prejudiciul moral

pretins de părțile vătămate Colesnic Vasile și Colesnic Raisa, instanța de judecată reține

următoarele: Potrivit cererii privind repararea prejudiciului pretins, se atestă că se

solicită încasarea de la inculpatul Biciu Alexandru XX a prejudiciului moral în mărime

7

de 100,000 (Una sută mii) lei pentru reclamantul Colesnic Vasile și de 500.000 (Cinci

sute mii) lei pentru reclamanta Colesnic Raisa și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică. In speță, inculpatul Biciu Alexandru XX, vina în comiterea infracțiunii nu a

recunoscut, pledăndu-se nevinovat de fapta care i se incriminează.

Astfel, în împrejurările enunțate, instanța de judecată găsește cerințele formulate

de părțile vătămate Colesnic Vasile si Colesnic Raisa, întemeiate deoarece în speță a

fost constatat faptul juridic necesar apariției răspunderii delictuale: fapta ilicită,

vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul adus. La fel, instanța de

judecată a reținut că, infracțiunea comisă de inculpat, a adus atingere ce atentează

asupra relațiilor sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de

ocrotirea sănătății persoanei, astfel prin însăși natura faptei, cu siguranță s-au cauzat

consecințe negative care se produc asupra dezvoltării psihice a părților vătămate, ce

lezează onoarea, demnitatea și inviolabilitatea personalității, starea bună a sănătății

părții vătămate, respectiv prejudiciu moral. Totodată instanța a relevat că, o

recompensă neechitabilă ar crea repulsie față de actul de justiție în sine, menit a

restabili echitatea; instanța de judecată a considerat necesar, de a admite parțial

acțiunea civilă înaintată de Colesnic Vasile și Colesnic Raisa și dispune: de a încasa, de

la inculpatul Biciu Alexandru XXX, în beneficiul lui Colesnic Raisa, a sumei de 250 000

(două sute cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece mii)

lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; - de a încasa de la Biciu Alexandru

XXX, în beneficiul lui Colesnic Vasile, a sumei de 50 000 (cincizeci mii) lei cu titlu de

prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică. Prin urmare, instanța de judecată consideră că, recompensa menționată, va fi

proporțională, suficientă și echitabilă la caz, ținând cont și de practica CEDO privitor

la modul de încasare a prejudiciului.”. Respectiv, deși, pe de o parte, instanța de fond,

în blocul precitat, apreciază cerințele formulate de părțile vătămate Colesnic Vasile și

Colesnic Raisa ca întemeiate, ulterior printr-o singură propoziție menționează că

consideră necesar a admite parțial acțiunea civilă, ținând cont de practica CEDO

privitor la modul de încasare a prejudiciului.

Astfel, sentința atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de

admitere parțială a pretențiilor în partea ce ține de cuantumul prejudiciului moral,

acestea fiind expuse neclar, prin încălcarea esențială a drepturilor și libertăților

garantate de art.6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale (CEDO).

În acest sens, motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o

îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din

proces posibilitatea să și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia

soluției adoptate, iar instanțelor de control judiciar elementele necesare pentru

exercitarea controlului judecătoresc. A motiva înseamnă a demonstra, a pune în

evidență datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii

logice. Simpla afirmare a unei concluzii fără indicarea unei date concrete, fără a arăta

în ce mod a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori implicită la actele cauzei

în general nu înseamnă a motiva.

La compartimentul admiterii parțiale a pretențiilor părților civile Colesnic Raisa

și Colesnic Vasile în partea ce ține de cuantumul prejudiciului moral, sentința primei

instanțe nu conține nici un element de raționament juridic apt să conducă la concluzia

8

examinării efective a cauzei, fapt care creează o restrângere disproporționată a

dreptului părților civile și vătămate la un proces echitabil care poate fi compensată

doar prin intervenția instanței de apel întru garantarea respectării dreptului la un

proces echitabil.

3.3. În motivarea cererii de apel acuzaorul de stat Tăut Dorina a invocat că, la

data de 15 noiembrie 2021, după prezentarea cauzei penale și a cererii de apel

subsemnatului, a constatat că legalitatea sentinței în cauza lui Biciu Alexandru este

afectată de o eroare de drept substanțial. La această etapă a procesului penal, este

solidar cu poziția avocatului apelant Vasile Foltea în numele părților vătămate și

părților civile Colesnic Raisa și Colesnic Vasile privind netemeinicia sentinței pe

dimensiunea individualizării de către prima instanță a pedepsei închisorii numite în

sarcina inculpatului Biciu Alexandru.

Revenind la obiectul prezentului apel suplimentar, se impune constatarea că

instanța de fond nu a argumentat necesitatea excluderii pedepsei complementare

obligatorii sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport. Astfel,

așa cum rezultă din textul părții rezolutive a sentinței, prima instanță a numit în sarcina

inculpatului Biciu Alexandru pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.264 alin.(3)

lit.a) Cod penal pedeapsa principală de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip deschis și nu a făcut absolut nici o mențiune despre pedeapsa complementară

arătată în sancțiunea normei de condamnare.

În condițiile în care pedeapsa sub formă de anulare a dreptului de aconduce

mijloace de transport nu este una alternativă, prima instanță urma să argumenteze

motivat excluderea ei din pedeapsa finală aplicată inculpatului Biciu Alexandru. La

acest compartiment nu comportă relevanță faptul că acestă pedeapsă este una

complementară.

Prima instanță greșit a aplicat speței judecate regulile individualizării pedespei

penale prevăzute la art.61 și 75 Cod penal. Astfel, conducându-se de prevederile

articolul 402 alin,(4) Cod procedură penală, acuzatorul de stat a însușit integral

motivele apelului declarat de către avocatului apelant Vasile Foltea în numele părților

vătămate și părților civile Colesnic Raisa și Colesnic Vasile pe care le completează cu

noile argumente/motive expuse supra.

2021, au fost admise apelurile declarate de către avocatul Conoval Igor în numele

inculpatului Biciu Alexandru, avocatul Foltea Vasile în numele părților vătămate și

civile Colesnic Raisa și Colesnic Vasile și apelul suplimentar declarat de către

acuzatorul de stat Tăut Dorina, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Biciu Alexandru a fost recunoscut vinovat de

săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art.264 al.(3) lit.a) Cod penal și condamnat în baza

acestei Legi la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Măsura preventivă, arestarea preventivă, aplicată în privința lui Biciu

Alexandru, a fost menținută, cu anunțarea în căutare și calcularea termenului din

momentul reținerii acestuia.

Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare, aplicată lui Biciu

Alexandru, urmînd a fi calculat, din momentul reținerii acestuia.

9

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Colesnic Raisa și Colesnic Vasile

către Biciu Alexandru privind repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și

încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

S-a încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Raisa suma de 250

000 (două sute cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10 000 (zece mii)

lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

S-a încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Vasile suma de 50 000

(cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu

de cheltuieli pentru asistență juridică.

În rest, pretențiile din acțiune au fost respinse.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, Biciu Alexandru la data

de XXXXX, aproximativ la ora 10:30, deținând permis de conducere a vehiculelor de

categoria „ B”, cu numărul XXX, fiind treaz și conducând autoturismul de model

„Ssangyong Kyron” cu numerele de înmatriculare de stat XXX, deplasându-se pe

partea carosabilă a traseului R-6 „Chișinău-Orhei-Bălți” în direcția mun. Chișinău, în

regiunea km 33+931,40 (m), manifestând imprudență în traficul rutier, încâlcind

prevederile pct. pct. 42.2) al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care prevede că pe drumurile cu circulație dublu

sens care au cel puțin două benzi pe direcție este interzisă intrarea pe banda de

circulație destinată sensului opus, pct. 45.1) al aceluiași regulament, care îl obliga să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama

de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere

care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; situație rutieră, nu a ținut cont de

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și nu a

redus viteza de deplasare până la limita care i-ar garanta siguranța traficului, nu a

manifestat prudență sporită și nu a ținut seama de situație rutieră existentă la

momentul deplasării- carosabil umed, la determinarea vitezei de circulație, benzii de

circulație și modalității de conducere a vehiculului pentru a garanta siguranța

traficului ca să aibă posibilitatea să oprească în siguranță în cazul în care în limita

vizibilității apar obstacole, deci nu a luat măsurile corespunzătoare situației rutiere la

deplasarea pe acest sector de drum, a ieșit pe contrasens, ca urmare a comis

tamponarea frontală, cu partea laterală stînga a vehiculului pe care îl conducea, în

vehiculul de model „Mercedes 308D” cu numărul de înmatriculare XXX la volanul

căruia se afla cet. Colesnic Vasile, iar pe bancheta din față cet.Colesnic Raisa.

În rezultatul tamponării celor două mijloace de transport cet.Colesnic Vasile i-

au fost cauzate fractură închisă, cominutivă a patelei drepte cu deplasare și lezare a

aparatului extensor a gambei, fractura rotulei; contuzia țesuturilor moi ale toracelui pe

stânga, contuzia țesuturilor moi și echimoză în regiunea periorbitală pe stînga, care se

califică drept vătămare corporală medie. Iar pasagerul autovehiculului de model

„Mercedes 308D” cu numărul de înmatriculare XXX, Colesnic Raisa a.n XX, i-au fost

cauzate fractură închisă a femurului stîng, 1/3 medie cu deplasarea fragmentelor;

fractură închisă, cominutivă a femurului drept, 1/3 distală; fractură închisă a osului

radial pe stînga în loc tipic cu deplasarea fragmentelor; plăgi contuze pe cap și

genunchiul drept, care se califică drept vătămare corporală gravă.

10

Prin încheierea Judecătoriei XX, a fost dispusă anunțarea în căutare a

inculpatului Biciu Alexandru XX și aplicarea măsurii preventive sub formă de arest

preventiv pe un termen de 30 zile cu eliberarea mandatului judecătoresc.

La XX, a fost pornit dosarul de căutare nr. XX în privința inculpatului Biciu

Alexandru, vina în comiterea infracțiunii la faza de urmărire penală a recunoscut, și, în

conformitate cu art.art. 351, 352 Cod de procedură penală, instanța de judecată a dispus

examinarea cauzei penale în procedură generală.

Astfel, examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat

dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Biciu Alexandru pe deplin prin

următoarele mijloace de probă pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Colenic Raisa; declarațiile

părții vătămate Colesnic Vasile; declarațiile martorului Cenușa Oleg; declarațiile

martorului Biciu Cristina; procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din

26.09.2019 (f.d. 9- 16); raportul de expertiză nr. XX din 16.11.2019 (f.d. 52-53); raportul

de expertiză judiciară nr. XXX din 16.11.2019 (f.d. 54-55).

Conform ordonanței de punere sub învinuire din 25 ianuarie 2020, dar și potrivit

rechizitoriului, inculpatul Biciu Alexandru XXX a fost pus sub acuzare pentru

comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal al Republicii

Moldova.

Analizând probele administrate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel

a considerat că acțiunile infracționale ale inculpatului Biciu Alexandru întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de: art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal,

pe semnele încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă

a integritărții corporale sau a sănătății.

Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că argumentele invocate de către partea apărării în interesele

inculpatului la caz nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale,

motiv pentru care instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată au fost

prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care

demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Biciu Alexandru în comiterea

infracțiunii, prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.a) Cod penal

Instanța de apel a statuat că, la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la

rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată, la pronunțarea

unei decizii judecătorești de condamnare, prezumția de nevinovăție este răsturnată cu

efecte erga omnes, iar soluția magistraților trebuie să se bazeze pe probe certe de

vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se

pronunțe o soluție de achitare a persoanei. Prin prisma normelor citate supra, instanța

de judecată constată în afara oricăror dubii rezonabile că, prin acțiunile sale, Biciu

Alexandru, a comis infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal,

individualizată prin încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat din imprudență

vătămarea gravă a integritărții corporale sau a sănătății. Articolul 264 alin. (3) lit. a) din

Codul penal, stabilește răspunderea penală pentru încălcarea regulilor de securitate a

11

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență vătămarea gravă a integritărții corporale sau a sănătății.

Instanța de apel a reținut că obiectul juridic special în cazul infracțiunii

prevăzute de art. 264 Cod penal, are un caracter complex. Astfel, obiectul juridic

principal îl formează relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier. La rândul

său, obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la viața persoanei.

Obiectul material al infracțiunii îl formează corpul persoanei. În speță, prin acțiunile

sale inculpatul a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integritărții corporale sau

a sănătății. În acest context, urmează a fi relevat că, în virtutea art.2 al Legii privind

siguranța traficului rutier nr.131 din data de 07.06.2007, siguranță a traficului rutier

reprezintă starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a

participanților la trafic împotriva accidentelor și consecințelor acestora. Victimă, a

infracțiunii prevăzute de art.264 Cod penal, este persoana fizică care a suferit o

vătămare medie, gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Instanța de apel a reținut că, prin Raportul de expertiză judiciară nr. XXX din

16.11.2019, se atestă că Colesnic Vasile a suferit o vătămare corporală medie, sub formă

de: fractură închisă, cominutivă a patelei drepte cu deplasare și lezare a aparatului

extensor a gambei, fractura rotulei; contuzia țesuturilor moi ale toracelui pe stânga,

contuzia țesuturilor moi și echimoză în regiunea periorbitală pe stînga, care au putut

fi provocate de la acțiunea traumatică cu obiect contodent dur, sau la lovirea de acesta,

corespund timpului și circumstanțelor indicate în ordonanță (accident rutier), în

comun condiționează dereglarea sănătății de lungă durată, conform criteriului

pericolului pentru viață se califică ca vătămare corporal medie. Iar prin raportul

expertiză judiciară nr. XX din 16.11.2019, se atestă că Colesnic Raisa a suferit o vătămare

corporală grasvă, sub formă de: fractură închisă a femurului stîng, 1/3 medie cu

deplasarea fragmentelor, fractură închisă, cominutivă a femurului drept, 1/3 distală,

fractură închisă a osului radial pe stînga în loc tipic cu deplasarea fragmentelor, plăgi

contuze pe cap și genunchiul drept, care au putut fi provocate de la acțiunea traumatică

cu obiect contondent dur, sau la lovirea de acesta, corespund timpului și

circumstanțelor indicate în ordonanță (accident rutier), în comun condiționează

dereglarea sănătății de lungă durată și care se califică drept vătămare corporală gravă

Instanța de apel a relevat că, potrivit prevederilor pct. 3) din Regulamentul

Circulației Rutiere aprobat prin anexa nr.1 la HG nr. 357 din 13.05.2009 cu privire la

aprobarea Regulamentului circulației rutiere (în continuare RCR), participanții la trafic

sînt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare

rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale

prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți

la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole

circulației care ar depăși pe acele care sînt provocate de circumstanțe iminente. În acest

context, urmează a fi relevat că, în virtutea art. 2 al Legii privind siguranța traficului

rutier nr. 131 din data de 07.06.2007, siguranță a traficului rutier reprezintă starea de

lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la trafic

împotriva accidentelor și consecințelor acestora.

Latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 Cod penal -

constă din fapta prejudiciabilă - acțiunea sau inacțiunea de încălcare a regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport.

12

Latura obiectivă a infracțiunii, în varianta imputată lui Biciu Alexandru are

următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau în inacțiunea

de încălcare a regulilor de securitate a circulației; 2) urmările prejudiciabile care se

exprimă cauzarea a vătămărilor corporale victimei; 3) legătura de cauzalitate dintre

fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) mijlocul de săvârșire a infracțiunii, și

anume - mijlocul de transport; 5) locul săvârșirii infracțiunii, și anume - drumul public.

Prin drum public se subînțelege orice cale de comunicație terestră, inclusiv

construcțiile artificiale și drumurile rudimentare, deschisă pentru circulația vehiculelor

și a pietonilor, administrată de un organ abilitat, precum și drumurile de acces pe

teritoriile adiacente care nu se află în imediata apropiere a drumului.

Potrivit pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere (în continuare RCR), aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009, participanții la

trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice

ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor

participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat

obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe

iminente. Pct. 11 lit. f) RCR, prevede că „ la trecerile pentru pietoni cu circulație

nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și

intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe

partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului ”.

Conform pct.45 RCR, 1) „Conducătorul auto trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținîndpermanent seama de starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase; situație rutieră". Conform pct. 45. 2) al RCR,

„în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător,

el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

a traficului Potrivit art.22 alin.(4) din Legea nr.131-XVI din 07.06.07 privind siguranța

traficului rutier, participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care

să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți

participanți la trafic.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează numai prin vinovăție

imprudentă, caracterizată prin una din cele două modalități ale acesteia - neglijența

criminală sau încrederea exagerată în sine.

Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul

săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 16 ani, care are calitatea specială de persoană

care conduce mijlocul de transport, criterii care sunt întrunite în speță. Or, la momentul

comiterii infracțiunii și anume la data de 29 septembrie 2019, inculpatul Biciu

Alexandru avea vârsta de 24 de ani, era responsabil și avea calitatea specială de

conducător al autovehiculului. Urmările prejudiciabile în cazul art. 264 alin.(3) lit. a)

Cod penal, se exprimă prin vătămarea gravă a integrității corporale a persoanei, aflat

în legătură de cauzalitate cu fapta prejudiciabilă, realizată cu mijlocul de săvârșire a

infracțiunii - mijlocul de transport.

Subsecvent celor enunțate, instanța de apel a constatat cu certitudine că în

acțiunile lui Biciu Alexandru sunt întrunite elementele infracțiunii de încălcare a

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport ce s-a

13

soldat cu vătămarea gravă a integrității corporale și sănătății. Subsecvent, sub aspectul

laturii subiective al infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (3) Cod penal, ținând cont de

împrejurările săvârșirii faptei, astfel cum a fost descris mai sus, instanța apreciază că

inculpatul Biciu Alexandru a dat dovadă de imprudență față de fapta prejudiciabilă

precum și imprudență față de urmările prejudiciabile.

Instanța de apel a conchis că, toate probele prezentate de acuzatorul de stat au

fost analizate și examinate minuțios în ședința de judecată, cu respectarea principiului

apărării și contradictorialității. Iar, în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de

procedură penală, instanța de apel apreciind fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții utilității și veridicității ei, din punct de vedere al coroborării

lor, deduce existența intenției în comiterea acțiunilor infracționale și vinovăția

inculpatului în comiterea faptelor imputate.

Instanța de apel având în vedere argumentele apelurilor declarate în coraport cu

circumstanțele constatate reține că, la stabilirea pedepsei, instanța ține seama de

prevederile art. 75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale. La stabilirea modului, măsurii, categoriei

și termenului pedepsei, instanța de judecată, la fel ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care este supus răspunderii

penale, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia.

Instanța de apel a specificat că, sub imperiul normelor enunțate, se reține,

corectarea și reeducarea condamnaților constă în extirparea mobilurilor negative din

conștiința lor, mobiluri care au determinat săvârșirea infracțiunii. O pedeapsa

inechitabilă poate fi doar un mijloc de reprimare cauzând noi suferințe, corespunzător

aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare și reeducare, ci de generare a mobilurilor

negative. Atingerea scopurilor pedepsei de corectare și reeducare a infractorului, de

prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și din parte

altor persoane, se realizează strict prin individualizarea ei.

Instanța de apel a considerat, că principalele elemente de care judecătorul (sau

completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată cînd soluționează cauza

penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în

art. 62-71 Cod penal, stabilind termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate în

articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal. Limitele pedepsei, prevăzute în

partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea

infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a

faptei și depinde de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de

urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de

gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat,

care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau

socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până

sau după săvârșirea infracțiunii. Instanța de judecată, este singură în măsură să

înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a

comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei

operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de

14

individualizare a acesteia. În aceeași ordine de idei, reieșind din principiul

individualizării pedepsei potrivit prevederilor art.75-78 din Codul penal, instanțele

judecătorești în toate cazurile vor aplica o pedeapsă echitabilă, ținând cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a reiterat că, sentința de condamnare în prezenta cauză penală

va avea un efect preventiv atât pentru inculpați, cât și pentru alte persoane predispuse

la comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare că

drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale

statului sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită, apreciind critic

alegațiile referitoare la jurămintele inculpaților de a nu mai comite asemenea

infracțiuni și vârsta acestora.

Potrivit art. 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal, în vigoare la data săvârșirii

infracțiunii, infracțiunea dată, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu prevederile art. 76

Cod penal circumstanțe atenuante a fost constatate: săvîrșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni grave. Circumstanțe agravante, prevăzute de art. 77 Cod penal, ce

agravează răspunderea inculpatului nu au fost stabilite.

Astfel, constatatînd vinovăția inculpatului Biciu Alexandru, instanța de apel a

reținut că, ultimul a comis o infracțiune din imprudență, care potrivit prevederilor art.

16 alin. (3) Cod penal, se califică ca o infracțiune gravă, anterior nu a fost condamnat,

la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, iar la domiciliu se caracterizează

pozitiv, iar instanța de apel la individualizarea pedepsei urmează să aplice o pedeapsă

echitabilă și proporțională personalității inculpatului Biciu Alexandru și

circumstanțelor comiterii faptei incriminate, întru cît aceasta să atingă scopul legii

penale.

Instanța de apel a reiterat că, la 05 noiembrie 2019, în privința inculpatului Biciu

Alexandru a fost pornit dosar de căutare. Astfel, conducându-se de scopurile pedepsei

penale, consfințite de art.61 din Codul penal, reieșind din: personalitatea inculpatului

care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, reieșind din caracterul

infracțiunii, care potrivit prevederilor art.16 alin.(4) din Codul penal, se clasifică ca

infracțiune gravă, precum și din limitele pedepsei cu închisoare stabilite în art. 264 alin.

(3) din Codul penal, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului Biciu

Alexandru, pentru comiterea de către acesta a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. a) Cod penal, este echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe

un termen de 3 (trei) ani, care, potrivit art. 72 alin. (2) Cod penal, urmează a fi executată

în penitenciar de tip deschis.

Totodată, luînd în considerație că prima instanță nu a argumentat necesitatea

excluderii pedepsei complementare obligatorii sub formă de anulare a dreptului de a

conduce mijloace de transport. Astfel, așa cum rezultă din textul părții rezolutive a

sentinței, instanța de fond a numit în sarcina inculpatului Biciu Alexandru pentru

săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal pedeapsa principală

de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis și nu a făcut absolut nici

15

o menține despre pedeapsa complementară arătată în sancțiunea normei de

condamnare.

În acest contxet, instanța de apel a reiterat că, potrivit prevederilor art.75 alin.(1)

Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod.

În speță, instanța de apel a apreciat că art.79 Cod penal nu este aplicabil în

privința inculpatului, atât în modalitatea de aplicare a unei pedepse de o altă categorie,

cât și în modalitatea de ne aplicarea în privința inculpatului a pedepsei complementare

obligatorii sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport,

deoarece careva circumstanțe atenuante excepționale în privința acestuia nu au fost

constatate.

Cu referire la prevederile normelor precitate, instanța de apel a constatat că, prin

încheierea XXX, inculpatul Biciu Alexandru a fost anunțată în căutare și a fost aplicată

măsura preventivă arestarea preventivă, pe o durată de 30 de zile cu calcularea

termenului deținerii din momentul reținerii acestuia. La 05 noiembrie 2020, în privința

inculpatului Biciu Alexandru, a fost pornit dosar de căutare. Potrivit prevederilor art.

176 alin. (1) din Codul de procedură penală, măsurile preventive ... pot fi aplicate de

către instanță pentru asigurarea executării sentinței. Reieșind din faptul că, instanța de

apel, a adoptat soluția aplicării față de inculpatul Biciu Alexandru, a pedepsei sub

formă de închisoare cu executare, instanța de judecată consideră necesar de a menține

măsura preventivă - arestarea preventivă, în privința inculpatului Biciu Alexandru

Mircea, până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

Referitor la latura civilă în prezenta cauză penală, instanța de apel a reținut că,

prin ordonanța din XX (f.d. 81, 89), parțile vătămate Colesnic Vasile și Colesnic Raisa

au fost recunoscute ca parte civilă, fiindu-le explicate drepturile prevăzute de art.62

Cod de procedură civilă, iar la XX, în cadrul urmării penale, au înaintat acțiune civilă

solicitând a fi admisă integral și de a fi încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui

Colesnic Raisa a prejudiciului moral în mărime de 500 000 (cinci sute mii) lei și a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 (cinci mii) lei, și de a fi încasat de

la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Vasile a prejudiciului moral în mărime de

100 000 (o sută mii) lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 (cinci

mii) lei. Ulterior, în ședința de judecată a instanțe de fond părțile vătămate Colesnic

Raisa și Colesnic Vasile, prin intermediul avocatului acestora, Foltea Vasile, au înaintat

cerere de mărire a cuantumului pretențiilor din cererea de chemare în judecată. S-a

invocat că, ca rezultat, după accidentul în traficul rutier comis la XX și până în prezent

- XX, reclamanții sunt în imposibilitate să activeze pentru a se întreține. Mai mult, ambii

reclamanți au suferit intervenții chirurgicale preliminare fiind în imposibilitate să se

deplaseze de sine stătător pe parcursul unor perioade îndelungate. Astfel, reclamantul

Colesnic Vasile a fost imobilizat la pat o perioadă de 4,5 luni, iar acum se deplasează

exclusiv cu ajutorul unei cârje speciale, iar reclamanta Colesnic Raisa, după ce o

perioadă de 6 luni a fost imobilizată la pat, necesitând îngrijiri speciale din partea

rudelor, până în prezent-XX are nevoie de îngrijiri speciale deplasându-se cu greu cu

ajutorul cârjelor și urmează să fie supusă intervențiilor chirurgicale repetate.

Respectiv, ambii reclamanți urmare a traumelor suferite ca rezultat al

accidentului provocat de inculpatul Biciu, au avut și au până în prezent un disconfort

16

permanent. Mai mult, fracturile suportate și intervențiile chirurgicale au determinat

pentru o perioadă îndelungată de timp, inconveniențe pentru reclamanți de a practica

activitățile de serviciu și ambientale; au cauzat dureri insuportabile în procesul de

recuperare și probleme de comunicare cu prietenii și mediul social. Indică că, în această

perioadă, reclamanții au fost puși în situația de a abandona gospodăria și mediul

obișnuit de trai pe care-l aveau în or.XX, inclusiv activitatea economică în cadrul

Societății Comerciale „XXX” S.R.L., administrată de Colesnic Raisa, fiind nevoiți în

primele 6 luni, iar ulterior periodic, să se afle la rudele sale din mun.Chișinău pentru a

beneficia de îngrijiri speciale, dar și să contracteze contyra plată serviciile unui

îngrijitor în acest sens. Această stare psiho-emoțională generată de consecințele

traumatismului suferit, le-a provocat și le provoacă în prezent stări episodice de

frustrare și neîncredere în ziua de mâine. Reclamanții subliniază că din momentul

comiterii accidentului în traficul rutier - X și până în prezent - XX, pârâtul Biciu

Alexandru nu a contribuit în nici un fel pentru a acoperi daunele cauzate prin

infracțiune, în special cheltuielile necesare pentru intervențiile chirurgicale suportate

de reclamanți și cheltuielile pentru îngrijirea acestora, fapt care demonstrează

atitudinea ușuratică a acestuia și neconștientizarea de către el a consecințelor faptelor

sale prejudiciabile.

Aceste împrejurări, au impus și impun la moment reclamanții să ceară umilitor

ajutorul rudelor, inclusiv financiar pentru a putea supraviețui și a suporta perioada

postoperatorie și de recuperare. În esență, faptele prejudiciabile comise de inculpatul

Biciu Alexandru și comportamentul indiferent al acestuia manifestat după comiterea

infracțiunii, care a plecat din Republica Moldova eschivându-se de la judecarea cauzei

penale, se constituie în calitate de suferințe psihice și fizice care atentează la viața,

sănătatea, demnitatea și reputația profesională a reclamanților și-i motivează să ceară

repararea prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată suportate în legătură

cu acest proces penal. Reclamanții menționează că pe lângă criteriile generale, în

această speță urmează a fi luate în considerare criteriile specifice de evaluare a

cuantumului acestor despăgubiri, în special: - faptul că ambii reclamanți au suportat

grave suferințe fizice urmare a traumelor primite în rezultatul impactului la XX;

urmare a acțiunilor de extragere din salonul autovehiculului model „Mercedes 308 D”,

cu n/î XXXXX în procesul descarcerării; urmare a transportării până la instituțiile

spitalicești unde le-au fost administrate calmante, precum și în perioada postoperatorie

și de recuperare; - faptul că ambii reclamanți au suportat începând cu XX până în

prezent prejudiciul agrement și estetic, manifestat prin atingeri aduse armoniei fizice

și înfățișării sale; imposibilitatea ducerii modului obișnuit de viați; prin necesitatea

schimbării locului de trai și abandonării gospodăriei proprii din or.XX; prin necesitatea

deplasării reclamantului Colesnic Vasile după intervențiile chirurgicale cu mijloace

speciale; prin necesitatea acceptării serviciilor îngrijitorilor speciali din partea

reclamantei Colesnic Raisa, care în primele 6 luni din data de 26.09.2019 nu putea să se

ridice din pat și până în prezent nu poate să se deplaseze fără ajutorul unei persoane și

a cârjelor; restrângerea posibilităților reclamanților de a se bucura de viață, de a avea

parte din plin de satisfacții materiale și spirituale pe care aceasta le poate oferi. În

general, reclamanții nu doar că nu au posibilitate să muncească în mod obișnuit pentru

a se putea întreține, dar și nu pot să se ocupe cu alte activități care dau vieții culoare și

valoare, cum ar fi: cultura, sportul, ocupațiile dezinteresate referitoare la familie și

17

societate. Faptul că, în special, reclamanta Colesnic Raisa a pierdut speranța de viață

datorită imposibilității de a se ridica din pat și de a folosi mâna stângă, precum și

datorită imposibilității de a continua administrarea efectivă a Societății comerciale pe

care o gestiona; - faptul că reclamantul Colesnic Vasile o perioadă de 4,5 luni a fost în

imposibilitate de a se ridica din pat, suportând inclusiv suferințe psihice provocate de

starea gravă în care se află soția sa la moment, precum și incertitudinii dinamicii

pozitive a tratamentului de care beneficiază la moment; - faptul că reclamanții au

suferit un prejudiciu fiziologic și corporal, ce rezultă din vătămările corporale

consemnate în Rapoartele nr.XX care-l vizează pe Colesnic Vasile și nr.XX, careo

vizează pe Colesnic Raisa. Acest prejudiciu fiziologic și corporal constă în privarea

reclamanților de avantajele unei vieți normale. Ca rezultat, reclamanții au dreptul la

reparații morale pentru prejudiciul corporal în calitate de sancțiune a principiului

inviolabilității corpului uman. Faptul că ambii reclamanți au suportat stres

posttraumatic și prejudiciu psihiatric, care a decurs din șocul inopinat al impactului la

XX, resimțit la nivelul sistemului nervos. Aceasta s-a conturat în perioadele de

recuperare postoperatorii, prin depresia reacțională și nevrozele manifestate în raport

cu rudele și cei care încercau să intre în contact cu reclamanții în perioada de după

26.09.2019 până în prezent; - faptul că prin raportul de expertiză medico-legală nr.XX,

care-o vizează pe Colesnic Raisa este evident că a fost pusă în primejdie viața acesteia

și că ambii reclamanți au suferit un prejudiciu estetic grav, care rezultă și din

fotografiile depuse la dosar.

Consecințele consemnate în Rapoartele de expertiză cu referire la ambii

reclamanți, admit posibilitatea existenței simptomatologiei dureroase, reclamanții

având dureri și în prezent. În mod special, reclamanta Colesnic Raisa are dureri de o

intensitate deosebită, care împiedică reluarea de către aceasta a activității profesionale.

Mai menționează că, daunele morale suportate de reclamanți, constau inclusiv în

dureri fizice și psihice „prettium doloris ”, manifestate prin rănirea și mutilarea

acestora ca rezultat al acțiunilor neglijente ale învinuitului și a comportamentului

acestuia după infracțiune. La fel menționează că gravitatea prejudiciului moral

suportat ca rezultat al acțiunilor ilegale ale învinuitului la 26.09.2019 și ca rezultat al

comportamentului indiferent al acestuia după comiterea infracțiunii - este mare, motiv

pentru care cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanța de judecată trebuie să

fie una substanțială și echitabilă în mărime de 100000 (Una sută mii) lei pentru

reclamantul Colesnic Vasile și de 500000 (Cinci sute mii) lei pentru reclamanta Colesnic

Raisa, pentru a asigura efectiv o compensație suficientă a prejudiciului moral suferit în

calitate de „preț” pentru suferința fizică și psihică suportată.

Instanța de apel a constatat că, anume despăgubirile morale în mărime de 100

000 lei pentru reclamantul Colesnic Vasile și 500 000 lei pentru reclamanta Colesnic

Raisa vor prezenta un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având

în vedere gradul de lezare a valorilor social ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii

adusă acestora, precum și luând în considerare aspectele relevante în cauză, precum

numărul îngrijirilor medicale, consecințele accidentului rutier, punerea în primejdie a

vieții acestora și condițiile economice din Republica Moldova. Reclamanții pretind că

mărimea indicată a prejudiciului moral este determinată de importanța prejudiciului

moral pentru ambele victime; durata îndelungată și intensitatea mare a durerilor fizice

si psihice suportate de aceștia; tulburările și neajunsurile suferite de victimele

18

prejudiciate moral. Vârsta reclamanților este un aspect deosebit de important în acest

sens, deoarece influențează în mod considerabil viteza negativă de recuperare a

organismului după intervențiile chirurgicale complexe și complicate; precum și

influențează considerabil în sens negativ așteptările de refacere a activităților

economice a Societății comerciale administrate. Ținând cont de vârsta înaintată a

reclamanților, de durata și continuitatea suferințelor suportate ca rezultat al

accidentului în traficul rutier, urmările vătămărilor nu pot fi temporare, trecătoare.

Aceste urmări se vor constitui în calitate de sechele permanente, resimțite toată viața,

care vor cauza perpetuu daune morale. Reclamanții vor fi determinați să suporte

tratamente periodice, deosebit de dureroase, prejudiciul moral constând inclusiv în

suferința fizică și psihică intensă de viitor. Vătămările suportate de reclamanți se

concretizează în prejudiciu moral, care este consecința ireversibilă a vătămării, în

special: paralizia temporară a mâinii stângi a reclamantului Colesnic Raisa,

imposibilitatea ridicării acesteia din pat, imposibilitatea reclamantului Colesnic Vasile

de a se deplasa în absența mecanismelor ajutătoare - care lipsesc reclamanții de

posibilitatea de a participa la viața socială și de a se bucura de avantajele acestei

participări. Anume acest prejudiciu poate fi atenuat prin acordarea unor despăgubiri,

în completarea celor stabilite pentru acoperirea pierderilor patrimoniale suferite,

despăgubiri care să asigure o ambianță corespunzătoare în familie sau în afara ei, prin

care să înlocuiască, cel puțin în parte, acele latitudini pe care omul deplin sănătos le

are, dar de care a fost lipsit ireversibil prin accidentul a cărui victime au devenit

Colesnic Vasile și Colesnic Raisa, atingând scopul de „a alina, prin mijloacele

reparațiunii bănești, condițiile de viață alterate ale victimelor.” La fel consideră că,

instanța judecătorească urmează să oblige pârâtul să compenseze reclamanților

cheltuielile de asistență juridică, suportate în legătură cu acordarea de către avocat a

asistenței juridice în organele de urmărire penală în cauza penală în sumă de 5000 lei

pentru Colesnic Vasile și 5000 lei pentru Colesnic Raisa, dar și a asistenței juridice

acordate de avocat pe parcursul judecării în fond a cauzei penale, în sumă de 5000 lei

pentru Colesnic Vasile și 5000 lei pentru Colesnic Raisa, care sunt demonstrate facturile

fiscale și bonurile de plată prezentate în cadrul procesului.

Referitor la cerințele privind repararea prejudiciul moral pretins de părțile

vătămate Colesnic Vasile și Colesnic Raisa, instanța de apel a reținut că potrivit cererii

privind repararea prejudiciului pretins, se atestă că se solicită încasarea de la inculpatul

Biciu Alexandru a prejudiciului moral în mărime de 100.000 (una sută mii) lei pentru

reclamantul Colesnic Vasile și de 500.000 (cinci sute mii) lei pentru reclamanta Colesnic

Raisa și încasarea cheltuielilor de asistență juridică. În speță, inculpatul Biciu

Alexandru Mircea, vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut, pledîndu-se

nevinovat de fapta care i se incriminează.

Astfel, în împrejurările enunțate, instanța de apel a considerat cerințele

formulate de părțile vătămate Colesnic Vasile și Colesnic Raisa, întemeiate deoarece în

speță a fost constatat faptul juridic necesar apariției răspunderii delictuale: fapta ilicită,

vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul adus.

La fel, instanța de apel a reținut că, infracțiunea comisă de inculpat, a adus

atingere ce atentează asupra relațiilor sociale a căror existență și desfășurare normală

sunt condiționate de ocrotirea sănătății persoanei, astfel prin însăși natura faptei, cu

siguranță s-au cauzat consecințe negative care se produc asupra dezvoltării psihice a

19

părților vătămate, ce lezează onoarea, demnitatea și inviolabilitatea personalității,

starea bună a sănătății părții vătămate, respectiv prejudiciu moral. Totodată instanța a

relevat că, o recompensă neechitabilă ar crea repulsie față de actul de justiție în sine,

menit a restabili echitatea

Reieșind din acest fapt, instanța de apel a considerat necesar, de a admite parțial

acțiunea civilă înaintată de Colesnic Vasile și Colesnic Raisa și a dispus de a încasa de

la inculpatul Biciu Alexandru, în beneficiul lui Colesnic Raisa, a sumei de 250 000 (două

sute cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu

titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; - de a încasa de la Biciu Alexandru, în

beneficiul lui Colesnic Vasile, a sumei de 50 000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu

moral și a sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Or, instanța de apel a conchis că recompensa menționată, va fi proporțională, suficientă

și echitabilă la caz, ținând cont și de practica CEDO privitor la modul de încasare a

prejudiciului.

Conoval Igor în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6), 10), 12) a

dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu

remiterea cauzei la rejudecare.

5.1 În susținerea recursului avocatul Conoval Igor invocă că instanța de apel a

dat o aprecire arbitrară probelor, s-a constatat cu certitudine lipsa probelor prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și

veridicității în susținerea învinuirii lui Biciu Alexandru în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, iar instanța de apel urma să-l achite pe

inculpat de infracțiunea incriminată, pe motiv că fapta acestuia nu întrunțete

elementele infracțiunii.

Instanța de apel a dat o încadrare juridică greșită faptei săvîrșite de către Biciu

Alexandru, adică eronat a apreciat probele administrate. Instanța de apel nu a ținut

cont de prevederile art.8 alin.(3) Cod de procedură penală „Concluziile despre

vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu potfi întemeiate pe presupuneri.

Toate dubiile în probarea învinuirii care nu potfi înlăturate, în condițiile prezentului

cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului”.

Instanța de apel verificând legalitatea sentinței adoptate nu a ținut cont că după

finalizarea cercetării judecătorești din lista probelor prezentate de acuzare și examinate

în ședință de judecată, nici o probă nu confirmă cu certitudine săvârșirea de către Biciu

Alexandru încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat din imprudență o vătămare

gravă a integrității corporale sau a sănătății, adică a infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(3) lit.a) Cod penal.

Analiza conținutului sentinței și deciziei adoptate în privința lui Biciu

Alexandru denotă caracterul formal al acestora, interpretarea extensivă a legii și

circumstanțelor cauzei penale, fără a ține cont că învinuirea adusă lui Biciu Alexandru

este una abstractă, incorectă, neprobată și ilegală ceea ce înseamnă că, nu a ținut cont

instanța de judecată faptul că procurorul a încălcat mai multe norme ale codului de

procedură penală, drepturi și chiar principii generale care au menirea să asigure

dreptul la un proces echitabil în sensul art.6 pct. I din Convenția Europeană pentru

Apărarea Dreptului Omului și a Libertății fundamentale.

20

Instanța de apel nu a apreciat corect declarațiile părților vătămate Colesnic Raisa

și a lui Colesnic Vasile care nu sunt confirmate cu alte probe prin coroborare cercetate

în instanța de judecată. Declarațiile lui Colesnic Raisa și Colesnic Vasile sunt combătute

de martorii Biciu Cristina și Cenușă Oleg, martori oculari ai accidentului rutier, care au

declarat că până la producerea accidentului rutier șoferul vehiculului de model

„Mercedes 308d” conducea cu viteză excesivă, fiind probabil încărcat cu marfă nu

respecta marcajul benzii sale de circulație, iar în momentul impactului șoferul nu a

frânat și nu a încercat să evite accidentul rutier.

Prima instanță și instanța de apel nu au luat în considerație faptul că de către

procuror în cadrul urmăririi penale nu a fost cercetat sub toate aspectele cauza

producerii accidentului rutier, organul de urmărire penală și procurorul nu au dispus

cercetarea ambelor unități de transport după producerea accidentului de către

specialiști calificați, raporturile de inspecție tehnică periodică anexate la dosar nu

reflectă starea de fapt a acestora la momentul accidentului, de către procuror nu a fost

numită expertiza auto-tehnică necesară în astfel de situații și care ar elucida obiectiv

cauza producerii accidentului rutier și ar da răspuns la multe întrebări, cum ar fi: care

era starea tehnică a ambelor automobile implicate în accident la momentul producerii

acestuia și dacă aveau careva defecțiuni tehnice (inclusiv și starea cauciucurilor) care

puteau să influențeze la conducerea autovehiculelor, dacă da, care erau aceste

defecțiuni? Este posibil de a stabili viteza automobilelor implicate în accident în

momentul tamponării după deformările caroseriilor?

Vinovăția lui Biciu Alexandru nu se constată nici prin procesul verbal de

cercetare la fața locului și nici prin schița accidentului rutier, or prin aceste acte nu pot

fi redate circumstanțe concrete și nici ce încălcări au fost admise ale Regulamentului

Circulației Rutiere, cum ar viteza excesivă și neadaptarea vitezei la carosabilul umed.

În acest sens, acțiunea incriminată inculpatului Biciu Alexandru — ”încălcarea

regulilor de securitate a circulației”, la examinarea cauzei în fond și în apel nu a fost

demonstrată, în acțiunile condamnatului lipsește atât latura obiectivă, cît și subiectivă

a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal.

Acuzatorul de stat nu a probat întrunirea elementelor infracțiunii imputate

inculpatului, care se caracterizează prin încălcarea regulilor de securitate a circulației

care a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Fapta prejudiciabilă se poate manifesta atât prin acțiune, cât și prin inacțiune având în

cazul nostru modalitatea de comitere prin încălcarea regulilor de securitate a circulației

mijloacelor de transport.

Instanța de apel nu a ținut cont că în cazul în care componența infracțiunii de

încălcare a regulilor de securitate a circulației mijloacelor de transport există atât în

acțiunile/inacțiunile condamnatului cât și în acțiunile/inacțiunile victimei, urmează să

aibă loc responsabilitatea reciprocă a participanților la trafic.

De către instanța de apel incorect a fost apreciat și admis apelul acuzatorului de

stat Tăut Dorina, or deși procurorul a invocat temeiul de depunere apelului prevederile

art.402 alin.(4) Cod de procedură penală, totuși acest apel a fost depus după aproape 7

luni de zile de când cauza penală se afla pe rol la Curtea de Apel Chișinău, iar

acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă data de când a primit apelul părții

vătămate și urma a fi calculat termenul de 15 zile de atac, prin urmare apelul

acuzatorului de stat urma a fi declarat tardiv.

21

De asemenea, nu este clar din care motive instanța de apel a admis apelul

apărării prin care se solicită achitarea lui Biciu Alexandru, însă îi stabilește

condamnatului o pedeapsă mai aspră decât cea stabilită de primă instanță, iar la

individualizarea pedepsei instanța de apel în nici un fel nu a luat în calcul

personalitatea condamnatului care pe lângă faptul că se caracterizează pozitiv are și

distincții de stat, iar acest fapt denotă aplicarea eronată de către colegiul penal a

prevederilor art.61, 75 Cod penal.

către procuror, care solicită dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca

fiind vădit neîntemeiat.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit verifică legalitatea hotărârii atacate pe

baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs

de către titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este

nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de procedură

penală.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că

recurentul face referință la eroarile prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de

procedură penală, concretizate prin omisiunea instanței de apel de a se expune asupra

tututor argumentelor invocate în apel, dar și pronunțarea unei hotărâri nemotivate, s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

Referitor la temeiul de recurs invocat de avocatul Conoval Igor, prin prisma

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că,

temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin. 8) Cod de procedură

penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul

apărării, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul

fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt.

Colegiul mai constată că, temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă

în cauză, deoarece, instanța de apel la adoptarea soluției de casare a sentinței primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Biciu Alexandru a fost recunoscut

vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal și

aplicarea unei pedepse sub formă de 3 ani închisoare, a respectat prevederile legale,

22

adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs apreciază, că

decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei,

echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, la caz, instanța de apel a

constatat că, Biciu Alexandru la data de XX, aproximativ la ora XX, deținând permis de

conducere a vehiculelor de categoria „B”, cu numărul XX, fiind treaz și conducând

autoturismul de model „Ssangyong Kyron” cu numerele de înmatriculare de stat XXX,

deplasându-se pe partea carosabilă a traseului R-6 „Chișinău-Orhei-Bălți” în direcția

mun. Chișinău, în regiunea km 33+931,40 (m), manifestând imprudență în traficul

rutier, încâlcind prevederile pct. pct. 42.2) al Regulamentului circulației rutiere aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care prevede că pe drumurile cu

circulație dublu sens care au cel puțin două benzi pe direcție este interzisă intrarea pe

banda de circulație destinată sensului opus, pct. 45.1) al aceluiași regulament, care îl

obliga să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd

permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; situație

rutieră, nu a ținut cont de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase și nu a redus viteza de deplasare până la limita care i-ar garanta

siguranța traficului, nu a manifestat prudență sporită și nu a ținut seama de situație

rutieră existentă la momentul deplasării- carosabil umed, la determinarea vitezei de

circulație, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului pentru a

garanta siguranța traficului ca să aibă posibilitatea să oprească în siguranță în cazul în

care în limita vizibilității apar obstacole, deci nu a luat măsurile corespunzătoare

situației rutiere la deplasarea pe acest sector de drum, a ieșit pe contrasens, ca urmare

a comis tamponarea frontală, cu partea laterală stînga a vehiculului pe care îl conducea,

în vehiculul de model „Mercedes 308D” cu numărul de înmatriculare XXX la volanul

căruia se afla cet. Colesnic Vasile XX, iar pe bancheta din față cet.Colesnic Raisa. În

rezultatul tamponării celor două mijloace de transport cet.Colesnic Vasile i-au fost

cauzate fractură închisă, cominutivă a patelei drepte cu deplasare și lezare a aparatului

extensor a gambei, fractura rotulei; contuzia țesuturilor moi ale toracelui pe stânga,

contuzia țesuturilor moi și echimoză în regiunea periorbitală pe stînga, care se califică

drept vătămare corporală medie. Iar pasagerul autovehiculului de model „Mercedes

308D” cu numărul de înmatriculare XXX, Colesnic Raisa XX a.n XX, i-au fost cauzate

fractură închisă a femurului stîng, 1/3 medie cu deplasarea fragmentelor; fractură

închisă, cominutivă a femurului drept, 1/3 distală; fractură închisă a osului radial pe

stînga în loc tipic cu deplasarea fragmentelor; plăgi contuze pe cap și genunchiul drept,

care se califică drept vătămare corporală gravă.

Materialele cauzei denotă că, instanța de apel corect a constatat că Biciu

Alexandru prin acțiunile sale intenționate a săvârșit încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a

provocat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății,

infracțiune prevăzută de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal.

Colegiul atestă că, instanța de apel și-a argumentat soluția prin declarațiile

părților vătămate Colesnic Raisa și Colesnic Vasile; declarațiile martorului Cenușa

Oleg; procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din XX (f.d.9-16);

23

raportul de expertiză nrXX din 16.11.2019 (f.d.52-53); raportul de expertiză judiciară nr.

XX din 16.11.2019 (f.d.54-55), cert se demonstrează comiterea de către inculpatul Biciu

Alexandru a infracțiunii încriminate, probe care sânt descrise și analizate obiectiv în

decizia atacată.

Totodată, instanța de apel a apreciat și-a argumentat aprecierea inclusiv și a

declarațiilor martorului Biciu Cristina, care este soția lui Biciu Alexandru.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit respinge argumentele

avocatului Conoval Igor în partea dată, ca fiind de jure inadmisibile. De asemenea,

instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la

nevinovăția lui Biciu Alexandru, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel,

instanța de apel expunându-se argumentat asupra tuturor alegațiilor recurentului.

Colegiul penal lărgit conchide că, nu este întemeiată critica din recursul declarat

de avocatul Conoval Igor, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată, în opinia

acestuia, a probelor ce a dus la stabilirea vinovăției inculpatului, deoarece instanța de

apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de părți, verificându-le și

apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar

în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit

starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Biciu Alexandru.

Colegiul respinge și alegațiile avocatului Conoval Igor precum că, deși instanța

de apel a admis apelul apărării prin care s-a solicitat achitarea, aceasta i-a stabilit o

pedeapsă prea aspră inculpatului, or, instanța de apel a invocat în decizia recurată că

apelul apărării este întemeiat doar pe critica modului în care instanța a apreciat probele

și circumstanțele cauzei.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este

legală, întemeiată și motivată.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată,

acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii

cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu au admis careva erori,

stabilind justificat că inculpatului Biciu Alexandru i-a fost aplicată o pedeapsă

echitabilă în raport cu faptele comise.

Cu referire la criticele invocate de partea apărării, precum că a fost efectuată o

individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului, instanța de recurs relevă că,

în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care

a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod penal,

24

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică

de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor

persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Colegiul penal lărgit relevă că, chestiunea de individualizare a pedepsei este un

proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului,

având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Prin urmare, reieșind din materialele cauzei, instanțele de judecată corect au ales

tipul pedepsei, mărimea pedepsei, întemeiat considerând-o eficientă pentru atingerea

scopului legii penale. Colegiul penal consideră că, aplicarea pedepsei cu închisoare la

caz, este legal argumentată, echitabilă și capabilă de a contribui la corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Așadar, Colegiul penal lărgit statuează că, instanțele de fond corect i-au aplicat

inculpatului pedeapsa, conducându-se de principiul individualizării acesteea(art. 7

Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75

alin. (1) Cod penal.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului

Conoval Igor precum că, pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, din

considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a comis

o infracțiune care face parte din categoria celor grave și de comportamentul acestuia

după și în timpul examinării cauzei.

De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și

detaliat asupra faptului aplicării unei pedepse sub formă de 3 ani închisoare în privința

inculpatului Biciu Alexandru, fiind respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru

infracținea incriminată art. 2641 alin.(3) lit. a) Cod penal, motivare pe care instanța de

recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia.

Instanța de recurs respinge alegațiile apărării precum că instanța de apel nu a

ținut cont de toate circumstanțele cauzei la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, or

în partea descriptivă a deciziei contestate a fost efectuată o analiză detaliată a

infracțiunii comise, a urmărilor prejudicabile cauzate prin comiterea acesteia,

coroborate cu personalitatea inculpatului.

În concluzie, Colegiul penal lărgit menționează că, nu se constată prezența

erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de

25

pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal,

este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul

social al infracțiunii săvârșite.

Colegiul penal lărgit mai reține că, avocatul Conoval Igor invocă în prezenta

speță și incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală. Respectiv instanța de recurs reține că, din argumentele recursului

declarat se constată, că în opinia acestuia, nu a fost confirmată vinovăția inculpatului

Biciu Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal

și faptei acestuia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpatului,

Colegiul apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct.

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, întrucât din materialele cauzei se atestă că atât la etapa

urmăririi penale cât și judecarea cauzei în primă instanță și în apel, partea apărării nu

a invocat careva erori cu privire la încadrarea greșită a faptei inculpatului.

Prin urmare, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile pentru

recurs menționate la alin.(1) pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel

sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, iar la caz instanța de apel nu a recalificat

acțiunile inculpatului Biciu Alexandru, însă l-a recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, precum a fost pus sub

acuzare prin ordonanța de punere sub învinuire din 25 ianuarie 2020 dar și potrivit

rechizitoriului întocmite de către partea acuzării (f.d.106-107, 113-120, vol. I).

Colegiul atestă că, circumstanțele pentru calificarea faptei au fost constatate de

către prima instanță și menținute de către instanța de apel, inclusiv din declarațiile

părților vătămate Colesnic Raisa și Colesnic Vasile, pe care, deși partea apărării le

consideră neîntemeiate, invocând că aceste probe sunt combătute de alte probe,

instanța de recurs le apreciază ca fiind consecvente, care au fost depuse sub jurământ,

fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false.

Totodată, Colegiul constată discrepanță în alegațiile recurentului, or, avocatul

Conoval Igor pe de o parte susține că probele administrate nu dovedesc vinovăția

inculpatului Biciu Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit.

a) Cod penal și solicită achitare acestuia, iar pe de altă parte invocă că faptei săvîrșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de argumentele

care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului, conform învinuirii

înaintate prin rechizitoriu, Colegiul apreciază ca fiind declarativ invocată prezența la

caz a erorii prevăzute la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, întrucât

instanța de apel la capitolul respectiv a dat deplină eficiență prevederilor legale ce țin

de aprecierea materialului probator, care a confirmat întrunirea în acțiunile

inculpatului Biciu Alexandru a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Mai mult, apărarea invocând acest temei de casare nu

a indicat în baza cărei norme legale, în opinia sa, urmau a fi încadrate acțiunile

inculpatului în condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a faptelor

acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că argumentele din recursul declarat

de către avocatul Conoval Igor în numele inculpatului sunt neîntemeiate, iar motivele

26

aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată,

pronunțată cu respectarea garanțiilor procesului echitabil prevăzute la art. 6 CEDO.

Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de a

pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale

nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile,

le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1

din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,

să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Astfel, instanța de recurs consideră că, nu a fost constatată prezența în speța

examinată a careva erori, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei

atacate prin prisma celor invocate, astfel că recursul declarat este neîntemeiat și

urmează a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Conoval

Igor în numele inculpatului Biciu Alexandru, cu menținerea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Biciu

Alexandru XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

27