1ra-966/2022 — art. 264 alin. 3, lit. a, CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3, lit. a, CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
1ra-966/2022 — art. 264 alin. 3, lit. a, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-966/2022
1-20015813-01-1ra-04072022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
07 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar
declarat de către avocatul Conoval Igor în numele inculpatului Biciu Alexandru,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2021,
în cauza penală în privința lui,
Biciu Alexandru XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.02.2020 – 26.03.2021
Instanța de apel: 19.04.2021 – 08.12.2021
Instanța de recurs ordinar: 04.07.2022 – 07.11.2022
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 26 martie 2021, Biciu
Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264
alin. (3) lit. a) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 3 (trei) ani, care, potrivit art.72 alin. (2) Cod penal, urmează a fi executată în
penitenciar de tip deschis.
Măsura preventivă, arestarea preventivă, aplicată în privința lui Biciu
Alexandru, a fost menținută până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, cu
anunțarea în căutare, și calcularea termenului din momentul reținerii acestuia.
Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare, aplicată lui Biciu
Alexandru, urmînd a fi calculat din momentul reținerii acestuia.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Colesnic Raisa și Colesnic
Vasile către Biciu Alexandru privind repararea prejudiciului moral cauzat prin
infracțiune și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
A fost încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Raisa, suma de 250
000 (două sute cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece
mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
A fost încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Vasile, suma de 50
000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu
titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
În rest, pretențiile din acțiune au fost respinse.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Biciu Alexandru este
învinuit de faptul că la data de XXXXX, aproximativ la ora XX, deținând permis de
1
conducere a vehiculelor de categoria „ B”, cu numărul XXXXX, fiind treaz și
conducând autoturismul de model „Ssangyong Kyron” cu numerele de înmatriculare
de stat XXXXX, deplasându-se pe partea carosabilă a traseului R-6 „Chișinău-
OrheiBălți” în direcția mun. Chișinău, în regiunea km 33+931,40 (m), manifestând
imprudență în traficul rutier, încâlcind prevederile pct. pct. 42.2) al Regulamentului
circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care
prevede că pe drumurile cu circulație dublu sens care au cel puțin două benzi pe
direcție este interzisă intrarea pe banda de circulație destinată sensului opus, pct. 45.1)
al aceluiași regulament, care îl obliga să conducă vehiculul în conformitate cu limita de
viteză stabilită, ținînd permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează
atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile
periculoase; situație rutieră, nu a ținut cont de dexteritatea în conducere care i-ar
permite să prevadă situațiile periculoase și nu a redus viteza de deplasare până la
limita care i-ar garanta siguranța traficului, nu a manifestat prudență sporită și nu a
ținut seama de situație rutieră existentă la momentul deplasării- carosabil umed, la
determinarea vitezei de circulație, benzii de circulație și modalității de conducere a
vehiculului pentru a garanta siguranța traficului ca să aibă posibilitatea să oprească în
siguranță în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, deci nu a luat măsurile
corespunzătoare situației rutiere la deplasarea pe acest sector de drum, a ieșit pe
contrasens, ca urmare a comis tamponarea frontală, cu partea laterală stînga a
vehiculului pe care îl conducea, în vehiculul de model „Mercedes 308D” cu numărul
de înmatriculare XXXXX la volanul căruia se afla cet. Colesnic Vasile, iar pe bancheta
din față cet.Colesnic Raisa.
În rezultatul tamponării celor două mijloace de transport cet.Colesnic Vasile i-
au fost cauzate fractură închisă, cominutivă a patelei drepte cu deplasare și lezare a
aparatului extensor a gambei, fractura rotulei; contuzia țesuturilor moi ale toracelui pe
stânga, contuzia țesuturilor moi și echimoză în regiunea periorbitală pe stînga, care se
califică drept vătămare corporală medie. Iar pasagerul autovehiculului de model
„Mercedes 308D” cu numărul de înmatriculare XXXXX, Colesnic Raisa a.n XXXXX, i-
au fost cauzate fractură închisă a femurului stîng, 1/3 medie cu deplasarea
fragmentelor; fractură închisă, cominutivă a femurului drept, 1/3 distală; fractură
închisă a osului radial pe stînga în loc tipic cu deplasarea fragmentelor; plăgi contuze
pe cap și genunchiul drept, care se califică drept vătămare corporală gravă.
Astfel, prin acțiunile sale, Biciu Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art.
264 alin (3) lit. a) Cod penal, individualizată prin: „încălcarea regulilor de securitate a
circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat din
imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către:
- avocatul Conoval Igor în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea
sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și
pronunțarea unei decizii prin care Biciu Alexandru să fie achitat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit a) Cod penal, pe motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii;
- avocatul Foltea Vasile în numele părților vătămate și civile Colesnic Raisa și
Colesnic Vasile, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
2
Biciu Alexandru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal și stabilirea maximului pedepsei cu închisoarea
prevăzut de sancțiunea acestui articol, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport, cu menținerea măsurii preventive - arestarea preventivă, până la rămânerea
definitivă a sentinței, cu anunțarea în căutare și calcularea termenului din momentul
reținerii acestuia. Admiterea integrală a cererii de chemare în judecată, cu: încasarea în
folosul părții vătămate Colesnic Raisa, din contul inculpatului Biciu Alexandru a
prejudiciului moral cauzat în sumă de 500.000 (cinci sute mii) lei și a cheltuielilor de
asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces penal în faza de urmărire
penală și de judecare în fond a cauzei penale, în mărime totală de 10.000 (zece mii) lei.
Încasarea în folosul părții vătămate Colesnic Vasile din contul inculpatului Biciu
Alexandru, a prejudiciului moral cauzat în sumă de 100.000 (una sută mii) lei și a
cheltuielilor de asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces penal în faza
de urmărire penală și de judecare în fond a cauzei penale, în mărime totală de 10.000
(zece mii) lei. Aplicarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor lui Biciu Alexandru,
pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, până la momentul în care
sentința va deveni definitivă;
- acuzatorul de stat Tăut Dorina a declarat apel suplimentar, prin care a
solicitat admiterea apelului avocatului Foltea Vasile în numele părților vătămate și
părților civile Colesnic Raisa și Colesnic Vasile, casarea sentinței în partea
individualizării pedepsei penale numite, rejudecarea cauzei penale potrivit ordinii
stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatului
Biciu Alexandru, recunoscut vinovat de săvîrșxrea infracțiunii prevăzute la art.264
alin.(3) lit.a) Cod penal, să-i fie stabilită maximul pedepsei cu închisoare, cu executare
în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace detransnort,
cu admiterea integrală a acțiunii civile. În rest, sentința contestată să fie menținută fără
modificări.
3.1. În motivarea cererii de apel avocatul Conoval Igor a invocat că, în cadrul
cercetării judecătorești din prima instanță, s-a constatat cu certitudine lipsa probelor
din punct de vedere al pertinenței, concludentei si veridicității în susținerea învinuirii
lui Biciu Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod
penal, iar instanța de judecată urma să-l achite pe Biciu Alexandru de infracțiunea
incriminată pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, din
următoarele considerente: Conform rechizitoriului Biciu Alexandru a fost învinuit de
comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.3 lit.a) Cod penal, adică încălcarea
regulilor de securitate a circulației de către persoana câre conduce mijlocul de
transport, încălcare care a provocat din imprudență o vătămare corporală gravă a
integrității corporale sau a sănătăți.
Prima instanță nu a ținut cont că după finalizarea cercetării judecătorești din lista
probelor prezentate de acuzare și examinate în ședință de judecată, nici o probă nu
confirmă cu certitudine săvârșirea de către Biciu Alexandru încălcarea regulilor de
securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare
care a provocat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a
sănătății, adică a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal.
Aanaliza conținutului sentinței adoptate în privința lui Biciu Alexandru denotă
caracterul formal al acesteia, interpretarea extensivă a legii și circumstanțelor cauzei
3
penale, fără a ține cont că învinuirea adusă lui Biciu Alexandru este una abstractă,
incorectă, neprobată și ilegală ceea ce înseamnă că, nu a ținut cont instanța de judecată
faptul că procurorul a încălcat mai multe norme ale codului de procedură penală,
drepturi și chiar principii generale care au menirea să asigure dreptul la un proces
echitabil în sensul art.6 pct.l din Convenția Europeană pentru Apărarea Dreptului
Omului și a Libertății fundamentale.
Instanța de judecată nu a ținut cont că declarațiile părților vătămate Colesnic
Raisa și a lui Colesnic Vasile nu sunt confirmate cu alte probe prin coroborare cercetate
în instanța de judecată. Declarațiile lui Colesnic Raisa si Colesnic Vasile sunt combătute
de martorii Biciu Cristina și Cenușă Oleg, martori oculari ai accidentului rutier, care au
declarat că până la producerea accidentului rutier șoferul vehiculului de model
”Mercedes 308d ” conducea cu viteză excesivă, fiind probabil încărcat cu marfa nu
respecta marcajul benzii sale de circulație, iar în momentul impactului șoferul nu a
frânat și nu a încercat să evite accidentul rutier. Prima instanță nu a luat în considerație
faptul că de către procuror în cadrul urmăririi penale nu a fost cercetat sub toate
aspectele cauza producerii accidentului rutier, organul de urmărire penală și
procurorul nu au dispus cercetarea ambelor unități de transport după producerea
accidentului de către specialiști calificați, raporturile de inspecție tehnică periodică
anexate la dosar nu reflectă starea de fapt a acestora la momentul accidentului, de către
procuror nu a fost numită expertiza auto-tehnică necesară în astfel de situații și care ar
elucida obiectiv cauza produce- accidentului rutier și ar da răspuns la multe întrebări,
cum ar fi: Care era starea tehnică a ambelor automobile implicate în accident ii
momentul producerii acestuia și dacă aveau careva defecțiuni tehnice (inclusiv și starea
cauciucurilor) care puteau să influențeze la conducerea autovehiculelor, dacă da, care
erau aceste defecțiuni? - Este posibil de a stabili viteza automobilelor implicate în
accident înmomentul tamponării după deformările caroseriilor? Vinovăția lui Biciu
Alexandru nu se constată nici prin procesul verbal de cercetare la fața locului și nici
prin schița accidentului rutier, or prin aceste acte pot fi redate circumstanțe concrete și
nici ce încălcări au fost admise ale Regulamentului Circulației Rutiere, cum ar viteza
excesivă și neadaptarea vitezei la carosabilul umed.
Acțiunea incriminată inculpatului Biciu Alexandru – „încălcarea regulilor de
securitate a circulației” - la examinarea cauzei în fond nu a fost demonstrată, în
acțiunile inculpatului lipsește atât latura obiectivă, cît și subiectivă a infracțiunii
prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal. Acuzatorul de stat nu a probat întrunirea
elementelor infracțiunii imputate inculpatului, care se caracterizează prin încălcarea
regulilor de securitate a circulației care a cauzat din imprudență o vătămare gravă a
integrității corporale sau a sănătății. Fapta prejudiciabilă se poate manifesta atât prin
acțiune, cât și prin inacțiune având în cazul nostru modalitatea de comitere prin
încălcarea regulilor de securitate a circulației mijloacelor de transport; - instanța de
judecată nu a ținut cont că în cazul în care componența infracțiunii de încălcare a
regulilor de securitate a circulației mijloacelor de transport există atât în
acțiunile/inacțiunile inculpatului cât și în acțiunile/inacțiunile victimei, urmează să
aibă loc responsabilitatea reciprocă a participanților la trafic. Instanța de judecată nici
nu s-a expus în sentință referitor la faptul că conform materialelor cauzei penala, la
f.d.82 este ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a cet.Colesnic Vasile
a.n.XX facându-se referire că conform Raportului de constatare medico-legală nr.XXX
4
la cet.Colesnic Vasile leziunile depistate sunt calificate ca vătămare corporală mediu,
iar la f.d.52 conform Raportului de expertiză judiciară nr.XXX din XX la cet.Colesnic
Vasile leziuni corporale care sunt calificate ca vătămare corporală medie.
Conform normei prevăzute la art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal victima ale
infracțiunii date pot fi doar persoanele care au leziuni corporale grave, fiindu-i eronat
atribuită calitatea de victimă lui cet.Colesnic Vasile prin prisma art.264 alin.(3) lit.a)
Cod penal și absolut eronat dispusă încasarea din contul lui Biciu Alexandru în
beneficiul lui Colesnic Vasile a sumei de 50 000 lei pentru prejudiciu moral și 10 000 lei
pentru cheltuieli de judecată, iar în conformitate cu prevederile art.251 alin.(2) Cod de
procedură penală instanța de judecată urma să constate nulitatea actului procedural
emis, fiind încălcate prevederile legale referitoare la atribuirea calității persoanei.
La caz există dubii în probare învinuirii aduse inculpatului, iar în sentință de
condamnare în mod imperativ urmează să se facă referire doar la probe care
demonstrează cu certitudine, tară careva dubii vinovăția, consideră că în prezenta
cauză penală toate dubiile instanța de judecată urma să le interpreteze în favoarea
inculpatului Biciu Alexandru.
3.2. În motivarea cererii de apel avocatul Foltea Vasile a invocat că, prima
instanță nejustificat a neglijat atât normele legale, prevăzute de art.art.62 alin.(l) lit.b1);
65l; 264 alin.(3) Cod penal, cât și recomandările expuse în pct.17 din Hotărârea Plenului
Curții Supreme de Justiție nr.20 din 08.07.1999, Despre practica judiciară cu privire la
aplicarea legislației, la examinarea cauzelor penale, referitoare la încălcarea regulilor
de securitate a circulației sau exploatare a mijloacelor de transport; - Pct.16.în cadrul
judecării cauzelor penale instanțele judecătorești urmează să individualizeze cu
strictețe măsura de pedeapsă și să aplice inculpaților pedeapsa pentru infracțiunile
contra siguranței transporturilor, luînd în considerație caracterul și gradul de pericol
social la săvîrșirea infracțiunii, personalitatea făptuitorului și circumstanțele care
agravează ori atenuează responsabilitatea; - Pct.17.Conform art.65 C.P. pentru
infracțiunile contra securității circulației rutiere și exploatării mijloacelor de transport,
instanțele judecătorești au dreptul să discute chestiunea cu privire la aplicarea față de
inculpat a pedepsei complementare - privațiunea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen nu mai mic de un an. Reducerea termenului de pedeapsă
complementară la un termen nu mai mic de un an la stabilirea pedepsei în baza art.264
alin.4. 6 C.P. este posibilă numai dacă există circumstanțe prevăzute de art.79 C.P.
La compartimentul „Individualizarea pedepsei inculpatului” (fila 17 a sentinței),
instanța neîntemeiat a menționat că: „în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal,
circumstanțe atenuante au fost constatate: săvârșirea pentru prima dată a unei
infracțiuni grave.” În acest sens, urmează a fi menționat că art.76 alin.(1) lit.a) Cod
penal, nominalizează în calitate de circumstanțe atenuante doar săvârșirea pentru
prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave. Respectiv, faptul comiterii de
către Biciu Alexandru a infracțiunii grave, prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal,
a fost atribuită nejustificat de instanța de judecată, contrar normei legale prevăzute de
art.76 alin.(l) lit.a) Cod penal - la circumstanțe atenuante. Suplimentar, prima instanță
nu a ținut cont, în deplină măsură, de norma art.75 Cod penal, ce prevede că persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiunii i se aplică o pedeapsă echitabilă în
limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu
dispozițiile Părții Generale a Codului penal. În acest sens, deși Legea penală acordă o
5
posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei penale,
sentința atacată: nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea
individualizării pedepsei stabilite inculpatului în limita minimă a sancțiunii prevăzute
pentru infracțiunea comisă de Biciu Alexandru, astfel încât s-a aplicat pedeapsă
individualizată contrar prevederilor legale, fapt ce denotă că soluția adoptată este una
vădit neîntemeiată, deoarece instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate de către reprezentantul părților vătămate în concluziile scrise
prezentate după dezbaterile judiciare.
Pedeapsa penală sub formă de 3 ani închisoare este prea blândă în raport cu
fapta și consecințele ei grave, fiind greșit individualizată, fără a răspunde principiului
proporționalității, precum și scopului prevăzut de art.61 alin.(2) Cod penal, pentru a
restabili echitatea socială, a corecta inculpatul, precum și a preveni săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
Prima instanță nu a analizat cu diligența corespunzătoare și nu a luat în
considerare faptul că: a) acțiunile ilegale și prejudiciabile ale inculpatului s-au soldat
cu cauzarea vătămărilor corporale grave cet.Colesnic Raisa, precum și vătămărilor
corporale mai puțin grave cet.Colesnic Vasile, care conducea regulamentar vehiculul
său; b) că inculpatul, prin intermediul avocatului contractual și a martorilor apărării, a
renunțat la poziția adaptată în cadrul urmăririi penale și nu și-a recunoscut vina de
comiterea faptei incriminate; c) că inculpatul timp de 17 luni, de la momentul comiterii
accidentului în traficul rutier și până la momentul emiterii sentinței, nu a încercat să
ajute ori să contribuie la tratamentul și reabilitarea părților vătămate, nu a recuperat
prejudiciul moral și material cauzat acestora precum și nici nu a încercat să întreprindă
careva acțiuni în acest sens; d) că inculpatul Biciu Alexandru, fiind conducător auto,
cunoștea că mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei
exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă și că urma să
respecte cu strictețe normele Regulamentului Circulației Rutiere, însă la 26.09.2019 a
ignorat prevederile acestuia, fapt care a dus la consecințele examinate în instanța de
judecată prin prisma art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal; e) că deși la caz au fost reținute
ilegal prezența circumstanței atenuante săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni
grave” și caracterizarea pozitivă a inculpatului, aceste circumstanțe sunt
incomensurabile în raport cu urmările prejudiciabile grave survenite prin săvârșirea
infracțiunii și suportate de către părțile vătămate Colesnic Raisa și Colesnic Vasile; f)
că infracțiunile de acest gen i-au amploare în Republica Moldova, fiind blamate de
societate și mass-media, dar și că legea penală apără aceste valori (viața și sănătatea
persoanei) de orice atentat și anume prin instituirea măsurilor adecvate de pedeapsă
care a urma a fi aplicată anume pentru a evita contribuirea la dezvoltarea în rândul
cetățenilor (victimelor) a sentimentului că nu pot beneficia de o protecție adecvată din
partea statului și curmarea încrederii infractorilor în faptul, că vor fi blând pedepsiți;
g) că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici
pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; h)
că instanța de judecată nu s-a condus în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei de
criteriile de individualizare a pedepsei și nu și-a realizat obligațiunea de a stabili
măsura pedepsei adecvate infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea
scopurilor legii penale și pedepsei penale.
6
La fel, prima instanță nu a ținut cont de faptul că deși în faza de urmărire penală,
inculpatul a recunoscut vinovăția de comiterea infracțiunii și, chipurile, s-a căit,
ulterior în faza cercetării judecătorești, prin intermediul avocatului și soției sale audiate
ca martor - Biciu Cristina, a menționat că nu recunoaște vina. Respectiv, prima instanță
pasiv a lăsat fără atenția corespunzătoare aspecte importante care demonstrează real
personalitatea inculpatului, în special: că acest comportament, de simulare a căinței
sincere în faza preliminară a procedurilor penale, a fost adaptat de inculpat exclusiv
pentru a orienta procurorii să nu aplice în privința sa măsuri preventive restrictive, în
scopul părăsirii teritoriului Republicii Moldova: că inculpatul, imediat ce cauza penală
a fost expediată pentru examinare în instanța de judecată, a părăsit teritoriul Republicii
Moldova, eschivându-se de la judecarea cauzei, că acest comportament, a evoluat prin
obrăznicia manifestată de inculpat care nu a contribuit în nici un fel la tratamentul și
îngrijirea părților vătămate, care au fost imobilizate perioade îndelungate la pat, fiind
în imposibilitate să se întrețină și să desfășoare activitate profesională, că inculpatul a
încercat să folosească declarațiile lui Oleg Cenușa, care inițial nu a fost documentat de
reprezentanții organului de urmărire penală ca fiind martor ocular ai accidentului în
traficul rutier din XX. În acest sens, inculpatul a tergiversat intenționat momentul
prezentării lui Oleg Cenușa în calitate de martor al apărării, neindicându-1 în lista
probelor apărării, doar pentru a face imposibil verificarea geolocalizării acestuia la data
XXX pe motivul expirării termenului de păstrare a datelor informatice de către
Companiile de telefonic mobilă.
Suplimentar, în cadrul procesului de audiere a acestui pretins martor, s-a
demonstrat conexiunile între fiul său cu inculpatul Biciu Alexandru, ambii sportivi ai
școlilor de lupte: că inculpatul a insistat asupra audierii în calitate de martor a soției
sale Biciu Cristina, urmărind scopul inducerii în eroare a instanței de judecată referitor
la circumstanțele de fapt privind viteza de deplasare a automobilelor; momentul în
care s-a produs ciocnirea și alte detalii. Doar sub imperiul întrebărilor și insistențelor
părții acuzării, martorul Biciu Cristina a făcut declarații care îl incriminează total pe
Biciu Alexandru. În consecință, acest comportament, în coroborare cu probele
administrate în dosar, demonstrează nu doar vinovăția inculpatului de comiterea
faptei incriminate, dar și aspectele de absență a căinței și a conștientizării gravității
faptei prejudiciabile comise de eh Anume din aceste considerente, instanța de judecată
urma să-i aplice maximul pedepsei stabilite de sancțiunea art.264 alin (3) lit.a) Cod
penal.
Instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate de
părțile civile în acțiunea civilă, iar sentința atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția de admitere parțială a pretențiilor în partea ce ține de cuantumul
prejudiciului moral, acestea fiind expuse neclar, prin încălcarea esențială a drepturilor
și libertăților garantate de art.6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
În partea motivatorie a sentinței, prima instanță, după enumerarea
argumentelor de fapt și de drept expuse de părțile civile în acțiunea civilă, s-a limitat
în a menționa că, citez: „Referitor la cerințele privind repararea prejudiciul moral
pretins de părțile vătămate Colesnic Vasile și Colesnic Raisa, instanța de judecată reține
următoarele: Potrivit cererii privind repararea prejudiciului pretins, se atestă că se
solicită încasarea de la inculpatul Biciu Alexandru XX a prejudiciului moral în mărime
7
de 100,000 (Una sută mii) lei pentru reclamantul Colesnic Vasile și de 500.000 (Cinci
sute mii) lei pentru reclamanta Colesnic Raisa și încasarea cheltuielilor de asistență
juridică. In speță, inculpatul Biciu Alexandru XX, vina în comiterea infracțiunii nu a
recunoscut, pledăndu-se nevinovat de fapta care i se incriminează.
Astfel, în împrejurările enunțate, instanța de judecată găsește cerințele formulate
de părțile vătămate Colesnic Vasile si Colesnic Raisa, întemeiate deoarece în speță a
fost constatat faptul juridic necesar apariției răspunderii delictuale: fapta ilicită,
vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul adus. La fel, instanța de
judecată a reținut că, infracțiunea comisă de inculpat, a adus atingere ce atentează
asupra relațiilor sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de
ocrotirea sănătății persoanei, astfel prin însăși natura faptei, cu siguranță s-au cauzat
consecințe negative care se produc asupra dezvoltării psihice a părților vătămate, ce
lezează onoarea, demnitatea și inviolabilitatea personalității, starea bună a sănătății
părții vătămate, respectiv prejudiciu moral. Totodată instanța a relevat că, o
recompensă neechitabilă ar crea repulsie față de actul de justiție în sine, menit a
restabili echitatea; instanța de judecată a considerat necesar, de a admite parțial
acțiunea civilă înaintată de Colesnic Vasile și Colesnic Raisa și dispune: de a încasa, de
la inculpatul Biciu Alexandru XXX, în beneficiul lui Colesnic Raisa, a sumei de 250 000
(două sute cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece mii)
lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; - de a încasa de la Biciu Alexandru
XXX, în beneficiul lui Colesnic Vasile, a sumei de 50 000 (cincizeci mii) lei cu titlu de
prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență
juridică. Prin urmare, instanța de judecată consideră că, recompensa menționată, va fi
proporțională, suficientă și echitabilă la caz, ținând cont și de practica CEDO privitor
la modul de încasare a prejudiciului.”. Respectiv, deși, pe de o parte, instanța de fond,
în blocul precitat, apreciază cerințele formulate de părțile vătămate Colesnic Vasile și
Colesnic Raisa ca întemeiate, ulterior printr-o singură propoziție menționează că
consideră necesar a admite parțial acțiunea civilă, ținând cont de practica CEDO
privitor la modul de încasare a prejudiciului.
Astfel, sentința atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de
admitere parțială a pretențiilor în partea ce ține de cuantumul prejudiciului moral,
acestea fiind expuse neclar, prin încălcarea esențială a drepturilor și libertăților
garantate de art.6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale (CEDO).
În acest sens, motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o
îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din
proces posibilitatea să și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia
soluției adoptate, iar instanțelor de control judiciar elementele necesare pentru
exercitarea controlului judecătoresc. A motiva înseamnă a demonstra, a pune în
evidență datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii
logice. Simpla afirmare a unei concluzii fără indicarea unei date concrete, fără a arăta
în ce mod a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori implicită la actele cauzei
în general nu înseamnă a motiva.
La compartimentul admiterii parțiale a pretențiilor părților civile Colesnic Raisa
și Colesnic Vasile în partea ce ține de cuantumul prejudiciului moral, sentința primei
instanțe nu conține nici un element de raționament juridic apt să conducă la concluzia
8
examinării efective a cauzei, fapt care creează o restrângere disproporționată a
dreptului părților civile și vătămate la un proces echitabil care poate fi compensată
doar prin intervenția instanței de apel întru garantarea respectării dreptului la un
proces echitabil.
3.3. În motivarea cererii de apel acuzaorul de stat Tăut Dorina a invocat că, la
data de 15 noiembrie 2021, după prezentarea cauzei penale și a cererii de apel
subsemnatului, a constatat că legalitatea sentinței în cauza lui Biciu Alexandru este
afectată de o eroare de drept substanțial. La această etapă a procesului penal, este
solidar cu poziția avocatului apelant Vasile Foltea în numele părților vătămate și
părților civile Colesnic Raisa și Colesnic Vasile privind netemeinicia sentinței pe
dimensiunea individualizării de către prima instanță a pedepsei închisorii numite în
sarcina inculpatului Biciu Alexandru.
Revenind la obiectul prezentului apel suplimentar, se impune constatarea că
instanța de fond nu a argumentat necesitatea excluderii pedepsei complementare
obligatorii sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport. Astfel,
așa cum rezultă din textul părții rezolutive a sentinței, prima instanță a numit în sarcina
inculpatului Biciu Alexandru pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.264 alin.(3)
lit.a) Cod penal pedeapsa principală de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de
tip deschis și nu a făcut absolut nici o mențiune despre pedeapsa complementară
arătată în sancțiunea normei de condamnare.
În condițiile în care pedeapsa sub formă de anulare a dreptului de aconduce
mijloace de transport nu este una alternativă, prima instanță urma să argumenteze
motivat excluderea ei din pedeapsa finală aplicată inculpatului Biciu Alexandru. La
acest compartiment nu comportă relevanță faptul că acestă pedeapsă este una
complementară.
Prima instanță greșit a aplicat speței judecate regulile individualizării pedespei
penale prevăzute la art.61 și 75 Cod penal. Astfel, conducându-se de prevederile
articolul 402 alin,(4) Cod procedură penală, acuzatorul de stat a însușit integral
motivele apelului declarat de către avocatului apelant Vasile Foltea în numele părților
vătămate și părților civile Colesnic Raisa și Colesnic Vasile pe care le completează cu
noile argumente/motive expuse supra.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie
2021, au fost admise apelurile declarate de către avocatul Conoval Igor în numele
inculpatului Biciu Alexandru, avocatul Foltea Vasile în numele părților vătămate și
civile Colesnic Raisa și Colesnic Vasile și apelul suplimentar declarat de către
acuzatorul de stat Tăut Dorina, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de
procedură penală, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care Biciu Alexandru a fost recunoscut vinovat de
săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art.264 al.(3) lit.a) Cod penal și condamnat în baza
acestei Legi la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Măsura preventivă, arestarea preventivă, aplicată în privința lui Biciu
Alexandru, a fost menținută, cu anunțarea în căutare și calcularea termenului din
momentul reținerii acestuia.
Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare, aplicată lui Biciu
Alexandru, urmînd a fi calculat, din momentul reținerii acestuia.
9
S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Colesnic Raisa și Colesnic Vasile
către Biciu Alexandru privind repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și
încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
S-a încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Raisa suma de 250
000 (două sute cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10 000 (zece mii)
lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
S-a încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Vasile suma de 50 000
(cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu
de cheltuieli pentru asistență juridică.
În rest, pretențiile din acțiune au fost respinse.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, Biciu Alexandru la data
de XXXXX, aproximativ la ora 10:30, deținând permis de conducere a vehiculelor de
categoria „ B”, cu numărul XXX, fiind treaz și conducând autoturismul de model
„Ssangyong Kyron” cu numerele de înmatriculare de stat XXX, deplasându-se pe
partea carosabilă a traseului R-6 „Chișinău-Orhei-Bălți” în direcția mun. Chișinău, în
regiunea km 33+931,40 (m), manifestând imprudență în traficul rutier, încâlcind
prevederile pct. pct. 42.2) al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care prevede că pe drumurile cu circulație dublu
sens care au cel puțin două benzi pe direcție este interzisă intrarea pe banda de
circulație destinată sensului opus, pct. 45.1) al aceluiași regulament, care îl obliga să
conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama
de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere
care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; situație rutieră, nu a ținut cont de
dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și nu a
redus viteza de deplasare până la limita care i-ar garanta siguranța traficului, nu a
manifestat prudență sporită și nu a ținut seama de situație rutieră existentă la
momentul deplasării- carosabil umed, la determinarea vitezei de circulație, benzii de
circulație și modalității de conducere a vehiculului pentru a garanta siguranța
traficului ca să aibă posibilitatea să oprească în siguranță în cazul în care în limita
vizibilității apar obstacole, deci nu a luat măsurile corespunzătoare situației rutiere la
deplasarea pe acest sector de drum, a ieșit pe contrasens, ca urmare a comis
tamponarea frontală, cu partea laterală stînga a vehiculului pe care îl conducea, în
vehiculul de model „Mercedes 308D” cu numărul de înmatriculare XXX la volanul
căruia se afla cet. Colesnic Vasile, iar pe bancheta din față cet.Colesnic Raisa.
În rezultatul tamponării celor două mijloace de transport cet.Colesnic Vasile i-
au fost cauzate fractură închisă, cominutivă a patelei drepte cu deplasare și lezare a
aparatului extensor a gambei, fractura rotulei; contuzia țesuturilor moi ale toracelui pe
stânga, contuzia țesuturilor moi și echimoză în regiunea periorbitală pe stînga, care se
califică drept vătămare corporală medie. Iar pasagerul autovehiculului de model
„Mercedes 308D” cu numărul de înmatriculare XXX, Colesnic Raisa a.n XX, i-au fost
cauzate fractură închisă a femurului stîng, 1/3 medie cu deplasarea fragmentelor;
fractură închisă, cominutivă a femurului drept, 1/3 distală; fractură închisă a osului
radial pe stînga în loc tipic cu deplasarea fragmentelor; plăgi contuze pe cap și
genunchiul drept, care se califică drept vătămare corporală gravă.
10
Prin încheierea Judecătoriei XX, a fost dispusă anunțarea în căutare a
inculpatului Biciu Alexandru XX și aplicarea măsurii preventive sub formă de arest
preventiv pe un termen de 30 zile cu eliberarea mandatului judecătoresc.
La XX, a fost pornit dosarul de căutare nr. XX în privința inculpatului Biciu
Alexandru, vina în comiterea infracțiunii la faza de urmărire penală a recunoscut, și, în
conformitate cu art.art. 351, 352 Cod de procedură penală, instanța de judecată a dispus
examinarea cauzei penale în procedură generală.
Astfel, examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat
dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Biciu Alexandru pe deplin prin
următoarele mijloace de probă pertinente, concludente, utile și veridice, care
coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Colenic Raisa; declarațiile
părții vătămate Colesnic Vasile; declarațiile martorului Cenușa Oleg; declarațiile
martorului Biciu Cristina; procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din
26.09.2019 (f.d. 9- 16); raportul de expertiză nr. XX din 16.11.2019 (f.d. 52-53); raportul
de expertiză judiciară nr. XXX din 16.11.2019 (f.d. 54-55).
Conform ordonanței de punere sub învinuire din 25 ianuarie 2020, dar și potrivit
rechizitoriului, inculpatul Biciu Alexandru XXX a fost pus sub acuzare pentru
comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal al Republicii
Moldova.
Analizând probele administrate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității
și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel
a considerat că acțiunile infracționale ale inculpatului Biciu Alexandru întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de: art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal,
pe semnele încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care
conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă
a integritărții corporale sau a sănătății.
Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale,
instanța de apel a conchis că argumentele invocate de către partea apărării în interesele
inculpatului la caz nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale,
motiv pentru care instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată au fost
prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care
demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Biciu Alexandru în comiterea
infracțiunii, prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.a) Cod penal
Instanța de apel a statuat că, la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la
rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată, la pronunțarea
unei decizii judecătorești de condamnare, prezumția de nevinovăție este răsturnată cu
efecte erga omnes, iar soluția magistraților trebuie să se bazeze pe probe certe de
vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se
pronunțe o soluție de achitare a persoanei. Prin prisma normelor citate supra, instanța
de judecată constată în afara oricăror dubii rezonabile că, prin acțiunile sale, Biciu
Alexandru, a comis infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal,
individualizată prin încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana
care conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat din imprudență
vătămarea gravă a integritărții corporale sau a sănătății. Articolul 264 alin. (3) lit. a) din
Codul penal, stabilește răspunderea penală pentru încălcarea regulilor de securitate a
11
circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat
din imprudență vătămarea gravă a integritărții corporale sau a sănătății.
Instanța de apel a reținut că obiectul juridic special în cazul infracțiunii
prevăzute de art. 264 Cod penal, are un caracter complex. Astfel, obiectul juridic
principal îl formează relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier. La rândul
său, obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la viața persoanei.
Obiectul material al infracțiunii îl formează corpul persoanei. În speță, prin acțiunile
sale inculpatul a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integritărții corporale sau
a sănătății. În acest context, urmează a fi relevat că, în virtutea art.2 al Legii privind
siguranța traficului rutier nr.131 din data de 07.06.2007, siguranță a traficului rutier
reprezintă starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a
participanților la trafic împotriva accidentelor și consecințelor acestora. Victimă, a
infracțiunii prevăzute de art.264 Cod penal, este persoana fizică care a suferit o
vătămare medie, gravă a integrității corporale sau a sănătății.
Instanța de apel a reținut că, prin Raportul de expertiză judiciară nr. XXX din
16.11.2019, se atestă că Colesnic Vasile a suferit o vătămare corporală medie, sub formă
de: fractură închisă, cominutivă a patelei drepte cu deplasare și lezare a aparatului
extensor a gambei, fractura rotulei; contuzia țesuturilor moi ale toracelui pe stânga,
contuzia țesuturilor moi și echimoză în regiunea periorbitală pe stînga, care au putut
fi provocate de la acțiunea traumatică cu obiect contodent dur, sau la lovirea de acesta,
corespund timpului și circumstanțelor indicate în ordonanță (accident rutier), în
comun condiționează dereglarea sănătății de lungă durată, conform criteriului
pericolului pentru viață se califică ca vătămare corporal medie. Iar prin raportul
expertiză judiciară nr. XX din 16.11.2019, se atestă că Colesnic Raisa a suferit o vătămare
corporală grasvă, sub formă de: fractură închisă a femurului stîng, 1/3 medie cu
deplasarea fragmentelor, fractură închisă, cominutivă a femurului drept, 1/3 distală,
fractură închisă a osului radial pe stînga în loc tipic cu deplasarea fragmentelor, plăgi
contuze pe cap și genunchiul drept, care au putut fi provocate de la acțiunea traumatică
cu obiect contondent dur, sau la lovirea de acesta, corespund timpului și
circumstanțelor indicate în ordonanță (accident rutier), în comun condiționează
dereglarea sănătății de lungă durată și care se califică drept vătămare corporală gravă
Instanța de apel a relevat că, potrivit prevederilor pct. 3) din Regulamentul
Circulației Rutiere aprobat prin anexa nr.1 la HG nr. 357 din 13.05.2009 cu privire la
aprobarea Regulamentului circulației rutiere (în continuare RCR), participanții la trafic
sînt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare
rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale
prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți
la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole
circulației care ar depăși pe acele care sînt provocate de circumstanțe iminente. În acest
context, urmează a fi relevat că, în virtutea art. 2 al Legii privind siguranța traficului
rutier nr. 131 din data de 07.06.2007, siguranță a traficului rutier reprezintă starea de
lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la trafic
împotriva accidentelor și consecințelor acestora.
Latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 Cod penal -
constă din fapta prejudiciabilă - acțiunea sau inacțiunea de încălcare a regulilor de
securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport.
12
Latura obiectivă a infracțiunii, în varianta imputată lui Biciu Alexandru are
următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau în inacțiunea
de încălcare a regulilor de securitate a circulației; 2) urmările prejudiciabile care se
exprimă cauzarea a vătămărilor corporale victimei; 3) legătura de cauzalitate dintre
fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) mijlocul de săvârșire a infracțiunii, și
anume - mijlocul de transport; 5) locul săvârșirii infracțiunii, și anume - drumul public.
Prin drum public se subînțelege orice cale de comunicație terestră, inclusiv
construcțiile artificiale și drumurile rudimentare, deschisă pentru circulația vehiculelor
și a pietonilor, administrată de un organ abilitat, precum și drumurile de acces pe
teritoriile adiacente care nu se află în imediata apropiere a drumului.
Potrivit pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere (în continuare RCR), aprobat
prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009, participanții la
trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de
semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice
ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor
participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat
obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe
iminente. Pct. 11 lit. f) RCR, prevede că „ la trecerile pentru pietoni cu circulație
nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și
intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe
partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului ”.
Conform pct.45 RCR, 1) „Conducătorul auto trebuie să conducă vehiculul în
conformitate cu limita de viteză stabilită, ținîndpermanent seama de starea
psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar
permite să prevadă situațiile periculoase; situație rutieră". Conform pct. 45. 2) al RCR,
„în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător,
el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța
a traficului Potrivit art.22 alin.(4) din Legea nr.131-XVI din 07.06.07 privind siguranța
traficului rutier, participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care
să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți
participanți la trafic.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează numai prin vinovăție
imprudentă, caracterizată prin una din cele două modalități ale acesteia - neglijența
criminală sau încrederea exagerată în sine.
Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul
săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 16 ani, care are calitatea specială de persoană
care conduce mijlocul de transport, criterii care sunt întrunite în speță. Or, la momentul
comiterii infracțiunii și anume la data de 29 septembrie 2019, inculpatul Biciu
Alexandru avea vârsta de 24 de ani, era responsabil și avea calitatea specială de
conducător al autovehiculului. Urmările prejudiciabile în cazul art. 264 alin.(3) lit. a)
Cod penal, se exprimă prin vătămarea gravă a integrității corporale a persoanei, aflat
în legătură de cauzalitate cu fapta prejudiciabilă, realizată cu mijlocul de săvârșire a
infracțiunii - mijlocul de transport.
Subsecvent celor enunțate, instanța de apel a constatat cu certitudine că în
acțiunile lui Biciu Alexandru sunt întrunite elementele infracțiunii de încălcare a
regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport ce s-a
13
soldat cu vătămarea gravă a integrității corporale și sănătății. Subsecvent, sub aspectul
laturii subiective al infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (3) Cod penal, ținând cont de
împrejurările săvârșirii faptei, astfel cum a fost descris mai sus, instanța apreciază că
inculpatul Biciu Alexandru a dat dovadă de imprudență față de fapta prejudiciabilă
precum și imprudență față de urmările prejudiciabile.
Instanța de apel a conchis că, toate probele prezentate de acuzatorul de stat au
fost analizate și examinate minuțios în ședința de judecată, cu respectarea principiului
apărării și contradictorialității. Iar, în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de
procedură penală, instanța de apel apreciind fiecare probă din punct de vedere al
pertinenței, concludenții utilității și veridicității ei, din punct de vedere al coroborării
lor, deduce existența intenției în comiterea acțiunilor infracționale și vinovăția
inculpatului în comiterea faptelor imputate.
Instanța de apel având în vedere argumentele apelurilor declarate în coraport cu
circumstanțele constatate reține că, la stabilirea pedepsei, instanța ține seama de
prevederile art. 75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă
conformitate cu dispozițiile părții generale. La stabilirea modului, măsurii, categoriei
și termenului pedepsei, instanța de judecată, la fel ține cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care este supus răspunderii
penale, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia.
Instanța de apel a specificat că, sub imperiul normelor enunțate, se reține,
corectarea și reeducarea condamnaților constă în extirparea mobilurilor negative din
conștiința lor, mobiluri care au determinat săvârșirea infracțiunii. O pedeapsa
inechitabilă poate fi doar un mijloc de reprimare cauzând noi suferințe, corespunzător
aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare și reeducare, ci de generare a mobilurilor
negative. Atingerea scopurilor pedepsei de corectare și reeducare a infractorului, de
prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și din parte
altor persoane, se realizează strict prin individualizarea ei.
Instanța de apel a considerat, că principalele elemente de care judecătorul (sau
completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată cînd soluționează cauza
penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în
art. 62-71 Cod penal, stabilind termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate în
articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal. Limitele pedepsei, prevăzute în
partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea
infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a
faptei și depinde de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de
urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de
gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat,
care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau
socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până
sau după săvârșirea infracțiunii. Instanța de judecată, este singură în măsură să
înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a
comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei
operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la
stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de
14
individualizare a acesteia. În aceeași ordine de idei, reieșind din principiul
individualizării pedepsei potrivit prevederilor art.75-78 din Codul penal, instanțele
judecătorești în toate cazurile vor aplica o pedeapsă echitabilă, ținând cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat și de
circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de
viață ale familiei acestuia.
Instanța de apel a reiterat că, sentința de condamnare în prezenta cauză penală
va avea un efect preventiv atât pentru inculpați, cât și pentru alte persoane predispuse
la comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare că
drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale
statului sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită, apreciind critic
alegațiile referitoare la jurămintele inculpaților de a nu mai comite asemenea
infracțiuni și vârsta acestora.
Potrivit art. 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal, în vigoare la data săvârșirii
infracțiunii, infracțiunea dată, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea
dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu prevederile art. 76
Cod penal circumstanțe atenuante a fost constatate: săvîrșirea pentru prima dată a unei
infracțiuni grave. Circumstanțe agravante, prevăzute de art. 77 Cod penal, ce
agravează răspunderea inculpatului nu au fost stabilite.
Astfel, constatatînd vinovăția inculpatului Biciu Alexandru, instanța de apel a
reținut că, ultimul a comis o infracțiune din imprudență, care potrivit prevederilor art.
16 alin. (3) Cod penal, se califică ca o infracțiune gravă, anterior nu a fost condamnat,
la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, iar la domiciliu se caracterizează
pozitiv, iar instanța de apel la individualizarea pedepsei urmează să aplice o pedeapsă
echitabilă și proporțională personalității inculpatului Biciu Alexandru și
circumstanțelor comiterii faptei incriminate, întru cît aceasta să atingă scopul legii
penale.
Instanța de apel a reiterat că, la 05 noiembrie 2019, în privința inculpatului Biciu
Alexandru a fost pornit dosar de căutare. Astfel, conducându-se de scopurile pedepsei
penale, consfințite de art.61 din Codul penal, reieșind din: personalitatea inculpatului
care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, reieșind din caracterul
infracțiunii, care potrivit prevederilor art.16 alin.(4) din Codul penal, se clasifică ca
infracțiune gravă, precum și din limitele pedepsei cu închisoare stabilite în art. 264 alin.
(3) din Codul penal, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului Biciu
Alexandru, pentru comiterea de către acesta a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.
(3) lit. a) Cod penal, este echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe
un termen de 3 (trei) ani, care, potrivit art. 72 alin. (2) Cod penal, urmează a fi executată
în penitenciar de tip deschis.
Totodată, luînd în considerație că prima instanță nu a argumentat necesitatea
excluderii pedepsei complementare obligatorii sub formă de anulare a dreptului de a
conduce mijloace de transport. Astfel, așa cum rezultă din textul părții rezolutive a
sentinței, instanța de fond a numit în sarcina inculpatului Biciu Alexandru pentru
săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal pedeapsa principală
de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis și nu a făcut absolut nici
15
o menține despre pedeapsa complementară arătată în sancțiunea normei de
condamnare.
În acest contxet, instanța de apel a reiterat că, potrivit prevederilor art.75 alin.(1)
Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o
pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă
conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod.
În speță, instanța de apel a apreciat că art.79 Cod penal nu este aplicabil în
privința inculpatului, atât în modalitatea de aplicare a unei pedepse de o altă categorie,
cât și în modalitatea de ne aplicarea în privința inculpatului a pedepsei complementare
obligatorii sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport,
deoarece careva circumstanțe atenuante excepționale în privința acestuia nu au fost
constatate.
Cu referire la prevederile normelor precitate, instanța de apel a constatat că, prin
încheierea XXX, inculpatul Biciu Alexandru a fost anunțată în căutare și a fost aplicată
măsura preventivă arestarea preventivă, pe o durată de 30 de zile cu calcularea
termenului deținerii din momentul reținerii acestuia. La 05 noiembrie 2020, în privința
inculpatului Biciu Alexandru, a fost pornit dosar de căutare. Potrivit prevederilor art.
176 alin. (1) din Codul de procedură penală, măsurile preventive ... pot fi aplicate de
către instanță pentru asigurarea executării sentinței. Reieșind din faptul că, instanța de
apel, a adoptat soluția aplicării față de inculpatul Biciu Alexandru, a pedepsei sub
formă de închisoare cu executare, instanța de judecată consideră necesar de a menține
măsura preventivă - arestarea preventivă, în privința inculpatului Biciu Alexandru
Mircea, până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
Referitor la latura civilă în prezenta cauză penală, instanța de apel a reținut că,
prin ordonanța din XX (f.d. 81, 89), parțile vătămate Colesnic Vasile și Colesnic Raisa
au fost recunoscute ca parte civilă, fiindu-le explicate drepturile prevăzute de art.62
Cod de procedură civilă, iar la XX, în cadrul urmării penale, au înaintat acțiune civilă
solicitând a fi admisă integral și de a fi încasat de la Biciu Alexandru în beneficiul lui
Colesnic Raisa a prejudiciului moral în mărime de 500 000 (cinci sute mii) lei și a
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 (cinci mii) lei, și de a fi încasat de
la Biciu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Vasile a prejudiciului moral în mărime de
100 000 (o sută mii) lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 (cinci
mii) lei. Ulterior, în ședința de judecată a instanțe de fond părțile vătămate Colesnic
Raisa și Colesnic Vasile, prin intermediul avocatului acestora, Foltea Vasile, au înaintat
cerere de mărire a cuantumului pretențiilor din cererea de chemare în judecată. S-a
invocat că, ca rezultat, după accidentul în traficul rutier comis la XX și până în prezent
- XX, reclamanții sunt în imposibilitate să activeze pentru a se întreține. Mai mult, ambii
reclamanți au suferit intervenții chirurgicale preliminare fiind în imposibilitate să se
deplaseze de sine stătător pe parcursul unor perioade îndelungate. Astfel, reclamantul
Colesnic Vasile a fost imobilizat la pat o perioadă de 4,5 luni, iar acum se deplasează
exclusiv cu ajutorul unei cârje speciale, iar reclamanta Colesnic Raisa, după ce o
perioadă de 6 luni a fost imobilizată la pat, necesitând îngrijiri speciale din partea
rudelor, până în prezent-XX are nevoie de îngrijiri speciale deplasându-se cu greu cu
ajutorul cârjelor și urmează să fie supusă intervențiilor chirurgicale repetate.
Respectiv, ambii reclamanți urmare a traumelor suferite ca rezultat al
accidentului provocat de inculpatul Biciu, au avut și au până în prezent un disconfort
16
permanent. Mai mult, fracturile suportate și intervențiile chirurgicale au determinat
pentru o perioadă îndelungată de timp, inconveniențe pentru reclamanți de a practica
activitățile de serviciu și ambientale; au cauzat dureri insuportabile în procesul de
recuperare și probleme de comunicare cu prietenii și mediul social. Indică că, în această
perioadă, reclamanții au fost puși în situația de a abandona gospodăria și mediul
obișnuit de trai pe care-l aveau în or.XX, inclusiv activitatea economică în cadrul
Societății Comerciale „XXX” S.R.L., administrată de Colesnic Raisa, fiind nevoiți în
primele 6 luni, iar ulterior periodic, să se afle la rudele sale din mun.Chișinău pentru a
beneficia de îngrijiri speciale, dar și să contracteze contyra plată serviciile unui
îngrijitor în acest sens. Această stare psiho-emoțională generată de consecințele
traumatismului suferit, le-a provocat și le provoacă în prezent stări episodice de
frustrare și neîncredere în ziua de mâine. Reclamanții subliniază că din momentul
comiterii accidentului în traficul rutier - X și până în prezent - XX, pârâtul Biciu
Alexandru nu a contribuit în nici un fel pentru a acoperi daunele cauzate prin
infracțiune, în special cheltuielile necesare pentru intervențiile chirurgicale suportate
de reclamanți și cheltuielile pentru îngrijirea acestora, fapt care demonstrează
atitudinea ușuratică a acestuia și neconștientizarea de către el a consecințelor faptelor
sale prejudiciabile.
Aceste împrejurări, au impus și impun la moment reclamanții să ceară umilitor
ajutorul rudelor, inclusiv financiar pentru a putea supraviețui și a suporta perioada
postoperatorie și de recuperare. În esență, faptele prejudiciabile comise de inculpatul
Biciu Alexandru și comportamentul indiferent al acestuia manifestat după comiterea
infracțiunii, care a plecat din Republica Moldova eschivându-se de la judecarea cauzei
penale, se constituie în calitate de suferințe psihice și fizice care atentează la viața,
sănătatea, demnitatea și reputația profesională a reclamanților și-i motivează să ceară
repararea prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată suportate în legătură
cu acest proces penal. Reclamanții menționează că pe lângă criteriile generale, în
această speță urmează a fi luate în considerare criteriile specifice de evaluare a
cuantumului acestor despăgubiri, în special: - faptul că ambii reclamanți au suportat
grave suferințe fizice urmare a traumelor primite în rezultatul impactului la XX;
urmare a acțiunilor de extragere din salonul autovehiculului model „Mercedes 308 D”,
cu n/î XXXXX în procesul descarcerării; urmare a transportării până la instituțiile
spitalicești unde le-au fost administrate calmante, precum și în perioada postoperatorie
și de recuperare; - faptul că ambii reclamanți au suportat începând cu XX până în
prezent prejudiciul agrement și estetic, manifestat prin atingeri aduse armoniei fizice
și înfățișării sale; imposibilitatea ducerii modului obișnuit de viați; prin necesitatea
schimbării locului de trai și abandonării gospodăriei proprii din or.XX; prin necesitatea
deplasării reclamantului Colesnic Vasile după intervențiile chirurgicale cu mijloace
speciale; prin necesitatea acceptării serviciilor îngrijitorilor speciali din partea
reclamantei Colesnic Raisa, care în primele 6 luni din data de 26.09.2019 nu putea să se
ridice din pat și până în prezent nu poate să se deplaseze fără ajutorul unei persoane și
a cârjelor; restrângerea posibilităților reclamanților de a se bucura de viață, de a avea
parte din plin de satisfacții materiale și spirituale pe care aceasta le poate oferi. În
general, reclamanții nu doar că nu au posibilitate să muncească în mod obișnuit pentru
a se putea întreține, dar și nu pot să se ocupe cu alte activități care dau vieții culoare și
valoare, cum ar fi: cultura, sportul, ocupațiile dezinteresate referitoare la familie și
17
societate. Faptul că, în special, reclamanta Colesnic Raisa a pierdut speranța de viață
datorită imposibilității de a se ridica din pat și de a folosi mâna stângă, precum și
datorită imposibilității de a continua administrarea efectivă a Societății comerciale pe
care o gestiona; - faptul că reclamantul Colesnic Vasile o perioadă de 4,5 luni a fost în
imposibilitate de a se ridica din pat, suportând inclusiv suferințe psihice provocate de
starea gravă în care se află soția sa la moment, precum și incertitudinii dinamicii
pozitive a tratamentului de care beneficiază la moment; - faptul că reclamanții au
suferit un prejudiciu fiziologic și corporal, ce rezultă din vătămările corporale
consemnate în Rapoartele nr.XX care-l vizează pe Colesnic Vasile și nr.XX, careo
vizează pe Colesnic Raisa. Acest prejudiciu fiziologic și corporal constă în privarea
reclamanților de avantajele unei vieți normale. Ca rezultat, reclamanții au dreptul la
reparații morale pentru prejudiciul corporal în calitate de sancțiune a principiului
inviolabilității corpului uman. Faptul că ambii reclamanți au suportat stres
posttraumatic și prejudiciu psihiatric, care a decurs din șocul inopinat al impactului la
XX, resimțit la nivelul sistemului nervos. Aceasta s-a conturat în perioadele de
recuperare postoperatorii, prin depresia reacțională și nevrozele manifestate în raport
cu rudele și cei care încercau să intre în contact cu reclamanții în perioada de după
26.09.2019 până în prezent; - faptul că prin raportul de expertiză medico-legală nr.XX,
care-o vizează pe Colesnic Raisa este evident că a fost pusă în primejdie viața acesteia
și că ambii reclamanți au suferit un prejudiciu estetic grav, care rezultă și din
fotografiile depuse la dosar.
Consecințele consemnate în Rapoartele de expertiză cu referire la ambii
reclamanți, admit posibilitatea existenței simptomatologiei dureroase, reclamanții
având dureri și în prezent. În mod special, reclamanta Colesnic Raisa are dureri de o
intensitate deosebită, care împiedică reluarea de către aceasta a activității profesionale.
Mai menționează că, daunele morale suportate de reclamanți, constau inclusiv în
dureri fizice și psihice „prettium doloris ”, manifestate prin rănirea și mutilarea
acestora ca rezultat al acțiunilor neglijente ale învinuitului și a comportamentului
acestuia după infracțiune. La fel menționează că gravitatea prejudiciului moral
suportat ca rezultat al acțiunilor ilegale ale învinuitului la 26.09.2019 și ca rezultat al
comportamentului indiferent al acestuia după comiterea infracțiunii - este mare, motiv
pentru care cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanța de judecată trebuie să
fie una substanțială și echitabilă în mărime de 100000 (Una sută mii) lei pentru
reclamantul Colesnic Vasile și de 500000 (Cinci sute mii) lei pentru reclamanta Colesnic
Raisa, pentru a asigura efectiv o compensație suficientă a prejudiciului moral suferit în
calitate de „preț” pentru suferința fizică și psihică suportată.
Instanța de apel a constatat că, anume despăgubirile morale în mărime de 100
000 lei pentru reclamantul Colesnic Vasile și 500 000 lei pentru reclamanta Colesnic
Raisa vor prezenta un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având
în vedere gradul de lezare a valorilor social ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii
adusă acestora, precum și luând în considerare aspectele relevante în cauză, precum
numărul îngrijirilor medicale, consecințele accidentului rutier, punerea în primejdie a
vieții acestora și condițiile economice din Republica Moldova. Reclamanții pretind că
mărimea indicată a prejudiciului moral este determinată de importanța prejudiciului
moral pentru ambele victime; durata îndelungată și intensitatea mare a durerilor fizice
si psihice suportate de aceștia; tulburările și neajunsurile suferite de victimele
18
prejudiciate moral. Vârsta reclamanților este un aspect deosebit de important în acest
sens, deoarece influențează în mod considerabil viteza negativă de recuperare a
organismului după intervențiile chirurgicale complexe și complicate; precum și
influențează considerabil în sens negativ așteptările de refacere a activităților
economice a Societății comerciale administrate. Ținând cont de vârsta înaintată a
reclamanților, de durata și continuitatea suferințelor suportate ca rezultat al
accidentului în traficul rutier, urmările vătămărilor nu pot fi temporare, trecătoare.
Aceste urmări se vor constitui în calitate de sechele permanente, resimțite toată viața,
care vor cauza perpetuu daune morale. Reclamanții vor fi determinați să suporte
tratamente periodice, deosebit de dureroase, prejudiciul moral constând inclusiv în
suferința fizică și psihică intensă de viitor. Vătămările suportate de reclamanți se
concretizează în prejudiciu moral, care este consecința ireversibilă a vătămării, în
special: paralizia temporară a mâinii stângi a reclamantului Colesnic Raisa,
imposibilitatea ridicării acesteia din pat, imposibilitatea reclamantului Colesnic Vasile
de a se deplasa în absența mecanismelor ajutătoare - care lipsesc reclamanții de
posibilitatea de a participa la viața socială și de a se bucura de avantajele acestei
participări. Anume acest prejudiciu poate fi atenuat prin acordarea unor despăgubiri,
în completarea celor stabilite pentru acoperirea pierderilor patrimoniale suferite,
despăgubiri care să asigure o ambianță corespunzătoare în familie sau în afara ei, prin
care să înlocuiască, cel puțin în parte, acele latitudini pe care omul deplin sănătos le
are, dar de care a fost lipsit ireversibil prin accidentul a cărui victime au devenit
Colesnic Vasile și Colesnic Raisa, atingând scopul de „a alina, prin mijloacele
reparațiunii bănești, condițiile de viață alterate ale victimelor.” La fel consideră că,
instanța judecătorească urmează să oblige pârâtul să compenseze reclamanților
cheltuielile de asistență juridică, suportate în legătură cu acordarea de către avocat a
asistenței juridice în organele de urmărire penală în cauza penală în sumă de 5000 lei
pentru Colesnic Vasile și 5000 lei pentru Colesnic Raisa, dar și a asistenței juridice
acordate de avocat pe parcursul judecării în fond a cauzei penale, în sumă de 5000 lei
pentru Colesnic Vasile și 5000 lei pentru Colesnic Raisa, care sunt demonstrate facturile
fiscale și bonurile de plată prezentate în cadrul procesului.
Referitor la cerințele privind repararea prejudiciul moral pretins de părțile
vătămate Colesnic Vasile și Colesnic Raisa, instanța de apel a reținut că potrivit cererii
privind repararea prejudiciului pretins, se atestă că se solicită încasarea de la inculpatul
Biciu Alexandru a prejudiciului moral în mărime de 100.000 (una sută mii) lei pentru
reclamantul Colesnic Vasile și de 500.000 (cinci sute mii) lei pentru reclamanta Colesnic
Raisa și încasarea cheltuielilor de asistență juridică. În speță, inculpatul Biciu
Alexandru Mircea, vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut, pledîndu-se
nevinovat de fapta care i se incriminează.
Astfel, în împrejurările enunțate, instanța de apel a considerat cerințele
formulate de părțile vătămate Colesnic Vasile și Colesnic Raisa, întemeiate deoarece în
speță a fost constatat faptul juridic necesar apariției răspunderii delictuale: fapta ilicită,
vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul adus.
La fel, instanța de apel a reținut că, infracțiunea comisă de inculpat, a adus
atingere ce atentează asupra relațiilor sociale a căror existență și desfășurare normală
sunt condiționate de ocrotirea sănătății persoanei, astfel prin însăși natura faptei, cu
siguranță s-au cauzat consecințe negative care se produc asupra dezvoltării psihice a
19
părților vătămate, ce lezează onoarea, demnitatea și inviolabilitatea personalității,
starea bună a sănătății părții vătămate, respectiv prejudiciu moral. Totodată instanța a
relevat că, o recompensă neechitabilă ar crea repulsie față de actul de justiție în sine,
menit a restabili echitatea
Reieșind din acest fapt, instanța de apel a considerat necesar, de a admite parțial
acțiunea civilă înaintată de Colesnic Vasile și Colesnic Raisa și a dispus de a încasa de
la inculpatul Biciu Alexandru, în beneficiul lui Colesnic Raisa, a sumei de 250 000 (două
sute cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu
titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; - de a încasa de la Biciu Alexandru, în
beneficiul lui Colesnic Vasile, a sumei de 50 000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu
moral și a sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
Or, instanța de apel a conchis că recompensa menționată, va fi proporțională, suficientă
și echitabilă la caz, ținând cont și de practica CEDO privitor la modul de încasare a
prejudiciului.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Conoval Igor în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6), 10), 12) a
dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu
remiterea cauzei la rejudecare.
5.1 În susținerea recursului avocatul Conoval Igor invocă că instanța de apel a
dat o aprecire arbitrară probelor, s-a constatat cu certitudine lipsa probelor prin prisma
art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și
veridicității în susținerea învinuirii lui Biciu Alexandru în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, iar instanța de apel urma să-l achite pe
inculpat de infracțiunea incriminată, pe motiv că fapta acestuia nu întrunțete
elementele infracțiunii.
Instanța de apel a dat o încadrare juridică greșită faptei săvîrșite de către Biciu
Alexandru, adică eronat a apreciat probele administrate. Instanța de apel nu a ținut
cont de prevederile art.8 alin.(3) Cod de procedură penală „Concluziile despre
vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu potfi întemeiate pe presupuneri.
Toate dubiile în probarea învinuirii care nu potfi înlăturate, în condițiile prezentului
cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului”.
Instanța de apel verificând legalitatea sentinței adoptate nu a ținut cont că după
finalizarea cercetării judecătorești din lista probelor prezentate de acuzare și examinate
în ședință de judecată, nici o probă nu confirmă cu certitudine săvârșirea de către Biciu
Alexandru încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care
conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat din imprudență o vătămare
gravă a integrității corporale sau a sănătății, adică a infracțiunii prevăzute de art.264
alin.(3) lit.a) Cod penal.
Analiza conținutului sentinței și deciziei adoptate în privința lui Biciu
Alexandru denotă caracterul formal al acestora, interpretarea extensivă a legii și
circumstanțelor cauzei penale, fără a ține cont că învinuirea adusă lui Biciu Alexandru
este una abstractă, incorectă, neprobată și ilegală ceea ce înseamnă că, nu a ținut cont
instanța de judecată faptul că procurorul a încălcat mai multe norme ale codului de
procedură penală, drepturi și chiar principii generale care au menirea să asigure
dreptul la un proces echitabil în sensul art.6 pct. I din Convenția Europeană pentru
Apărarea Dreptului Omului și a Libertății fundamentale.
20
Instanța de apel nu a apreciat corect declarațiile părților vătămate Colesnic Raisa
și a lui Colesnic Vasile care nu sunt confirmate cu alte probe prin coroborare cercetate
în instanța de judecată. Declarațiile lui Colesnic Raisa și Colesnic Vasile sunt combătute
de martorii Biciu Cristina și Cenușă Oleg, martori oculari ai accidentului rutier, care au
declarat că până la producerea accidentului rutier șoferul vehiculului de model
„Mercedes 308d” conducea cu viteză excesivă, fiind probabil încărcat cu marfă nu
respecta marcajul benzii sale de circulație, iar în momentul impactului șoferul nu a
frânat și nu a încercat să evite accidentul rutier.
Prima instanță și instanța de apel nu au luat în considerație faptul că de către
procuror în cadrul urmăririi penale nu a fost cercetat sub toate aspectele cauza
producerii accidentului rutier, organul de urmărire penală și procurorul nu au dispus
cercetarea ambelor unități de transport după producerea accidentului de către
specialiști calificați, raporturile de inspecție tehnică periodică anexate la dosar nu
reflectă starea de fapt a acestora la momentul accidentului, de către procuror nu a fost
numită expertiza auto-tehnică necesară în astfel de situații și care ar elucida obiectiv
cauza producerii accidentului rutier și ar da răspuns la multe întrebări, cum ar fi: care
era starea tehnică a ambelor automobile implicate în accident la momentul producerii
acestuia și dacă aveau careva defecțiuni tehnice (inclusiv și starea cauciucurilor) care
puteau să influențeze la conducerea autovehiculelor, dacă da, care erau aceste
defecțiuni? Este posibil de a stabili viteza automobilelor implicate în accident în
momentul tamponării după deformările caroseriilor?
Vinovăția lui Biciu Alexandru nu se constată nici prin procesul verbal de
cercetare la fața locului și nici prin schița accidentului rutier, or prin aceste acte nu pot
fi redate circumstanțe concrete și nici ce încălcări au fost admise ale Regulamentului
Circulației Rutiere, cum ar viteza excesivă și neadaptarea vitezei la carosabilul umed.
În acest sens, acțiunea incriminată inculpatului Biciu Alexandru — ”încălcarea
regulilor de securitate a circulației”, la examinarea cauzei în fond și în apel nu a fost
demonstrată, în acțiunile condamnatului lipsește atât latura obiectivă, cît și subiectivă
a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal.
Acuzatorul de stat nu a probat întrunirea elementelor infracțiunii imputate
inculpatului, care se caracterizează prin încălcarea regulilor de securitate a circulației
care a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.
Fapta prejudiciabilă se poate manifesta atât prin acțiune, cât și prin inacțiune având în
cazul nostru modalitatea de comitere prin încălcarea regulilor de securitate a circulației
mijloacelor de transport.
Instanța de apel nu a ținut cont că în cazul în care componența infracțiunii de
încălcare a regulilor de securitate a circulației mijloacelor de transport există atât în
acțiunile/inacțiunile condamnatului cât și în acțiunile/inacțiunile victimei, urmează să
aibă loc responsabilitatea reciprocă a participanților la trafic.
De către instanța de apel incorect a fost apreciat și admis apelul acuzatorului de
stat Tăut Dorina, or deși procurorul a invocat temeiul de depunere apelului prevederile
art.402 alin.(4) Cod de procedură penală, totuși acest apel a fost depus după aproape 7
luni de zile de când cauza penală se afla pe rol la Curtea de Apel Chișinău, iar
acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă data de când a primit apelul părții
vătămate și urma a fi calculat termenul de 15 zile de atac, prin urmare apelul
acuzatorului de stat urma a fi declarat tardiv.
21
De asemenea, nu este clar din care motive instanța de apel a admis apelul
apărării prin care se solicită achitarea lui Biciu Alexandru, însă îi stabilește
condamnatului o pedeapsă mai aspră decât cea stabilită de primă instanță, iar la
individualizarea pedepsei instanța de apel în nici un fel nu a luat în calcul
personalitatea condamnatului care pe lângă faptul că se caracterizează pozitiv are și
distincții de stat, iar acest fapt denotă aplicarea eronată de către colegiul penal a
prevederilor art.61, 75 Cod penal.
Referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat a fost depusă de
către procuror, care solicită dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente.
Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva
deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit verifică legalitatea hotărârii atacate pe
baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs
de către titularul acestuia.
În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea
hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este
nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată
și motivată.
Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează
cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de procedură
penală.
Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că
recurentul face referință la eroarile prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de
procedură penală, concretizate prin omisiunea instanței de apel de a se expune asupra
tututor argumentelor invocate în apel, dar și pronunțarea unei hotărâri nemotivate, s-
au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit
reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării
materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.
Referitor la temeiul de recurs invocat de avocatul Conoval Igor, prin prisma
art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că,
temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin. 8) Cod de procedură
penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul
apărării, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul
fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt.
Colegiul mai constată că, temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă
în cauză, deoarece, instanța de apel la adoptarea soluției de casare a sentinței primei
instanțe și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Biciu Alexandru a fost recunoscut
vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal și
aplicarea unei pedepse sub formă de 3 ani închisoare, a respectat prevederile legale,
22
adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs apreciază, că
decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că
argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei,
echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.
Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, la caz, instanța de apel a
constatat că, Biciu Alexandru la data de XX, aproximativ la ora XX, deținând permis de
conducere a vehiculelor de categoria „B”, cu numărul XX, fiind treaz și conducând
autoturismul de model „Ssangyong Kyron” cu numerele de înmatriculare de stat XXX,
deplasându-se pe partea carosabilă a traseului R-6 „Chișinău-Orhei-Bălți” în direcția
mun. Chișinău, în regiunea km 33+931,40 (m), manifestând imprudență în traficul
rutier, încâlcind prevederile pct. pct. 42.2) al Regulamentului circulației rutiere aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care prevede că pe drumurile cu
circulație dublu sens care au cel puțin două benzi pe direcție este interzisă intrarea pe
banda de circulație destinată sensului opus, pct. 45.1) al aceluiași regulament, care îl
obliga să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd
permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;
dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; situație
rutieră, nu a ținut cont de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă
situațiile periculoase și nu a redus viteza de deplasare până la limita care i-ar garanta
siguranța traficului, nu a manifestat prudență sporită și nu a ținut seama de situație
rutieră existentă la momentul deplasării- carosabil umed, la determinarea vitezei de
circulație, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului pentru a
garanta siguranța traficului ca să aibă posibilitatea să oprească în siguranță în cazul în
care în limita vizibilității apar obstacole, deci nu a luat măsurile corespunzătoare
situației rutiere la deplasarea pe acest sector de drum, a ieșit pe contrasens, ca urmare
a comis tamponarea frontală, cu partea laterală stînga a vehiculului pe care îl conducea,
în vehiculul de model „Mercedes 308D” cu numărul de înmatriculare XXX la volanul
căruia se afla cet. Colesnic Vasile XX, iar pe bancheta din față cet.Colesnic Raisa. În
rezultatul tamponării celor două mijloace de transport cet.Colesnic Vasile i-au fost
cauzate fractură închisă, cominutivă a patelei drepte cu deplasare și lezare a aparatului
extensor a gambei, fractura rotulei; contuzia țesuturilor moi ale toracelui pe stânga,
contuzia țesuturilor moi și echimoză în regiunea periorbitală pe stînga, care se califică
drept vătămare corporală medie. Iar pasagerul autovehiculului de model „Mercedes
308D” cu numărul de înmatriculare XXX, Colesnic Raisa XX a.n XX, i-au fost cauzate
fractură închisă a femurului stîng, 1/3 medie cu deplasarea fragmentelor; fractură
închisă, cominutivă a femurului drept, 1/3 distală; fractură închisă a osului radial pe
stînga în loc tipic cu deplasarea fragmentelor; plăgi contuze pe cap și genunchiul drept,
care se califică drept vătămare corporală gravă.
Materialele cauzei denotă că, instanța de apel corect a constatat că Biciu
Alexandru prin acțiunile sale intenționate a săvârșit încălcarea regulilor de securitate a
circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a
provocat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății,
infracțiune prevăzută de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal.
Colegiul atestă că, instanța de apel și-a argumentat soluția prin declarațiile
părților vătămate Colesnic Raisa și Colesnic Vasile; declarațiile martorului Cenușa
Oleg; procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din XX (f.d.9-16);
23
raportul de expertiză nrXX din 16.11.2019 (f.d.52-53); raportul de expertiză judiciară nr.
XX din 16.11.2019 (f.d.54-55), cert se demonstrează comiterea de către inculpatul Biciu
Alexandru a infracțiunii încriminate, probe care sânt descrise și analizate obiectiv în
decizia atacată.
Totodată, instanța de apel a apreciat și-a argumentat aprecierea inclusiv și a
declarațiilor martorului Biciu Cristina, care este soția lui Biciu Alexandru.
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit respinge argumentele
avocatului Conoval Igor în partea dată, ca fiind de jure inadmisibile. De asemenea,
instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la
nevinovăția lui Biciu Alexandru, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel,
instanța de apel expunându-se argumentat asupra tuturor alegațiilor recurentului.
Colegiul penal lărgit conchide că, nu este întemeiată critica din recursul declarat
de avocatul Conoval Igor, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată, în opinia
acestuia, a probelor ce a dus la stabilirea vinovăției inculpatului, deoarece instanța de
apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de părți, verificându-le și
apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar
în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit
starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Biciu Alexandru.
Colegiul respinge și alegațiile avocatului Conoval Igor precum că, deși instanța
de apel a admis apelul apărării prin care s-a solicitat achitarea, aceasta i-a stabilit o
pedeapsă prea aspră inculpatului, or, instanța de apel a invocat în decizia recurată că
apelul apărării este întemeiat doar pe critica modului în care instanța a apreciat probele
și circumstanțele cauzei.
În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurent prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este
legală, întemeiată și motivată.
În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a găsit
confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată,
acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii
cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu au admis careva erori,
stabilind justificat că inculpatului Biciu Alexandru i-a fost aplicată o pedeapsă
echitabilă în raport cu faptele comise.
Cu referire la criticele invocate de partea apărării, precum că a fost efectuată o
individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului, instanța de recurs relevă că,
în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să
înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care
a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării
operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul
penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,
capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și
pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții
generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.
În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod penal,
24
persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile
Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se
aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana
se declară vinovată.
Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică
de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,
cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea
echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor
persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească
demnitatea persoanei condamnate.
Colegiul penal lărgit relevă că, chestiunea de individualizare a pedepsei este un
proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului,
având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Prin urmare, reieșind din materialele cauzei, instanțele de judecată corect au ales
tipul pedepsei, mărimea pedepsei, întemeiat considerând-o eficientă pentru atingerea
scopului legii penale. Colegiul penal consideră că, aplicarea pedepsei cu închisoare la
caz, este legal argumentată, echitabilă și capabilă de a contribui la corectarea
condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Așadar, Colegiul penal lărgit statuează că, instanțele de fond corect i-au aplicat
inculpatului pedeapsa, conducându-se de principiul individualizării acesteea(art. 7
Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75
alin. (1) Cod penal.
Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului
Conoval Igor precum că, pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, din
considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui
vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau
agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a comis
o infracțiune care face parte din categoria celor grave și de comportamentul acestuia
după și în timpul examinării cauzei.
De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și
detaliat asupra faptului aplicării unei pedepse sub formă de 3 ani închisoare în privința
inculpatului Biciu Alexandru, fiind respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru
infracținea incriminată art. 2641 alin.(3) lit. a) Cod penal, motivare pe care instanța de
recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia.
Instanța de recurs respinge alegațiile apărării precum că instanța de apel nu a
ținut cont de toate circumstanțele cauzei la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, or
în partea descriptivă a deciziei contestate a fost efectuată o analiză detaliată a
infracțiunii comise, a urmărilor prejudicabile cauzate prin comiterea acesteia,
coroborate cu personalitatea inculpatului.
În concluzie, Colegiul penal lărgit menționează că, nu se constată prezența
erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece
soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de
25
pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal,
este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul
social al infracțiunii săvârșite.
Colegiul penal lărgit mai reține că, avocatul Conoval Igor invocă în prezenta
speță și incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală. Respectiv instanța de recurs reține că, din argumentele recursului
declarat se constată, că în opinia acestuia, nu a fost confirmată vinovăția inculpatului
Biciu Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal
și faptei acestuia i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpatului,
Colegiul apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct.
12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o
încadrare juridică greșită, întrucât din materialele cauzei se atestă că atât la etapa
urmăririi penale cât și judecarea cauzei în primă instanță și în apel, partea apărării nu
a invocat careva erori cu privire la încadrarea greșită a faptei inculpatului.
Prin urmare, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile pentru
recurs menționate la alin.(1) pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel
sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, iar la caz instanța de apel nu a recalificat
acțiunile inculpatului Biciu Alexandru, însă l-a recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, precum a fost pus sub
acuzare prin ordonanța de punere sub învinuire din 25 ianuarie 2020 dar și potrivit
rechizitoriului întocmite de către partea acuzării (f.d.106-107, 113-120, vol. I).
Colegiul atestă că, circumstanțele pentru calificarea faptei au fost constatate de
către prima instanță și menținute de către instanța de apel, inclusiv din declarațiile
părților vătămate Colesnic Raisa și Colesnic Vasile, pe care, deși partea apărării le
consideră neîntemeiate, invocând că aceste probe sunt combătute de alte probe,
instanța de recurs le apreciază ca fiind consecvente, care au fost depuse sub jurământ,
fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false.
Totodată, Colegiul constată discrepanță în alegațiile recurentului, or, avocatul
Conoval Igor pe de o parte susține că probele administrate nu dovedesc vinovăția
inculpatului Biciu Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit.
a) Cod penal și solicită achitare acestuia, iar pe de altă parte invocă că faptei săvîrșite i
s-a dat o încadrare juridică greșită.
Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de argumentele
care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului, conform învinuirii
înaintate prin rechizitoriu, Colegiul apreciază ca fiind declarativ invocată prezența la
caz a erorii prevăzute la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, întrucât
instanța de apel la capitolul respectiv a dat deplină eficiență prevederilor legale ce țin
de aprecierea materialului probator, care a confirmat întrunirea în acțiunile
inculpatului Biciu Alexandru a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de
art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Mai mult, apărarea invocând acest temei de casare nu
a indicat în baza cărei norme legale, în opinia sa, urmau a fi încadrate acțiunile
inculpatului în condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a faptelor
acestuia.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că argumentele din recursul declarat
de către avocatul Conoval Igor în numele inculpatului sunt neîntemeiate, iar motivele
26
aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel
corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată,
pronunțată cu respectarea garanțiilor procesului echitabil prevăzute la art. 6 CEDO.
Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de a
pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale
nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile,
le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în
pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1
din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles
ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19
aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță
internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,
să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Astfel, instanța de recurs consideră că, nu a fost constatată prezența în speța
examinată a careva erori, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei
atacate prin prisma celor invocate, astfel că recursul declarat este neîntemeiat și
urmează a fi respins ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Conoval
Igor în numele inculpatului Biciu Alexandru, cu menținerea deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Biciu
Alexandru XXXXX.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 23 decembrie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
Catan Liliana
Guzun Ion
27