1ra-613/2022 — art. 186 alin. 5, 311 alin. 2 lit. a CP

1ra-613/2022 — art. 186 alin. 5, 311 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-613/2022

1-19062130-01-1ra-21042022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile ordinare

declarate de către avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului și de către partea

vătămată Chiriac Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 31 ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui

Boța Artiom XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04.07.2018 – 02.04.2021.

Instanța de apel: 21.04.2021 – 31.01.2022.

Instanța de recurs: 21.04.2022 – 07.11.2022.

A C O N S T A T A T :

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 186 alin. (5) și 311

alin. (2) lit. a) Cod penal și conform acestei Legi, i-au fost stabilite următoarele pedepse:

- în baza art. 186 alin. (5) Cod penal - închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 311 alin. (2) lit. a) Cod penal - închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Boța Artiom, pedeapsă cu închisoare pe

termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a constatat faptul că, Boța Artiom, a fost deținut în perioada 10.04.2019 până la

26.12.2019 în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, timp de 260 zile, în condiții contrare

prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale și în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, i s-a redus pedeapsa

definitivă stabilită cu 520 zile.

Acțiunea civilă înaintată de Chiriac Tudor față de Boța Artiom în partea încasării

prejudiciului material s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului daunei

despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă.

S-a dispus a fi încasat de la Boța Artiom în beneficiul lui Chiriac Tudor, cu titlu de

prejudiciu moral suma de 30 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2 000

lei.

În rest, acțiunea civilă cu referire la încasarea prejudiciului moral înaintată de către

Chiriac Tudor, s-a respins, ca neîntemeiată.

S-a dispus a fi încasat din contul inculpatului Boța Artiom în beneficiul statului suma

de 4 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizei

judiciare.

S-a menținut sechestrul pe bunurile mobile și mijloacele bănești de pe conturile

1

bancare ce aparțin cu drept de proprietate lui Boța Artiom, în limita prejudiciului evaluat

în mărime de 1 706 500 lei, aplicat prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 17.02.2020.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

că, Boța Artiom, în noaptea de 23 spre 24 martie 2018 prin deteriorarea gratiilor și forțarea

geamului termopan a pătruns în blocul administrativ al SRL ,,Prodcomerț-S” situat în mun.

xxxxx, de unde în mod tainic, din safeul amplasat în bucătărie prin deteriorarea lacătului, a sustras

surse financiare în sumă de 1 200 000 lei, bani ce îi aparțineau cet. Chiriac Tudor.

În rezultatul comiterii infracțiunii părții vătămate Chiriac Tudor i-a fost cauzate daune în

proporții deosebi de mari.

Tot el, la data de 10.04.2019, în timpul audierii în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale

nr.2018330134, fiind în biroul de serviciu din cadrul Inspectoratului de poliție Strășeni, amplasat

pe str. Ștefan cel Mare și Sfânt, 181, mun. Strășeni, având intenția de a face un denunț fals,

conștientizând ilegalitatea acțiunilor și dorind survenirea urmărilor, după ce a făcut cunoștință cu

drepturile și obligațiile bănuitului, inclusiv și despre răspunderea pe care o va purta în cazul unui

denunț intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut

atribuție la săvârșirea ei, cu bună știință, în scopul de al învinui pe cineva de săvârșirea unei

infracțiuni, contrar prevederilor art. 63 alin. (3) și (41) din Codul de procedură penală, a depus

declarații în fața ofițerului de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Strășeni, Sergiu Vornicu,

că în noaptea de 23 spre 24.03.2018, prin deteriorarea gratiilor și forțarea geamului blocului

administrativ al SRL ,,Prodcomerț-S” situat în mun. Strășeni str. XXXX ,, împreună cu cet.

Penonic Ion și Croitor Valeriu, a comis furtul banilor, care aparțineau cet. Chiriac Tudor, pe care

ulterior i-a împărțit între ei.

Tot el, Boța Artiom, la data de 11.04.2019, având aceiași intenție, de a face un denunț fals,

conștientizând ilegalitatea acțiunilor și dorind survenirea urmărilor, după ce a făcut cunoștință cu

drepturile și obligațiile învinuitului, inclusiv și despre răspunderea pe care o va purta în cazul unui

denunț intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut

atribuție la săvârșirea ei, cu bună știință, în scopul de a-l învinui pe cineva de săvârșirea unei

infracțiuni, contrar prevederilor art. 66 alin. (4) din Codul de procedură penală, în timpul audierii

în calitate de învinuit în cadrul cauzei penale nr. 2018330134, fiind în biroul de serviciu din cadrul

Procuraturii raionului Strășeni, amplasat pe str. S. Lazo 4, mun. Strășeni, a depus declarații în fața

procurorului în procuratura raionului Strășeni, Mariana Stanilă, că susține declarațiile date în

calitate de bănuit, în cauza dată și că în noaptea de 23 spre 24.03.2018, prin deteriorarea gratiilor și

forțarea geamului blocului administrativ al SRL ,,Prodcomerț-S” situat în mun. Strășeni str.

XXXX, împreună cu cet. Penonic Ion și Croitor Valeriu, a comis furtul banilor, care aparțineau cet.

Chiriac Tudor, pe care ulterior i-a împărțit între ei.

Astfel, considerând de către organul de urmărire penală drept veridic denunțul făcut de către

A. Boța în cadrul audierilor, la 12.04.2019, a fost pus sub învinuire Penonic Ion și la 02 mai 2019 -

Valeriu Croitor, de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. Conform

prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal se

consideră gravă.

Ulterior, în cadrul confruntării petrecute la 14.05.2019, între Boța Artiom și Croitor Valeriu,

ultimul a declarat că nu a comis furtul mijloacelor bănești în sumă de 120 000 lei de la SRL

,,Prodcomerț-S” situat în mun. Strășeni, dar nici Penonic Ion sau Croitor Valeriu. Anterior a dat

astfel de declarații ca să nu fie reținut. Prin ordonanța din 14.05.2019, s-a dispus scoaterea de sub

urmărire penală a lui Penonic Ion și Croitor Valeriu pe cauza penală nr.2018330134, pe motivul că

fapta nu a fost săvârșită de către învinuit.

2

Prima instanță a calificat acțiunile lui Boța Artiom în baza articolelor 186 alin. (5), 311

alin. (2) lit. a) Cod penal.

- partea vătămată Chiriac Tudor, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Boța Artiom să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal și a-i

stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis; admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea de la

inculpatul Boța Artiom în beneficiul lui Chiriac Tudor prejudiciul material în sumă totală

de 12 000 000 lei și prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei;

- avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Boța

Artiom învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 186 alin. (5), 311 alin.

(1) lit. a) Cod penal să fie achitat;

- avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Boța

Artiom să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat și fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii pentru învinuirea adusă în baza art. 311 alin. (2) lit. a)

Cod penal;

- avocatul Mancevschi Oleg în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea încheierilor Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 18 februarie 2020 și

din 12 noiembrie 2020 privind respingerea cererii părții apărării de recuzare a

judecătorului Sergiu Osoianu; casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Boța Artiom învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal să fie achitat, din motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpat; casarea încheierii protocolare a Judecătoriei Strășeni

privind excluderea din lista probelor a apărării a martorilor Pretula Caleria și Vornicu

Sergiu; casarea încheierii protocolare a Judecătoriei Strășeni din 10 noiembrie 2020 privind

decăderea părții apărării de a prezenta proba cu martorul Niculița Maria; casarea

încheierii protocolare a Judecătoriei Strășeni din 03 martie 2021 privind respingerea probei

reconstituirea faptei la fața locului din lista probelor apărării, luând în considerație că

partea apărării a fost refuzată de către organul de urmărire penală în petrecerea acestei

acțiuni; casarea încheierii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 17 februarie 2020

privind aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și mijloacele bănești a inculpatului Boța

Artiom.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, partea vătămată a invocat că:

- instanța de fond nu a ținut cont la justa valoare de gravitatea/seriozitatea

infracțiunii săvârșite de Boța Artiom care la momentul comiterii ei, potrivit art. 16 alin. (5)

se califică ca infracțiune „deosebit de gravă”;

- la fel, nu s-a ținut cont de circumstanțe, urmările și motivul infracțiunii comise care,

însușind sumele de bani de la partea vătămată s-a îmbogățit fără justa cauză;

- nu s-a ținut cont și de faptul că inculpatul nu este angajat în câmpul muncii, a dus

un mod de viață vulnerabil continuând să săvârșească și altă infracțiune fiind pentru

acesta o îndeletnicire, fiind permanent implicat în activități distractive cu tente amorale

care indică la faptul că, acesta este socialmente periculos pentru societate, ceia ce impune

izolarea lui pe perioadă cât mai îndelungată de timp, deoarece altfel prin punerea rapidă

în libertate a lui Boța Artiom ultimul va afecta negativ membrii societății;

3

- instanța de fond, ignorând cerințele art. 75, 78 Cod penal, a aplicat lui Boța Artiom o

pedeapsă nemotivat de blândă, deoarece inculpatul Boța Artiom atât în faza de urmărire

penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești vina în comiterea infracțiunii imputate nu a

recunoscut și de cele comise nu se căiește;

- prin pedeapsa aplicată de instanța de fond nu au fost realizate scopurile legii

penale, deoarece prin neaprecierea circumstanțelor menționate s-a aplicat o pedeapsă

nemotivat de blândă și în acest context nu poate fi vorba de careva corectare a

inculpatului, în consecință existând riscul ca după ispășirea pedepsei stabilite, Boța Artiom

va continua să mai comită infracțiuni în condițiile în care anterior a fost condamnat pentru

comiterea infracțiunii cu intenție și nu s-a corectat și a continuat să mai comită infracțiuni

intenționate cu pericol social mult mai sporit, ceea ce este inadmisibil;

-prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă totală de 1 200 000 lei urmează a

fi încasat prin sentință, dat fiind faptul că, este probat pe deplin și este cert dovedit prin

acte care sunt recunoscute ca probe în speța dată, iar prejudiciul moral în sumă de 100 000

lei ar fi o satisfacție echitabilă, în condițiile în care inculpatul Boța Artiom i-a cauzat

anumite lipsuri;

- inculpatul nu a restituit nimic din prejudiciul cauzat, partea vătămată fiind nevoită

să solicite împrumuturi cu dobândă pentru a acoperi suma de bani care Boța Artiom a

sustras-o și a dispus de ea după bunul său plac.

În cererea de apel suplimentară declarată împotriva sentinței, partea vătămată

Chiriac Tudor a solicitat adăugător, admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea de la

inculpatul Boța Artiom în beneficiul lui Chiriac Tudor prejudiciul material în sumă de 1

206 500 lei și a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei.

În motivarea cererii de apel suplimentare, partea vătămată a invoca următoarele

aspecte:

- prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă totală de 1 206 500 lei urmează

a fi încasat prin sentință, dat fiind faptul că, este probat pe deplin și este cert dovedit prin

acte care sunt recunoscute ca probe în speța dată;

- prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei ar fi o satisfacție echitabilă, în condițiile în

care inculpatul Boța Artiom i-a cauzat anumite lipsuri, stresuri și cel mai relevant este că

ultimul nu a restituit nimic din prejudiciul cauzat, fiind nevoit să solicite împrumuturi cu

dobândă pentru a acoperi suma de bani care Boța Artiom a sustras-o de la el și a dispus de

ea după bunul său plac.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Fediuc Valentin a invocat că:

- cu privire la aprecierea probelor, prima instanță a încălcat prevederile art. 24 alin.

(2) Cod de procedură penală;

- declarațiile martorilor acuzării nu indică la nici un element cert al faptei, legat de

persoana lui Boța Artiom, precum și declarațiile pretinsei părți vătămate Chiriac Tudor,

care pe tot parcursul urmăririi penale a făcut declarații contradictorii, în special privind

mărimea și natura prejudiciului. Alte probe obiective, care ar indica cumva la comiterea

faptei anume de Boța Artiom, nu au fost aduse, cu excepția unui proces-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 10.04.2019, întocmit fără careva obiecții

din partea lui Boța Artiom, cu participarea aceluiași apărător, prin consilierea căruia la

data de 10 și 11 aprilie 2019 a făcut declarații, soldate cu cauza penală în baza art. 311 alin.

(2) Cod penal;

- Boța Artiom, pe pozele din planșa fotografică, în cătușe, este fotografiat cum arată

la ceva, iar ofițerul de urmărire penală explică ce anume s-ar arăta. Raționamentele

4

ofițerului de urmărire penală nu sînt confirmate de Boța Artiom sau apărătorul său.

Această probă este contrară prevederilor art. 21 alin. (1) și 27 alin. (2) Cod de procedură

penală și în temeiul art. 94 alin. (1), pct. 2) și 8) Cod de procedură penală, urmează a fi

declarată inadmisibilă;

- cu privire la probele indirecte, care au fost reținute de prima instanță, în ceea ce ține

de cumpărarea de Boța Artiom a unor bunuri, după data infracțiunii, prima instanță nu a

invocat nici un temei de drept care ar institui prezumția vinovăției în deținerea

proprietăților. Or, potrivit art. 501 alin. (5) Cod civil, nu pot fi confiscate bunurile

dobîndite licit, cu excepția celor destinate sau folosite pentru savîrșirea de contravenții sau

infracțiuni. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă. Prin urmare, de datoria

părții acuzării a fost să demonstreze că proprietățile au fost achiziționate de Boța Artiom

pe parcursul anilor 2018-2019 anume din banii pretinși sustrași și să combată în acest sens

declarațiile martorilor apărării, cu probe admisibile și suficiente. În caz contrar, se

constată, că concluzia de învinovățire s-a întemeiat pe presupuneri;

- o apreciere insuficientă a fost dată de prima instanță unei probe importante:

procesului-verbal de cercetare la fața locului din 24.03.2018, pozele nr. 2, 3, 4 și 6 din

planșa fotografică. Nici un participant și nici un martor nu au indicat la prezența

minorului la locul infracțiunii, atunci când acest lucru era evident, iar organul de urmărire

penală a omis să elucideze această circumstanță;

- cu privire la probele apărării și alibi-ul lui Boța Artiom din 23 spre 24 martie 2018,

prima instanță le-a considerat neîntemeiat nepertinente, cu toate că 7 martori ai apărării,

cu o mai multă precizie, au putut face declarații, fără a se încurca în detalii, decât martorii

acuzării. Din acest punct de vedere, consideră că prima instanță a încălcat prevederile art.

101 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, or, în aprecierea tuturor probelor, în

ansamblu, se constată o discrepanță vădită;

- declarațiile făcute de Boța Artiom, la 10 și 11 aprilie 2019 în calitate de bănuit și

învinuit, s-a făcut sub presiunea exercitată asupra sa de organul de urmărire penală,

tolerată de apărător, în sensul autoacuzării de comiterea unei infracțiuni, dar și indicării la

alte persoane de comiterea acesteia, pentru a nu fi privat de libertate;

- la data de 01.07.2019 de judecătorul în Judecătoria Strășeni, sediul Central, Diana

Cristian a fost emisă încheierea de primire spre examinare a cauzei penale în privința lui

Boța Artiom, după repartizarea ei aleatorie prin PIGD. La data de 30.07.2019 prin

încheierea președintelui Judecătoriei Strășeni, sediul Central, Sergiu Osoianu, fără

repartizare aleatorie prin PIGD, cauza penală în privința lui Boța Artiom s-a repartizat

spre examinare judecătorului Sergiu Osoianu. La data de 03.09.2019 prin încheierea vice-

președintelui Judecătoriei Strășeni, sediul Central, Dorina Croitor, fără repartizare

aleatorie prin PIGD, cauza penală în privința lui Boța Artiom s-a repartizat spre examinare

judecătorului Dorina Croitor. La data de 12.09.2019 ședința de judecată de examinare a

cauzei penale în privința lui Boța Artiom a fost deschisă de judecătorul Diana Cristian. La

data de 19.11.2019 prin încheierea președintelui Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

Sergiu Osoianu s-a dispus repartizarea aleatorie prin PIGD a cauzei penale în privința lui

Boța Artiom. La data de 20.11.2019 de judecătorul în Judecătoria Strășeni, sediul Central,

Sergiu Osoianu a fost emisă încheierea de reținere spre examinare a cauzei penale în

privința lui Boța Artiom, după repartizarea ei aleatorie prin PIGD. La data de 02.12.2019,

judecătorul în Judecătoria Strășeni, sediul Central, Dorina Croitor a examinat demersul

procurorului cu privire la prelungirea măsurii preventive în privința lui Boța Artiom. La

data de 26.12.2019 de judecătorul în Judecătoria Strășeni, sediul Central, Sergiu Osoianu a

5

fost emisă încheierea de numire spre examinare a cauzei penale în privința lui Boța

Artiom. Judecătorii din Judecătoria Strășeni, sediul Central Diana Cristina, Dorina Croitor

și Sergiu Osoianu, în unele cazuri fără a le fi repartizată aleatoriu cauza spre examinare, au

participat la examinarea cauzei pe rând, repetat, fără a-și declara abținere, așa cum

prevede legea. Mai mult ca atât, în această rânduială, judecătorii au exercitat funcțiile

judecătorului care examinează cauza penală în fond, cât și atribuțiile judecătorului de

instrucție, atunci când cauza nu le era repartizată aleatoriu spre examinare prin PIGD,

după trimiterea de procuror a cauzei penale în judecată. În cazurile de examinare repetată

nu s-a dispus reluarea cercetării judecătorești. Prin aceasta, prima instanță a fost

constituită ilegal, iar Boța Artiom, contrar art. 25 Cod de procedură penală a fost lipsit de

dreptul de a-i fi judecată cauza de acea instanță și de acel judecător în competența cărora

ea este dată prin lege.

3.3 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Croitor Alexei a invocat că:

- declarațiile date de inculpat în ședința de judecată au fost susținute prin declarațiile

martorilor audiați în ședința de judecată: Nicolița Nadejda, Maeriacri Tudor, Sîrghi

Nicolae, Bîrlădeanu Constantin, Sîrbu Pavel, Penonic Ion, Cocarcea Sergiu, Goncear

Vasile, Niculița Mihail, Corceaghin Galina, declarații care n-au fost combătute de acuzător;

- prima instanță, la pronunțarea sentinței, nu a ținut cont de prevederile articolelor

101 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1) Cod de procedură penală;

- prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează

speța dedusă judecății, or, instanța de apel nu reține probele administrate de organul de

urmărire penală, verificate de instanța de fond ca fiind pertinente, concludente și veridice

în conformitate cu prevederile art. art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, ce ar confirma

vinovăția lui Boța Artiom urmare a faptului că în cazul dat, fapta incriminată lui Boța

Artiom nu întrunește elementele infracțiunilor prevăzute de art. art. 186 alin. (5), 311 alin.

(2), lit. a) Cod penal;

- învinuirea incriminată lui Boța Artiom este una imprecisă și neclară, iar în ultimă

instanță neîntemeiată și nedemonstrată, bazată doar pe presupunerile organului de

urmărire penală, în situația în care legea procesual-penală, expres indică că probele sunt

elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea

existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea

vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a

cauzei;

- instanța de fond a indicat fraze de ordin general, fără însă a supune unei verificări

minuțioase și obiective fiecare probă separat - sub toate aspectele, prin prisma pertinenței,

concludenții și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

3.4 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Mancevschi Oleg a invocat că:

- rechizitoriul nu conține argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și

rezultatele verificării acestor argumente;

- instanța de fond a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

deoarece acuzarea nu a dovedit săvârșirea de către inculpatul Boța Artiom a infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal;

- martorii interogați au confirmat alibiul inculpatului Boța Artiom, și anume că la

data săvârșirii infracțiunii, inculpatul Boța Artiom nu se afla în s. Slobozia Mare, r-ul

Cahul, decât la locul săvârșirii ei (mun. Strășeni). Instanța de fond nu s-a pronunțat în

privința probelor care confirmă alibiul inculpatului;

- probele prezentate de către partea acuzării în instanța de judecată, nu dovedesc

6

vinovăția inculpatului Boța Artiom în săvârșirea infracțiunii incriminate;

- în lista probelor anexată de acuzare la rechizitoriu și care a fost examinată de către

instanța de judecată sunt indicate declarațiile martorilor Niculița Nadejda, Niculița Mihail,

Gancear Vasilii, care dovedesc alibiul inculpatului Boța Artiom.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocații Fediuc Valentin, Croitor Alexei și

Mancevschi Oleg în numele inculpatului, iar apelul declarat de partea vătămată Chiriac

Tudor împotriva sentinței a fost admis, a fost casată sentința parțial, inclusiv din oficiu, în

baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Chiriac Tudor împotriva lui Boța Artiom

privind încasarea prejudiciului material în sumă de 1 206 500 lei, și a prejudiciului moral

în sumă de 500 000 lei, s-a admis parțial. S-a dispus a fi încasat de la Boța Artiom în

beneficiul lui Chiriac Tudor suma de 1 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat

prin infracțiune. În rest, pretențiile materiale și morale au fost respinse ca fiind

neîntemeiate.

În conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată prin

sentință s-a redus cu 260 zile, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție,

garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale din perioada: 10.04.2019 până la 26.12.2019.

Sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 17.02.2020 pe bunurile

mobile și mijloacele bănești de pe conturile bancare ce aparțin cu drept de proprietate lui

Boța Artiom, s-au menținut în limita prejudiciului cauzat prin infracțiune în valoare de 1

200 000 lei.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că vina inculpatului

Boța Artiom de comiterea infracțiunilor incriminate, deși nu a recunoscut-o, a fost

demonstrată integral prin probele cercetate în cadrul ședinței de judecată: declarațiile

părții vătămate Chiriac Tudor, depuse în ambele instanțe; declarațiile martorilor:

Cheptene Mihail, Nicolița Nadejda, Panuș Victor, Meriacri Tudor, Alexei (Culeanu)

Mariana, Bârlădeanu Constantin, Pîrău Victor, Sîrbu Pavel, Penonic Ion, Cocarcea Sergiu,

Goncear Vasile, Corceaghina Galina depuse în ședința de judecată în prima instanță;

declarațiile martorilor Sîrghi Nicolae și Niculița Mihail depuse în ședința de judecată în

prima instanță și în instanța de apel și declarațiile martorilor Boța Angela și Spoitoru Ion

depuse în ședința de judecată a instanței de apel.

Cu referire la epizodul de furt, prevăzut de art. 186 alin. (5) Cod penal, comis în

noaptea de 23 spre 24 martie 2018, instanța de apel a reținut probele: procesul-verbal de

percheziție din 26.03.2019 efectuată la Boța Artiom în mun. Strășeni, str. xxxxx, procesul-

verbal de examinare a obiectului din 10.04.2019, procesul-verbal de percheziție din

26.03.2019 la domiciliul lui Boța Artiom din mun. Chișinău, str. xxxxxx, procesul-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 10.04.2019, procesul-verbal de confruntare

între bănuitul Croitor Valeriu și Boța Artiom din 14.05.2019, stenograma interceptărilor

telefonice intrare-ieșire de la Institutul de Telecomunicații solicitat pe nr. SIM xxxxxxxxx

care-i aparține cet. Boța Artiom, procesul-verbal de ridicare din 23.11.2018 a unui safeu

metalic de la Chiriac Tudor, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5418 din 31.01.2019.

Cu referire la episodul de denunțare falsă, prevăzut de art. 311 alin. (2), lit. a) Cod

penal, săvârșit la 10.04.2019 instanța de apel a reținut probele: procesul-verbal de ridicare a

7

actelor din cauza penală nr. 2018330134 din 24.06.2019, procesul-verbal de examinare a

documentelor, ridicate la 24.06.2019, procesul-verbal de audiere a lui Artiom Boța în

calitate de bănuit din 10.04.2019, procesul-verbal din 11.04.2019 de audiere în calitate de

învinuit a lui Boța Artiom, ordonanța din 12 aprilie 2019 de punere sub învinuire a cet.

Penonic Ion în cauza penală nr. 2018330134 în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, ordonanța

din 02 mai 2019 de punere sub învinuire a cet. Penonic Ion în cauza penală nr. 2018330134

în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, procesul-verbal de confruntare din 14.05.2019 conform

căruia învinuitul Boța Artiom și-a schimbat declarațiile, ordonanța din 14.05.2019 prin ce

s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Penonic Ion și Croitor Valeriu pe cauza

penală nr. 2018330134 pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de către învinuit.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței,

utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpatului Boța Artiom încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 186 alin. (5)

Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis prin pătrundere

în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari și art. 311 alin. (2), lit. a) Cod

penal – denunțul fals, adică denunțarea cu bună știință falsă, în scopul de al învinui pe cineva de

săvârșirea unei infracțiuni, făcută unui organ sau unei persoane cu funcție de răspundere, care

sunt în drept de a porni urmărirea penală, legată de învinuirea săvârșirii a unei infracțiuni grave.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat că vina inculpatului

Boța Artiom în comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele. 186 alin. (5), 311 alin. (2),

lit. a) Cod penal s-a dovedit prin cumulul de probe administrate și nominalizate în decizie,

și anume prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise cercetate

din materialele dosarului, care coroborează între ele și demonstrează vina inculpatului în

comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 186 alin. (5), 311 alin. (2), lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a statuat că, potrivit textelor de apel declarate împotriva sentinței de

către avocații Fediuc Valentin, Croitor Alexei și Mancevschi Oleg în numele inculpatului

Boța Artiom, rezultă că partea apărării pledează pentru pronunțarea unei sentințe de

achitare în privința inculpatului. Raportând motivele invocate în cererile de apel la

materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de partea

apărării nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru

care instanța a respins ca fiind nefondate apelurile declarate de apărătorii inculpatului.

Instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate

suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin

vinovăția inculpatului Boța Artiom în comiterea infracțiunilor incriminate.

În contextul aprecierii argumentelor de apel invocate de partea apărării, instanța de

apel a relevat că, în privința inculpatului Boța Artiom a fost pornită urmărirea penală și

derulată cu respectarea legislației procesual penală în vigoare, inculpatului i-a fost adus la

cunoștință atât natura și cauza acuzației, cât și probele pe care se fundamentează acuzația,

precum și calificarea juridică care a fost dată faptelor săvârșite de acesta într-o manieră

detaliată prin rechizitoriul întocmit și primit de către inculpat contra semnătură.

Cu referire la elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal,

instanța de apel a constatat următoarele:

La caz, reieșind din declarațiile părții vătămate Chiriac Tudor făcute în cadrul

urmăririi penale și în prima instanță, instanța de apel a reținut că obiect material al

infracțiunii cercetate îl constituie mijloacele bănești în mărime de 1 200 000 lei, care au fost

8

sustrase pe ascuns și care aparțineau părții vătămate Chiriac Tudor.

Latura subiectivă a componenței de infracțiune comisă de Boța Artiom, se

caracterizează prin intenție directă a inculpatului care a sustras pe ascuns bunul a unei alte

persoane. Instanța de apel a reținut că, prin noțiunea de „sustragere”, urmează a fi

înțeleasă luarea ilegală și gratuită a bunurilor din posesia altuia, care a cauzat un

prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvârșită în scop acaparator”.

Instanța de apel a stabilit că, acțiunea de sustragere a bunurilor altei persoane constă

în scoaterea fizică a bunului din sfera de stăpânire a lui Chiriac Tudor, în posesia sau

deținerea căreia se aflau bunurile și trecerea lor în sfera de stăpânire a lui Boța Artiom.

Cu privire la semnul obligatoriu al infracțiunii prevăzute la art. 186 Cod penal -

modul ascuns, instanța de apel a reținut că, inculpatul Boța Artiom a săvârșit acțiunea

ilegală de sustragere - în absența proprietarului, a posesorului sau a oricăror altor

persoane. Or, inculpatul Boța Artiom nu a fost văzut de nimeni în momentul sustragerii.

Instanța de apel a atestat că, fapta inculpatului a fost consumată, or, inculpatul a intrat în

posesia ilegală asupra mijloacelor bănești, obținând posibilitatea reală de a se folosi și de a

dispune de acestea la dorința sa.

Instanța de apel a constatat că Boța Artiom, nu se află la evidența medicului

psihiatru și narcolog și întrunește calitatea de subiect al infracțiunii prevăzute la art. 186

alin. (5) Cod penal.

În decizie s-a menționat că, apreciind probele administrate la dosar de către

acuzatorul de stat, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului se încadrează în

latura obiectivă a componenței de infracțiune imputată, or, acesta în noaptea de 23 spre 24

martie 2018 prin deteriorarea gratiilor și forțarea geamului termopan a pătruns în blocul

administrativ al SRL ,,Prodcomerț-S”, situat în mun. Strășeni, str. XXXX, de unde în mod tainic,

din safeul amplasat în bucătărie prin deteriorarea lacătului a sustras surse financiare în sumă de 1

200 000 lei, cauzând părții vătămate Chiriac Tudor un prejudiciu material în proporții deosebit de

mari.

În acest sens, instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a pune la îndoială

apartenența bunurilor sustrase de către inculpatul Boța Artiom de la partea vătămată

Chiriac Tudor, acest fapt fiind confirmat prin declarațiile părții vătămate Chiriac Tudor

care coroborează cu celelalte probe legal administrate, inclusiv planșa fotografică anexată

(f.d. 39-67, vol. I), cât și procesele-verbale de percheziție și ordonanța de recunoaștere și de

anexare a mijlocului material de probă ridicate în urma percheziției efectuate pe adresa str.

xxxxx, mun. Strășeni; (f.d. 162-163, vol. II).

Instanța de apel a constatat că, inculpatul Boța Artiom a acționat cu intenție directă,

acesta planificându-și din timp comiterea acțiunii prejudiciabile de sustragere.

Pătrunderea în sediul SRL ,,Prodcomerț-S” situat în mun. Strășeni, str. XXXX, a fost

confirmată prin conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de

24.03.2018, care atestă acțiunea de deteriorare a gratiilor, a geamului și pătrunderea în

sediul SRL ,,Prodcomerț-S”, în mod ascuns prin intermediul geamului (f.d. 37-38, vol. I).

Cu referire la poziția de nerecunoaștere a vinovăției de către inculpatul Boța Artiom,

instanța de apel a apreciat-o drept o poziție de apărare a acestuia luată cu scopul de a evita

răspunderea penală pentru fapta comisă și care nu poate constitui un motiv de adoptare a

unei sentințe de achitare în privința acestuia.

Cu referire la momentul consumării infracțiunii, instanța de apel a constatat că,

inculpatul Boța Artiom a obținut posibilitatea reală de a dispune de banii sustrași, or

acesta după sustragere și-a procurat la data de 29.08.2018 bunul imobil cu numărul

9

cadastral xxxxxx situat pe adresa mun. Chișinău, xxxx str. Xxxxxxxxx, ap. xx; la data de

25.09.2018 a procurat terenul cu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de 0,0452 ha, situat în

mun. Strășeni, str. xxxxxx, construcția (casa de locuit) cu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața

de 25,1 m.p. situată în mun. Strășeni, str. xxxxxx, fapt confirmat prin informația eliberată

de Agenția Servicii Publice departamentul Cadastru.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Boța Artiom, potrivit cărora,

apartamentul situat pe adresa mun. Chișinău, xxx, str. Xxxxxxxxx, ap. xx a fost procurat

din banii trimiși de către bunica sa care domiciliază în Federația Rusă, iar terenurile au fost

procurate din banii încasați de la colectarea fierului și reparația/înstrăinarea

automobilelor, or, aceasta constituia o versiune artificială de dezvinovățire creată de Boța

Artiom în scopul eschivării sale de la răspunderea penală.

Potrivit deciziei, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit că,

anume Boța Artiom a sustras mijloacele bănești din sediul SRL ,,Prodcomerț-S”, deoarece

în urma efectuării percheziției la domiciliul inculpatului de pe str. xxxxxx, mun. Strășeni,

unde au fost depistate copia exemplarului 2 a facturii fiscale cu seria și nr. FU 9447134

eliberată la 12.03. 2018 de GȚ ,,Tudor Chiriac”, copia exemplarului 2 al facturii fiscale cu

seria și nr. FU 9447138 eliberată la 16.03.2018 de către GȚ ,,Tudor Chiriac”, patru bonuri de

plată eliberate de către BC ,,EuroCredit Bank” SA, din or. Strășeni cu următoarele numere:

7 190 din 28.08.2018 prin care se convertește suma de 2 000 dolari SUA în 33 200 lei MD;

7191 din 28.08.2018 prin care este convertită suma de 33 150 MDL în 1700 Euro; 8090 din

28.08.2018 prin care se convertește suma de 2300 USD în 38 180 MDL; 8091 din 28.08.2018

prin care este convertită suma de 38025 MDL în 1950 Euro; proveniența cărora inculpatul

nu a putut-o justifica și explica, menționând în cadrul audierilor în ședința de judecată că,

referitor la facturile fiscale, nu cunoaște de unde s-au luat. În acest sens, reieșind din faptul

că o parte din bunuri ce se aflau în safeul părții vătămate, în urma percheziției au fost

depistate pe str. xxxxxx, mun. Strășeni, unde locuia inculpatul Boța Artiom, instanța de

apel a constatat prezența legăturii de cauzalitate între acțiunea de sustragere și urmările

prejudiciabile cauzate părții vătămate Chiriac Tudor.

Tot în acest sens, instanța de apel a reținut și conținutul stenogramei interceptărilor

telefonice intrare-ieșire de la Institutul de Telecomunicații solicitat pe nr. SIM xxxxxxxxx

care-i aparține cet. Boța Artiom, efectuată în cadrul cauzei penale nr. 2018330134 de la

07.02.2019 până la 12.02.2019. Din conținutul discuției, instanța de apel a reținut că, Boța

Artiom a discutat cu mama sa Boța Angela care l-a preîntâmpinat să-și scoată bunurile

costisitoare din apartament, documentele pe care poliția nu trebuie să le vadă nu cumva

să-i fie făcută percheziția. Tot atunci au discutat și despre achitarea unui avocat. De

asemenea, instanța de apel a relevat că, la momentul efectuării percheziției, inculpatul

Boța Artiom nu a avut careva obiecții asupra procedurii de efectuare a percheziției,

contrasemnând veridicitatea celor constatate de organul de urmărire penală.

În decizie s-a menționat că în cadrul ședinței de judecată vina inculpatului Boța

Artiom în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită pe deplin și prin declarațiile

părții vătămate Chiriac Tudor, cât și prin declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi

penale și anume Penonic Ion, cât și prin probele pertinente, concludente, apreciate din

punct de vedere al coroborării lor, cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Niculița Nadejda, Bîrlădean

Constantin, Niculița Mihail, Goncear Vasile, dat fiind faptul că ultimii sunt în relații de

rudenie cu inculpatul și sunt cointeresați în vederea liberării inculpatului de la

răspunderea penală.

10

Instanța de apel a reținut că prin totalitatea probelor s-a constatat cu certitudine că,

inculpatul Boța Artiom urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor unei alte

persoane, a pătruns în sediul SRL ,,Prodcomerț-S” de unde a sustras din safeu surse

financiare în sumă de 1 200 000 lei. În acest sens, instanța de apel a constatat prezența

tuturor elementelor constitutive ale componenței de infracțiune în acțiunile inculpatului

Boța Artiom, fiind prezentă și legătura de cauzalitate între acțiunea de sustragere ascunsă

a surselor financiare din blocul administrativ al SRL ,,Prodcomerț-S” și urmările

prejudiciabile sub formă de daune în proporții deosebit de mari, or, anume acțiunile

inculpatului au cauzat aceste daune survenirea cărora a fost dorită de inculpat.

În ceea ce privește învinuirea înaintată inculpatului Boța Artiom în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 311 alin. (2) lit. a) Cod penal, instanța de apel a constatat următoarele:

Instanța de apel a constatat din probele cercetate în ședința de judecată, faptul că,

inculpatul Boța Artiom urmărind scopul de a-i învinui pe cet. Penonic Ion și Croitor

Valeriu de săvârșirea unei infracțiuni grave: a prezentat la Procuratura Strășeni: organ care

este în drept de a porni urmărirea penală, denunțuri și plângeri false în următoarele

circumstanțe, și anume, la data de 10 aprilie 2019, Boța Artiom fiind audiat în calitate de bănuit

în cadrul cauzei penale nr. 2018330134, fiind în biroul de serviciu din cadrul Inspectoratului de

Poliție Strășeni, amplasat pe str. Ștefan cel Mare și Sfînt, 181, mun. Strășeni, având intenția de a

face un denunț fals, conștientizând ilegalitatea acțiunilor și dorind survenirea urmărilor, după ce a

făcut cunoștință cu drepturile și obligațiile bănuitului, inclusiv și despre răspunderea pe care o va

purta în cazul unui denunț intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de

fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei, cu bună știință, în scopul de a-l învinui pe cineva de

săvârșirea unei infracțiuni, a depus declarații în fața ofițerului de urmărire penală a Inspectoratului

de Poliție Strășeni, Vornicu Sergiu, că în noaptea de 23 spre 24.03.2018, prin deteriorarea gratiilor

și forțarea geamului blocului administrativ al SRL ,,Prodcomerț-S”, situat în mun. Strășeni, str.

XXXX, împreună cu cet. Penonic Ion și Croitor Valeriu, a comis furtul banilor, care aparțineau cet.

Chiriac Tudor, pe care ulterior i-a împărțit între ei.

La fel, la data de 11.04.2019, având aceiași intenție, de a face un denunț fals, conștientizând

ilegalitatea acțiunilor și dorind survenirea urmărilor, după ce a făcut cunoștință cu drepturile și

obligațiile învinuitului, inclusiv și despre răspunderea pe care o va purta în cazul unui denunț

intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la

săvârșirea ei, cu bună știință, în scopul de a-l învinui pe cineva de săvârșirea unei infracțiuni,

contrar prevederilor art. 66 alin. (4) din Cod de procedură penală, în timpul audierii în calitate de

învinuit în cadrul cauzei penale nr. 2018330134, fiind în biroul de serviciu din cadrul Procuraturii

raionului Strășeni, amplasat pe str. S. Lazo, 4, mun. Strășeni, a depus declarații în fața

procurorului în procuratura raionului Strășeni, Stanilă Mariana, că susține declarațiile date în

calitate de bănuit, în cauza dată și că în noaptea de 23 spre 24.03.2018, prin deteriorarea gratiilor și

forțarea geamului blocului administrativ al SRL ,,Prodcomerț-S”, situat în mun. Strășeni, str.

XXXX, împreună cu cet. Penonic Ion și Croitor Valeriu, a comis furtul banilor, care aparțineau cet.

Chiriac Tudor, pe care ulterior i-a împărțit între ei.

Astfel, considerând de către organul de urmărire penală drept veridic denunțul făcut de către

A. Boța în cadrul audierilor, la 12.04.2019, a fost pus sub învinuire Penonic Ion și la 02 mai 2019

Croitor Valeriu de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. Conform

prevederilor art. 16 alin. (4) din Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal se

consideră gravă.

Ulterior, în cadrul confruntării petrecute la 14.05.2019, între Boța Artiom și Croitor Valeriu,

ultimul a declarat că nu a comis furtul mijloacelor bănești în sumă de 1200 000 lei de la SRL

11

,,Prodcomerț-S”, situat în mun. Strășeni, dar nici Penonic Ion sau Croitor Valeriu. Anterior a dat

astfel de declarații ca să nu fie reținut. Prin ordonanța din 14.05.2019, s-a dispus scoaterea de sub

urmărire penală a lui Penonic Ion și Croitor Valeriu pe cauza penală nr. 2018330134, pe motivul că

fapta nu a fost săvârșită de către învinuit.

Instanța de apel a constatat că, în circumstanțele descrise Boța Artiom prin acțiunile

sale intenționate a prezentat cu bună știință denunț fals în scopul învinuirii cet. Penonic

Ion și Croitor Valeriu de săvârșirea unei infracțiuni grave către Inspectoratul de Poliție

Strășeni, organ care este în drept de a porni urmărirea penală.

Instanța de apel a reținut că, în acțiunile cet. Boța Artiom sunt întrunite toate semnele

componenței de infracțiune prevăzute de art. 311 alin. (2), lit. a) Cod penal - denunțarea cu

bună știință falsă, în scopul de a-l învinui pe cineva de săvârșirea unei infracțiuni: sau plângerea cu

bună știință falsă despre săvârșirea unei infracțiuni; făcută unui organ sau unei persoane cu funcție

de răspundere: care sânt în drept de a porni urmărirea penală; legată de învinuirea de săvârșire a

unei infracțiuni grave.

Cu referire la argumentele de apel invocate de avocatul Fediuc Valentin referitor la

faptul că, proba ce ține de procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului

infracțiunii din 10.04.2019 contravine prevederilor art. 21 alin. (1), 27 alin. (2) Cod de

procedură penală și în temeiul art. 94 alin. (1), pct. 2), 8) Cod de procedură penală urmează

a fi declarată inadmisibilă, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate, or, acțiunea

procesuală de verificare a declarațiilor la fața locului a avut loc în conformitate cu

prevederile art. 114 Cod de procedură penală, iar faptul că, inculpatul Boța Artiom nu a

formulat careva obiecții la momentul respectiv și că, la acțiunea respectivă a participat

apărătorul Pretula Carelia nu afectează legalitatea acțiunii efectuate, în condițiile în care,

inculpatul sau partea apărării nu a formulat o plângere în acest sens.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul declarat de

avocatul Fediuc Valentin în partea ce se referă la acțiunea procesuală de cercetare la fața

locului, notând că, criticile invocate de apărător nu pot fi reținute în vederea pronunțării

unei sentințe de achitare în privința inculpatului, or, acțiunea de cercetare la fața locului

reprezintă activitatea procedurală al cărei conținut îl constituie examinarea nemijlocită de

către organul de urmărire penală a unui teren deschis ori a unei încăperi în care a avut loc

fapta sau în perimetrul cărora s-au manifestat consecințele ei, a obiectelor ce alcătuiesc

ambianța acestora, în vederea descoperii, fixării și ridicării urmelor infracțiunii și a altor

mijloace materiale de probă necesare stabilirii naturii infracțiunii, identificării

făptuitorului, modului și împrejurărilor în care s-a activat, această acțiune a avut loc cu

participarea specialistului, căruia i-au fost comunicate drepturile și obligațiile prevăzute

de art. 87 Cod de procedură penală, despre răspunderea pentru prezentarea cu bună-

știință a unei concluzii false, conform art. 312 Cod penal, iar instanța de judecată nu poate

substitui organul de urmărire penală sau specialistul la efectuarea acestei acțiuni

procesuale.

Cu referire la alibiul inculpatului Boța Artiom, și anume că la data de 23 spre 24

martie 2018 se afla în ospeție la Mariana Niculiță, în satul Slobozia, raionul Cahul, instanța

de apel a constatat că, martorii apărării care vin să susțină cele invocate de către inculpatul

Boța Artiom, sunt în relație fie de rudenie sau de prietenie cu inculpatul, iar aceste relații

sunt de natură să afecteze credibilitatea acestor declarații, fiind evidentă intenția acestora

de a-l libera pe inculpat de răspunderea penală pentru faptele penale ce i se incriminează.

Instanța de apel a notat că, declarațiile martorilor apărării vin în contradicție cu probele

administrate de acuzatorul de stat și prin care s-a stabilit cu certitudine că, anume

12

inculpatul Boța Artiom a comis infracțiunea de furt la data de 23 spre 24 martie 2018.

Critic au fost apreciate de către instanța de apel și argumentele părții apărării cu

privire la faptul că, audierea lui Boța Artiom din 10 și 11 aprilie 2019 în calitate de bănuit și

învinuit s-a făcut sub presiunea exercitată asupra sa de către organul de urmărire penală,

tolerată de apărător, în sensul autoacuzării de comiterea unei infracțiuni, dar și la

indicarea la alte persoane de comiterea acesteia, pentru a nu fi privat de libertate, or,

instanța de apel a constatat că, prin ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 14

iunie 2019 s-a dispus neînceperea urmăririi penale și clasarea procesului penal privind

acțiunile pretinse a fi ilegale ale colaboratorilor IP Strășeni întreprinse în privința lui Boța

Artiom, din motiv că, nu există faptul infracțiunii.

Instanța de apel nu a reținut ca pertinente nici argumentele părții apărării cu privire

la faptul că, instanța de fond eronat a reținut probe indirecte în ceea ce privește

cumpărarea de către Boța Artiom a unor bunuri, după data infracțiunii, fiind invocat

faptul că, caracterul licit al dobândirii bunurilor se prezumă, iar partea acuzării urma să

demonstreze că, proprietățile au fost achiziționate de Boța Artiom pe parcursul anilor 2018

– 2019 anume din banii pretinși sustrași și să combată declarațiile martorilor apărării cu

probe admisibile și suficiente. Instanța de apel nu a constatat nici o probă din materialele

cauzei penale care să confirme din ce bani au fost procurate bunurile materiale de către

inculpatul Boța Artiom sau careva acte care să confirme împrumuturile oferite de bunica

care domiciliază în Federația Rusă.

Tot în acest context, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Boța

Angela, mama inculpatului, care a declarat că, „apartamentul de pe str xxxxx este procurat

din banii mătușii Caiețchii Valentina, care au fost date fiicei sale, Nadejda, apartamentul a

fost înregistrat pe numele lui Artiom, terenul amplasat pe str. xxxxxx, raionul Strășeni a

fost înregistrat pe numele lui Artiom din banii fiicei Nadejda de la nuntă, în anul 2017.

Artiom a depus și el bani, or, aceste declarații sunt declarative, nu au nici un suport

probatoriu pertinent și concludent și sunt date în vederea creării unei situații cât mai

favorabile pentru inculpatul Boța Artiom”.

Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile martorilor părții apărării în partea care

se referă la faptul că, ar fi văzut cum partea vătămată Chiriac Tudor ar fi dat bani

martorului acuzării Cheptene Mihail pentru a face declarații, or, aceste declarații au scopul

de a crea o situație cât mai favorabilă inculpatului Boța Artiom, deoarece instanța de apel

nu a constatat că aceste declarații coroborează cu careva probe pertinente, concludente și

veridice administrate la materialele cauzei penale.

Cu referire la argumentele de apel invocate de către partea apărării cu privire la

faptul că, prima instanță a fost constituită ilegal, iar Boța Artiom, contrar prevederilor art.

25 Cod de procedură penală, a fost lipsit de dreptul de a-i fi judecată cauza de acea

instanță și de acel judecător în competența cărora ea este dată prin lege (fiind invocat că,

judecătorii Diana Cristina, Dorina Croitor și Sergiu Osoianu, în unele cazuri fără a le fi

repartizată aleatoriu cauza spre examinare, au participat la examinarea cauzei pe rând,

repetat, fără a-și declara aținere, așa cum prevede legea), instanța de apel le-a apreciază ca

nefondate, or, la judecarea cauzei penale nu s-au constatat încălcarea prevederilor art. 33

alin. (2) Cod de procedură penală.

În motivarea acestei constatări, instanța de apel a reținut următoarele:

„Prin încheierea Președintelui Judecătoriei Strășeni, Osoianu Sergiu din 30 iulie 2019 s-a

transmis spre examinare judecătorului Judecătoriei Strășeni, Osoianu Sergiu demersul privind

prelungirea măsurii preventive arestul preventiv în privința inculpatului Boța Artiom (prin

13

ordinul Judecătoriei Strășeni nr. 175-P din 01.07.2019 judecătorului Cristian Diana i-a fost

acordat concediu anual de odihnă începând cu data de 22.07.2019 până la 10.09.2019 inclusiv).

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 05.08.2019 (judecător S. Osoianu) s-a prelungit termenul

deținerii sub arest preventiv în privința inculpatului Boța Artiom.

Prin încheierea Vicepreședintelui Judecătoriei Strășeni, Croitor Dorina din 03.09.2019 s-a

transmis spre examinare judecătorului Judecătoriei Strășeni, sediul Central, Croitor Dorina

demersul privind prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv în privința inculpatului Boța

Artiom (prin ordinul Judecătoriei Strășeni nr. 175-P din 01.07.2019 judecătorului Cristian Diana

i-a fost acordat concediu anul de odihnă începând cu data de 22.07.2019 până la 10.09.2019

inclusiv). Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 05.09.2019 (judecător D. Croitor) s-a prelungit

termenul deținerii sub arest preventiv în privința inculpatului Boța Artiom.

Prin încheierea Vicepreședintelui Judecătoriei Strășeni, Croitor Dorina din 28.11.2019 s-a

transmis spre examinare judecătorului Judecătoriei Strășeni, sediul Central, Croitor Dorina

demersul privind prelungirea măsurii preventive arestul preventiv în privința inculpatului Boța

Artiom (la data de 25 noiembrie 2019, în legătură cu înrăutățirea stării de sănătate a judecătorului

Osoianu Sergiu i-a fost deschis certificat medical”.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 02.12.2019 (judecătorul Croitor Dorina) s-a dispus

prelungirea măsurii preventive în privința lui Boța Artiom.”

În acest context, instanța de apel a menționat prevederile pct. 7 din Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 110/5 din 05 februarie 2013 „cu privire la

aprobarea Regulamentului privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru

examinare în instanțele judecătorești”, și a atestat că, la judecarea cauzei penale în prima

instanță au fost respectate prevederile art. 33-35 Cod de procedură penală, or, prin

încheierea Președintelui Judecătoriei Strășeni, Osoianu Sergiu din 30 iulie 2019, prin

încheierea Vicepreședintelui Judecătoriei Strășeni, Croitor Dorina din 03.09.2019 și prin

încheierea Vicepreședintelui Judecătoriei Strășeni, Croitor Dorina din 28.11.2019 s-a dispus

transmiterea dosarului pentru examinarea demersului privind prelungirea măsurii

preventive arestul preventiv în privința inculpatului Boța Artiom, în legătură cu faptul că,

judecătorului Cristian Diana i-a fost acordat concediu anual de odihnă începând cu data

de 22.07.2019 până la 10.09.2019 inclusiv, și în legătură cu concediul medical al

judecătorului S. Osoianu.

Cu referire la solicitarea avocatului Mancevschi Oleg în numele inculpatului Boța

Artiom privind casarea încheierii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 18 februarie

2020 privind respingerea cererii părții apărării de recuzare a judecătorului Osoianu Sergiu,

instanța de apel a respins-o ca nefondată, or, în conformitate cu art. 35 alin. (3) Cod de

procedură penală, încheierea instanței de judecată asupra recuzării nu este susceptibilă de

a fi atacată.

Cu referire la solicitările avocatului Mancevschi Oleg în numele inculpatului Boța

Artiom privind casarea încheierii protocolare a Judecătoriei Strășeni privind excluderea

din lista probelor a apărării a martorilor Pretula Caleria și Vornicu Sergiu; casarea

încheierii protocolare a Judecătoriei Strășeni din 10 noiembrie 2020 privind decăderea

părții apărării de a prezenta proba cu martorul Niculița Maria; casarea încheierii

protocolare a Judecătoriei Strășeni din 03 martie 2021 privind respingerea probei

reconstituirea faptei la fața locului din lista probelor apărării, instanța de apel le-a respins

ca nefondate, or, în conformitate cu art. 342 Cod de procedură penală, toate chestiunile

care apar în timpul judecării cauzei se soluționează prin încheiere a instanței de judecată.

Încheierile privind măsurile preventive, de ocrotire și asiguratorii, recuzările, declinarea

14

de competență, strămutarea cauzei, dispunerea expertizei judiciare, precum și încheierile

interlocutorii, se adoptă sub formă de documente aparte și se semnează de judecător sau,

după caz, de toți judecătorii din completul de judecată. Încheierile instanței asupra

celorlalte chestiuni se includ în procesul-verbal al ședinței de judecată.

La fel, instanța de apel a respins și solicitarea avocatului Mancevschi Oleg în numele

inculpatului privind casarea încheierii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 17

februarie 2020 privind aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și mijloacele bănești a

inculpatului Boța Artiom, menționând în acest sens: „în conformitate cu art. 203 Cod

procedură penală, (1) punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrîngere,

care constă în inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de

ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor

și a depozitelor bancare sînt încetate orice operațiuni în privința acestora. (2) Punerea sub sechestru

a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă

sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor

prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 1061 din Codul penal. Potrivit art. 210 alin. (1) Cod procedură

penală, (1) Bunurile se scot de sub sechestru prin hotărîrea organului de urmărire penală sau

instanței dacă, în urma retragerii acțiunii civile, modificării încadrării juridice a infracțiunii

incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a

menține bunurile sub sechestru. Instanța de judecată, judecătorul de instrucțiune sau procurorul,

în limitele competenței lor, ridică sechestrul asupra bunurilor și în cazurile în care constată

ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de către organele de urmărire penală fără autorizația

respectivă”.

În ceea ce privește recursul declarat de avocatul Mancevschi Oleg, în partea aplicării

arestului preventiv, instanța de apel l-a considerat inadmisibil, or, în conformitate cu

prevederile art. 385 alin. (1), pct. 15) Cod procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța

de judecată soluționează și această chestiune: dacă urmează să fie revocată, înlocuită sau

aplicată o măsură preventivă în privința inculpatului.

Instanța de apel a notat că, menținerea în privința inculpatului a măsurii preventive –

arestul preventiv, aplicată prin sentința de condamnare, nu încalcă drepturile procesuale

ale inculpatului, de vreme ce măsurile preventive sînt orientate spre a asigura buna

desfășurare a procesului penal și asigurarea de către instanță a executării sentinței. În

conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, după pronunțarea

unei hotărâri de condamnare, privarea de libertate a unei persoane, chiar în timpul

judecării propriului apel, este întemeiată pe cazul specificat în art. 5 paragraf 1 lit. a) din

Convenția Europeană, neavând drept scop aducerea unei persoane în fața autorității

competente, după cum prevede art. 5 paragraf 1, lit. c) (Cauza B. versus Austria, hotărârea

din 28 martie 1990).

În baza raționamentelor expuse supra, instanța de apel a decis asupra

inadmisibilității cererii depuse de avocatul Mancevschi Oleg în numele inculpatului Boța

Artiom, privind revocarea măsurii preventive aplicată prin sentință, pe motiv că, prin

sentință, inculpatului Boța Artiom i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și în privința căruia a fost

menținută măsura preventivă - arestarea preventivă până la definitivarea sentinței de

condamnare, iar menținerea în privința inculpatului a măsurii preventive – arestul

preventiv, până la soluționarea cauzei în ordine de apel, ce constituie o continuare a

judecării fondului cauzei este absolut necesară într-o societate democratică, or aceasta este

aplicată în scopul executării sentinței de condamnare.

15

Instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Boța Artiom întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal– furtul,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis prin pătrundere în încăpere, cu

cauzarea de daune în proporții deosebit de mari și art. 311 alin. (2), lit. a) Cod penal– denunțul

fals, adică denunțarea cu bună știință falsă, în scopul de al învinui pe cineva de săvârșirea unei

infracțiuni, făcută unui organ sau unei persoane cu funcție de răspundere, care sunt în drept de a

porni urmărirea penală, legată de învinuirea săvârșirii a unei infracțiuni grave.

Cu referire la apelul declarat de partea vătămată Chiriac Tudor împotriva sentinței,

instanța de apel a reținut că, partea vătămată a contestat sentința în partea individualizării

pedepsei penale, precum și în latura civilă.

Instanța de apela constatat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor

articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

S-a menționat în decizie că, din materialele cauzei penale rezultă că, inculpatul Boța

Artiom nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, nu a recuperat

prejudiciul cauzat părții vătămate, anterior a fost judecat, potrivit prevederilor art. 76 Cod

penal, în privința inculpatului nu s-au stabilit circumstanțe atenuante, conform art. 77 Cod

penal, circumstanță agravantă în privința inculpatului a fost stabilită: săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune

similară.

Reținând circumstanțele cazului, și anume că inculpatul Boța Artiom în ședința de

judecată nu a recunoscut vina, anterior a fost judecat, nu a restituit prejudiciul cauzat

părții vătămate, faptul că infracțiunea comisă în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, face parte

din categoria infracțiunii „grave”, iar infracțiunea prevăzută de art. 311 alin. (2) lit. a) Cod

penal, din categoria celor „mai puțin grave”, ținând cont de scopul pedepsei penale și de

personalitatea inculpatului, instanța de apel a fost solidară cu pedeapsa aplicată

inculpatului Boța Artiom de către prima instanță.

Instanța de apel a constatat că, la individualizarea pedepsei penale în privința

inculpatului Boța Artiom, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 75 Cod penal și de limitele de pedeapsă prevăzute

pentru infracțiunile incriminate.

Cu referire la plângerea inculpatului Boța Artiom împotriva administrației instituției

penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului garantate de art. 3

din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța

de apel a constatat următoarele:

„La data de 07 noiembrie 2019 în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost

înregistrată cererea inculpatului. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26

noiembrie 2019 s-a admis cererea reprezentantului Penitenciarului nr. 13 – Chișinău privind

transmiterea după competență și s-a transmis dosarul privind plângerea prevenitului Artiom Boța

împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la constatarea încălcării drepturilor

privind condițiile de detenție, Judecătoriei Strășeni, sediul Central, ca instanță competentă de a

examina chestiunea prevăzută de art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Prin încheierea

Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 26 decembrie 2019 s-a declinat competența judecătorului

de instrucție din cadrul Judecătoriei Strășeni, sediul Central, Chiroșca Igor de la examinarea cererii

16

inculpatului Boța Artiom, în favoarea judecătorului Judecătoriei Strășeni, Osoianu Sergiu.

…Inculpatul Boța Artiom, în perioada de timp cuprinsă de la 10.04.2019 până la 26.12.2019

s-a aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 - mun. Chișinău…Potrivit pct. 1 al

Raportului prezentat de Penitenciarul nr. 13 rezultă că, Boța Artiom s-a aflat în perioadele indicate

în celulele 81 și 78, care au corespunzător suprafața totală de 25,44 m2 și 24,48 m2. În acest sens,

instanța de fond a reținut că, administrația instituției penitenciare nu a indicat numărul de

persoane deținute concomitent în aceeași celulă.

În temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și având în vedere că în ultimul raport

al Consiliului pentru Prevenirea Torturii (pentru anul 2017), care este un mecanism național

pentru prevenirea torturii din Republica Moldova, s-a stabilit că majoritatea izolatoarelor

disciplinare vizitate, inclusiv Penitenciarul nr. 13 - mun. Chișinău sunt într-o stare deplorabilă și

ar putea fi calificate ca condiții inumane și degradante, precum și faptul că celulele unde s-a deținut

inculpatul erau supraaglomerate, se impune necesitatea constatării faptului că Boța Artiom a fost

deținut în perioada 10.04.2019 până la 26.12.2019, în total 260 zile în Penitenciarul nr. 13 –

Chișinău, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale.

Astfel, din cuprinsul sentinței rezultă că, instanța de fond a constatat că pentru perioada de

detenție în calitate de prevenit a lui Boța Artiom ce constituie 260 zile, pedeapsa urmează să se

reducă cu 520 zile de detenție”.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a aplicat eronat această formulă de

calcul, prin interpretarea greșită a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

din care rezultă că în loc de o zi de arest se vor considera executate 2 zile de închisoare,

însă instanța de fond eronat a calculat ca executate prevenitului Boța Artiom - 3 zile de

închisoare în schimbul unei zile de arest. Prin urmare, instanța de apel în conformitate cu

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a considerat necesar de a casa inclusiv din oficiu

sentința și de a pronunța o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care: în conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa penală

aplicată prin sentință să fie redusă cu 260 (două sute șasezeci) zile, pentru încălcarea

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din perioada 10.04.2019 până la

26.12.2019.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel a reținut că, partea vătămată

Chiriac Tudor a solicitat încasarea de la inculpatul Boța Artiom în beneficiul lui Chiriac

Tudor prejudiciul material în sumă de 1 206 500 lei și prejudiciul moral în sumă de 500 000

lei.

Menționând prevederile articolelor 219 alin. (1)-(4), 220 alin. (1)-(2) Cod de procedură

penală, art. 1398 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a constatat că, în rezultatul acțiunilor

comise de către inculpatul Boța Artiom a fost cauzat un prejudiciu material prin

sustragerea mijloacelor bănești ale părții vătămate Chiriac Tudor în mărime de 1 200 000

lei.

Stabilind culpa inculpatului Boța Artiom (prin intenție directă) în cauzarea

prejudiciului material părții vătămate Chiriac Tudor, instanța de apel a apreciat că,

pretențiile invocate de reclamantul Chiriac Tudor în această parte sunt întemeiate și

pasibile de a fi admise în cuantumul de 1 200 000 lei, astfel după cum a fost și înaintată

învinuirea inculpatului Boța Artiom.

În ceea ce privește solicitarea reclamantului Chiriac Tudor privind încasarea

prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, instanța de apel a apreciat aceste pretenții

17

nefondate și pasibile respingerii, deoarece după cum rezultă din prevederile art. 1398 și

art. 1422 Cod civil, reparația prejudiciului moral este posibilă numai în cazurile expres

prevăzute de legislație (în cazul încălcării drepturilor personale nepatrimoniale, cum ar fi

în ipoteza atingerii aduse vieții, sănătății, libertății, inviolabilității sexuale și libertăților

sexuale sau altor valori sociale care privesc persoana). Aici, instanța de apel a menționat că

infracțiunile care aduc atingere unor valori sociale ce țin de patrimoniu (de exemplu

furtul, escrocheria etc.), nu atrag apariția la partea vătămată a dreptului subiectiv de

reparație a prejudiciului moral, prin corelație, la făptuitor nu apare obligația de a repara

prejudiciul moral. Din aceste motive, instanța de apel a admis acțiunea civilă înaintată de

partea vătămată Chiriac Tudor împotriva lui Boța Artiom privind încasarea prejudiciului

material parțial.

Instanța de apel a reținut că, prin sentința contestată s-a menținut în continuare

sechestrul pe bunurile mobile și mijloacele bănești de pe conturile bancare ce aparțin cu

drept de proprietate lui Boța Artiom, în limita prejudiciului evaluat în mărime de 1 706

500 lei, aplicat prin încheierea Judecătoriei Strășeni din data de 17.02.2020.

Reiterând prevederile articolelor 203, 210 alin. (1) Cod procedură penală și 106 alin.

(2), 1061 Cod penal, instanța de apel a decis menținerea sechestrului aplicat prin încheierea

Judecătoriei Strășeni din 17 februarie 2020 pe bunurile mobile și mijloacele bănești de pe

conturile bancare ce aparțin cu drept de proprietate lui Boța Artiom în limita prejudiciului

cauzat prin infracțiune în valoare de 1 200 000 (un milion două sute mii) lei, menționând

în acest sens că, punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea

prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau

confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) și

art. 1061 din Codul penal, or, în conformitate cu art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală,

judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub

învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, iar în cadrul cercetării

judecătorești, s-a constatat faptul că, în rezultatul acțiunilor comise de către inculpatul

Boța Artiom a fost cauzat un prejudiciu material prin sustragerea mijloacelor bănești ale

părții vătămate Chiriac Tudor în mărime de 1 200 000 lei.

- avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct.

2) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului,

casarea sentinței și a deciziei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Boța Artiom să fie achitat, constatarea încălcării dreptului lui Boța Artiom garantat de

art. 5 alin. (1) lit. a) și art. 6 alin. (1) CEDO, cu recunoașterea dreptului la reparație și

eliberarea lui Boța Artiom.

- partea vătămată Chiriac Tudor, prin care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea parțială a

deciziei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Boța Artiom să

fie condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal și în baza acestei Legi, să-i fie aplicată

pedeapsa închisorii pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea de la Boța Artiom în beneficiul lui

Chirirac Tudor prejudiciul material în sumă totală de 1 206 500 lei, prejudiciul moral în

sumă de 500 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

5.1 În susținerea recursului, avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului invocă

că:

- orice repartizare a cauzei penale în privința lui Boța Artiom în prima instanță, altui

18

judecător decât celui ales prin PIGD, după trimiterea cauzei în judecată pentru examinare

în fond, a condiționat constituirea ilegală a completului de judecată, care a examinat

chestiunea privind măsura preventivă. Judecătorul S. Osoianu a participat la examinarea

cauzei atât ca judecător de instrucție (f.d. 9, vol. IV) fără a-i fi repartizată cauza prin PIGD,

cât și ca judecător care a judecat cauza în fond (f.d. 171, vol. IV), după repartizarea cauzei

prin PIGD, fără a-și declara abținere;

- chestiunile privind măsura preventivă în privința lui Boța Artiom au fost

soluționate de complete de judecată unipersonale, în componența judecătorilor D. Croitor

și S. Osoianu, constituite cu încălcarea regulilor, iar după numirea cauzei spre examinare

în procedură generală la 20.11.2019, cauza penală a fost examinată de judecătorul S.

Osoianu, care nu avea dreptul să o examineze, conform art. 33 alin. (3) Cod de procedură

penală;

5.2 În susținerea recursului, partea vătămată Chiriac Tudor invocă următoarele:

- instanțele inferioare nu au ținut cont de gravitatea infracțiunii, urmările și de

motivul comiterii infracțiunii de către Boța Artiom;

- nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul nu este angajat în câmpul muncii, a dus un

mod de viață vulnerabil, a continuat să săvârșească și alte infracțiuni, este socialmente

periculos pentru societate, ceea ce impune izolarea lui Boța Artiom pe o perioadă cât mai

îndelungată;

- aplicând o pedeapsă nemotivat de blândă, instanțele inferioare nu au realizat

scopurile legii penale;

- prejudiciul material în sumă de 6 500 lei și cheltuielile de judecată nu au fost

încasate de către instanțele inferioare din motive neclare, deoarece a prezentat probe

precum că inculpatul Boța Artiom i-a distrus safeul în care se aflau banii și a deteriorat

geamul;

- instanța de apel i-a înrăutățit situația în propriul apel, deoarece neîntemeiat a

respins prejudiciul moral solicitat.

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus

referință avocatul Fediuc Valentin în numele inculpatului, care pledează pentru

respingerea acestuia ca inadmisibil.

Avocatul Fediuc Valentin consideră recursul părții vătămate drept vădit neîntemeiat,

menționând că partea vătămată Chiriac Tudor în recursul depus nu a invocat și nu a

motivat în nici un mod temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală și nu a abordat careva probleme de importanță generală pentru jurisprudență, dar

s-a limitat la dezacordul cu modul de adoptare a soluțiilor de instanțele inferioare.

6.1 La recursul ordinar declarat de către avocatul Fediuc Valentin în numele

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, a depus referință și partea vătămată Chiriac Tudor, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, specificând că, recursul părții apărării face trimitere la emoții și

nu la circumstanțe de fapt și de drept, în speță nefiind incident temeiul pentru recurs

prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

cont de opiniile expuse în referințe de către partea vătămată Chiriac Tudor și de către

avocatul Fediuc Valentin, Colegiul penal lărgit constată:

7.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către partea vătămată Chiriac Tudor

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

19

judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnatului.

Concomitent, având obligația de a judeca recursul în conformitate cu prevederile art.

434 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța poate lua în considerație, din oficiu,

temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, dar cu condiția de a nu

înrăutăți situația inculpatului.

Față de aspectele de drept relevate, se impune concluzia că în situația cînd din

cererea de recurs se desprinde un temei indicat în art. 427 Cod de procedură penală,

instanța de recurs este în drept să analizeze temeinicia hotărîrii atacate, referindu-se

numai la temeiul motivat de recurent și numai în cazul cînd acesta se regăsește în textul de

lege menționat.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din textul recursului ordinar declarat de către partea vătămată Chiriac Tudor,

Colegiul penal lărgit constată că autorul recursului nu a invocat nici un temei de drept din

cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, însă din esența criticilor invocate,

rezultă că recurentul nu este de acord cu pedeapsa aplicată inculpatului și cu soluția

instanței de apel de admitere parțială a acțiunii civile, în motivarea recursului referindu-se

la situația în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția (art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală).

În raport cu alegațiile părții vătămate invocate în cererea de recurs, Colegiul penal

constată că instanța de apel a aplicat o pedeapsă echitabilă inculpatului, reținând în acest

sens de următoarele împrejurări: nerecunoașterea vinei de către inculpat, nerestituirea

prejudiciului cauzat pății vătămate, gravitatea infracțiunilor comise (art. 186 alin. (5) Cod

penal, face parte din categoria infracțiunii „grave”, iar infracțiunea prevăzută de art. 311

alin. (2) lit. a) Cod penal, din categoria celor „mai puțin grave”), lipsa circumstanțelor

atenuante și prezența circumstanței agravante - săvârșirea infracțiunii de către o persoană

care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel just i-a aplicat o pedeapsă cu

închisoarea inculpatului, care este proporțională faptelor comise de către inculpat,

corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale,

corectare a acestuia precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui,

cât și a altor persoane, motivându-și pe deplin soluția adoptată în acest sens.

Astfel, reieșind din partea descriptivă a deciziei contestate, Colegiul Penal lărgit

atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept

la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile articolelor

61, 75-77, 84 Cod penal și ale articolelor 414, 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

20

Cu referire la dezacordul părții vătămate cu soluția instanței de apel de admiterea a

unei părți a acțiunii civile, instanța de recurs constată următoarele:

Prin sentință, acțiunea civilă înaintată de Chiriac Tudor față de Boța Artiom în partea

încasării prejudiciului material s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului

daunei despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă; s-a dispus a fi încasat de la Boța

Artiom în beneficiul lui Chiriac Tudor, cu titlu de prejudiciu moral suma de 30 000 lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2 000 lei. În rest, acțiunea civilă cu referire la

încasarea prejudiciului moral înaintată de către Chiriac Tudor, s-a respins, ca

neîntemeiată.

Potrivit deciziei, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Chiriac Tudor

împotriva lui Boța Artiom privind încasarea prejudiciului material în sumă de 1 206 500

lei, și a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, s-a admis parțial și s-a dispus a fi

încasat de la Boța Artiom în beneficiul lui Chiriac Tudor suma de 1 200 000 lei, cu titlu de

prejudiciu material cauzat prin infracțiune. În rest, pretențiile materiale și morale au fost

respinse ca fiind neîntemeiate.

Colegiul penal lărgit constată că, spre deosebire de prima instanță, instanța de apel

just a stabilit că părții vătămate Chiriac Tudor i-a fost cauzat un prejudiciul material în

valoare de 1 200 000 lei, aceste circumstanțe constituind și elementele calificative care au

influențat încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale inculpatului Boța Artiom în

baza art. 186 alin. (5) Cod penal.

Instanța de recurs consideră întemeiată soluția instanței de apel de respingere a

celorlalte pretenții ale părții vătămate de ordin material, dat fiind faptul că la materialele

cauzei nu se regăsesc probe în sensul determinării mărimii prejudiciului material în sumă

de 6 500 lei, invocat că ar fi fost alcătuit din costul safeului, gratiilor și a geamului

deteriorate.

În continuare, Colegiul penal lărgit susține soluția instanței de apel de respingere a

acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral, odată ce, în temeiul art. 219 alin. (4)

Cod de procedură penală, la evaluarea prejudiciului moral s-au luat în considerație

consecințele care au survenit în urma săvârșirii infracțiunii, gravitatea acestora și impactul

produs asupra părții vătămate.

Totodată, menținând dispozițiile sentinței, instanța de apel a fost solidară cu soluția

primei instanțe de dispunere spre încasare de la Boța Artiom în beneficiul lui Chiriac

Tudor a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000 lei, pretențiile părții vătămate

expuse în recurs în acest sens, fiind nefondate.

Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel

la examinarea cauzei a respectat prevederile articolelor 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod

de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apeluri, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată

în partea pedepsei aplicate inculpatului și în partea acțiunii civile.

Prin urmare, conducându-se de prevederile 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, instanța de recurs va respinge ca inadmisibili recursul ordinar declarat de către

partea vătămată Chiriac Tudor.

7.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Fediuc Valentin în numele

inculpatului

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile

declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de

21

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora.

Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere

recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la

etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl

declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate în

dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, potrivit cărora, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial hotărârea

atacată și să mențină hotărârea primei instanțe.

Analizând argumentele fixate în recursul părții apărării, subscrise cazurilor de casare

prevăzute de pct. 2) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, în raport cu

materialele din dosar, Colegiul Penal lărgit constată că decizia instanței de apel urmează a

fi desființată parțial din alte considerente, nespecificate în cererea de recurs, care

prevalează asupra temeiului indicat de avocatul Fediuc Valentin.

După cum s-a menționat și anterior, în conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului.

Această dispoziție legală definește natura juridică a recursului, care este o cale de

atac devolutivă de drept. Concomitent, se relevă că având obligația de a judeca recursul în

conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța poate lua

în considerație, din oficiu, temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, doar

cu condiția să nu înrăutățească situația inculpatului.

Față de aspectele de drept relevate, se impune concluzia că, în situația în care din

cererea de recurs se desprinde un temei indicat în art. 427 Cod de procedură penală,

instanța de recurs este în drept să analizeze temeinicia hotărârii atacate, referindu-se

numai la temeiul motivat de recurent și numai în cazul în care acesta se regăsește în textul

de lege menționat. Excepție poate fi cazul când, indiferent de modul cum sunt formulate

temeiurile indicate de recurenți, instanța va examina hotărârea, cu condiția că temeiul

casării constatat este prevăzut în art. 427 Cod de procedură penală și soluția adoptată nu

va înrăutăți situația inculpatului.

Potrivit recursului declarat de către avocatul Fediuc Valentin, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța nu a fost

compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală.

În prim plan, cu referire la criticile formulate de către recurent sub aspectul

constituirii completului în prima instanță, Colegiul penal lărgit stabilește că, eroarea de

drept invocată (pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală) nu și-a găsit confirmarea,

or din conținutul deciziei recurate rezultă că aspectului vizat i s-a dat o apreciere justă,

motivând cu desăvârșire netemeinicia argumentelor de apel invocate de către partea

apărării.

Totodată, efectuând o analiză minuțioasă materialelor cauzei penale Colegiul penal

lărgit constată ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel, precum că la judecarea

cauzei penale nu s-au comis încălcări ale prevederilor art. 33 Cod de procedură penală, iar

completele de judecată care au examinat chestiunile privind măsura preventivă în privința

22

inculpatului Boța Artiom și completul de judecată care a examinat cauza penală în fond,

au fost constituite cu respectarea legii atât penale, cât și procesual penale.

Pentru a concluziona astfel, Colegiul penal lărgit a constatat că, cauza penală de

învinuire a lui Boța Artiom de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod

penal a fost înregistrată și repartizată în mod automat-aleatoriu prin PIGD, la 01.07.2019

judecătorului Cristian Diana.

Prin încheierea președintelui Judecătoriei Strășeni, Sergiu Osoianu din 30 iulie 2019,

a fost transmis spre examinare judecătorului Judecătoriei Strășeni, Osoianu Sergiu

demersul privind prelungirea măsurii preventive în privința inculpatului Boța Artiom,

reieșind din faptul aflării judecătorului Cristian Diana în concediul anual de odihnă (în

perioada 22.07.2019 – 10.09.2019) și în temeiul ordinului intern nr. 203-P din 09 iulie 2018

(Vol. IV, f.d. 1).

Prin încheierea președintelui Judecătoriei Strășeni, Sergiu Osoianu din 19 noiembrie

2019 s-a dispus redistribuirea aleatorie prin PIGD a cauzei penale de învinuire a lui Boța

Artiom de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, pe motivul

acordării judecătorului Cristian Diana a concediului parțial plătit pentru îngrijirea

copilului, ceea ce este în concordanță cu Regulamentul privind modul de distribuire

aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești și cu Legea nr. 514 din

06.07.1995 privind organizarea judecătorească. Astfel, cauza penală a fost repartizată

repetat judecătorului Judecătoriei Strășeni, Osoianu Sergiu (Vol. IV, f.d. 169-170).

Ulterior, în legătură cu aflarea judecătorului Osoianu Sergiu în concediul medical,

prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Strășeni, Croitor Dorina din 28.11.2019

demersul procurorului de prelungire a măsurii preventive în privința inculpatului Boța

Artiom a fost transmis spre examinare judecătorului Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

Croitor Dorina.

Cauza penală de învinuire a lui Boța Artiom de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 311 alin. (2) lit. a) Cod penal a fost înregistrată și repartizată în mod automat-aleatoriu

prin PIGD, la 22.08.2019 judecătorului Croitor Dorina.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 16.01.2020, au fost conexate cauzele penale

de învinuire a lui Boța Artiom de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 186 alin.

(5) și 311 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-le atribuit numărul de ordine 1-42/2020 (Vol. V,

f.d. 24).

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, fiindu-i redistribuită

cauza penală, judecătorul Judecătoriei Strășeni, Osoianu Sergiu a numit cauza spre o nouă

examinare, respectând procedura punerii pe rol a cauzei penale și judecării acesteia,

cazului nefiind incidente prevederile art. 33 alin. (3) Cod de procedură penală, deoarece

examinarea demersul procurorului de prelungire a măsurii preventive în privința

inculpatului, pe motivul aflării judecătorului raportor în concediul anual de odihnă, nu

echivalează cu participarea ca judecător de instrucție.

Colegiul penal reține că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că, la judecarea

cauzei penale, prima instanță a respectat prevederile articolelor 33-35 Cod de procedură

penală, astfel argumentele recurentului precum că, repartizarea cauzei penale în privința lui

Boța Artiom în prima instanță, altui judecător decât celui ales prin PIGD, după trimiterea cauzei

în judecată pentru examinare în fond, a condiționat constituirea ilegală a completului de judecată,

care a examinat chestiunea privind măsura preventivă și că după numirea cauzei spre examinare în

procedură generală la 20.11.2019, cauza penală a fost examinată de judecătorul S. Osoianu, care nu

avea dreptul să o examineze, sunt neîntemeiate.

23

Prin urmare, Colegiul penal menționează că prevederile la care s-a referit avocatul

Fediuc Valentin nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care

ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel.

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul avocatul

Fediuc Valentin au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite

răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra circumstanțelor cauzei care

au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Totodată, analizând minuțios actele dosarului, Colegiul Penal lărgit conchide că, în

speță, este incident temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, și anume ,,hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, deoarece

instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, sub

aspectul reducerii pedepsei penale aplicate inculpatului.

Pentru a decide astfel, Colegiul penal lărgit constată următoarele:

Prin sentință s-a constatat faptul că, Boța Artiom a fost deținut în perioada 10.04.2019

până la 26.12.2019 în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, timp de 260 zile, în condiții contrare

prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale și în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, prima instanță

dispunând reducerea pedepsei definitive stabilite cu 520 zile.

Potrivit dispozitivului deciziei, în conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, pedeapsa aplicată prin sentință s-a redus cu 260 zile, pentru încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și libertăților fundamentale din perioada: 10.04.2019 până la 26.12.2019.

Reținând aceleași constatări și concluzii ale primei instanțe, precum că Boța Artiom a

fost deținut în perioada 10.04.2019 până la 26.12.2019 în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău,

timp de 260 zile, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, totuși instanța de apel nu a respectat

întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acest sens.

Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în

felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel reținând faptul aflării lui Boța Artiom

în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în perioada 10.04.2019

până la 26.12.2019 (timp de 260 zile), eronat a aplicat prevederile art. 88 alin. (3) Cod penal

(se calculează o zi pentru o zi) pentru perioada în care inculpatului, conform sentinței, i-a fost

menținută măsura preventivă - arestul preventiv și incorect a aplicat formula de calcul cu

care a operat și care a dus la micșorarea pedepsie cu 260 de zile.

Reieșind din faptul că decizia instanței de apel, în partea aplicării prevederilor art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală și dispunerii reducerii pedepsei aplicate inculpatului

Boța Artiom prin sentință, cu 260 zile, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de

detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale este eronată, iar sentință în această parte este întemeiată,

24

Colegiul penal lărgit, în temeiul art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, va

casa decizia în partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și va

menține sentința în această parte. Constatând în rest legalitatea deciziei atacate, instanța

de recurs consideră oportun de a menține celelalte dispoziții ale deciziei, enunțate la pct. 4

al prezentei decizii.

În consecință, Colegiul penal lărgit constată că recursul ordinar declarat de către

partea vătămată Chiriac Tudor urmează a fi respins, odată ce, criticile expuse în recurs nu

și-au găsit confirmarea; recursul ordinar declarat de către avocatul Fediuc Valentin în

numele inculpatului este pasibil admiterii, din alte motive decât cele invocate, iar decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2022, în cauza penală în

privința lui Boța Artiom, urmează a fi casată doar în partea aplicării prevederilor art. art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni din 02

aprilie 2021în această parte.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către partea vătămată Chiriac

Tudor.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Fediuc Valentin în numele

inculpatului, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31

ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui Boța Artiom XXXXX, în partea aplicării

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală cu menținerea în această parte a

sentinței Judecătoriei Strășeni din 02 aprilie 2021.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 23 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

25