1ra-1085/2022 — art. art. 287 ali. 2, lit. a, b, 264-1 al. 4, 264-1 al. 4 CP

1ra-1085/2022 — art. art. 287 ali. 2, lit. a, b, 264-1 al. 4, 264-1 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1085/2022

1-21028136-01-1ra-21072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Corolevschi Maria în numele inculpatului Scripcaru Valeriu, împotriva sentinței

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 28 februarie 2022 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2022, în cauza penală de învinuire a lui

Scripcaru Valeriu XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în s. XXXXX, anterior condamnat, prin

XXXXXX.

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (2), lit. a), b), 2641 alin.

(4), 2641 alin. (4) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 24.02.2021 – 28.02.2022;

instanța de apel: 24.03.2022 – 11.05.2022;

instanța de recurs ordinar: 21.07.2022 – 16.11.2022.

Asupra motivelor recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Scripcaru Valeriu XXXXX a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. a) și b) Cod penal, și în baza acestei Legi, i-a

fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

liberarea de executare a pedepsei în temeiul art. 2 din Legea nr. 243 din

24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova;

Prin aceiași sentință Scripcaru Valeriu a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal (episodul din

27.02.2021), art. 2641 alin. (4) Cod penal (episodul din 02.11.2021), și în baza

acestor Legi a fost condamnat:

- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal (episodul din 27.02.2021) la - 8 luni

închisoare;

-

- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal (episodul din 02.11.2021) la - 8 luni

închisoare;

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 10 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

1

S-a admis demersul acuzatorului de stat și s-a încasat de la Scripcaru

Valeriu în beneficiul Statului cheltuielile de judecată în suma de 306 lei.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

1.2. Prin aceiași sentință a fost recunoscut vinovat și Stoian Andrei Andrei în

privința căruia hotărârea în prezent nu se contestă, din care motiv instanța de

recurs nu se v-a expune în privința acestuia.

Scripcaru Valeriu, la 09.11.2020, aproximativ la orele 23.00, aflându-se

în stare de ebrietate avansată în urma consumării băuturilor spirtoase, inclusiv

și contrafăcute timp de mai multe zile, în comun cu cumnatul său Stoian Andrei,

aflându-se la intersecția străzilor Suveranității și Prieteniei al or. Glodeni, în loc

public, fără nici un motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea

publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, având o intenție

unică, s-au agățat de Istrati Vladimir care stătea jos pe o bordură a trotuarului

și Russu Alexandru, cerând țigări de la ei.

După ce au fost refuzați de Istrati Vladimir să le dea țigări, au început a-l

numi cu cuvinte necenzurate, după ce Scripcaru Valeriu i-a aplicat o lovitură cu

piciorul în față, din ce cauză Istrati Vladimir a căzut jos la pământ, dar Russu

Alexandru speriindu-se, de la fața locului a fugit, în același timp Stoian Andrei

s-a aflat alături și a acceptat tacit acțiunile ilegale ale lui Scripcaru Valeriu.

În urma acțiunilor ilegale ale lui Scripcaru Valeriu și Stoian Andrei, Istrati

Vladimir s-a ales cu leziuni corporale care conform raportului de constatare

nr.202038P0102 din 12.11.2020, se califică ca vătămare ușoară a integrității

corporale.

Astfel, acțiunile lui Scripcaru Valeriu au fost încadrate juridic în baza art.

286 alin. (2), lit. a) și b) Cod penal, conform indicilor calificativi - „huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de o persoană care anterior a

săvârșit un act de huliganism și săvârșit de două persoane”.

Tot, Scripcaru Valeriu, la 27.02.2021, aproximativ la ora 03.15, nedeținând

permis de conducere, consumând băuturi spirtoase, intenționat s-a urcat la

volanul automobilului de model VAZ 2107 cu n/î XXXXX, și conducând prin or.

Glodeni pe strada Tricolorului, a fost stopat de către angajații poliției, care în

urma verificării actelor au stabilit o bănuială rezonabilă că, Scripcaru Valeriu a

condus mijlocul de transport în stare de ebrietate și fără permis de conducere,

din acest motiv a fost condus în SR Glodeni, unde a fost testat cu alcooltestul și

i-au fost colectate mostre de sânge.

Conform procesului-verbal al examinării medicale a stării de ebrietate și a

naturii ei nr.117 din 27.02.2021, s-a stabilit că în aerul expirat de Scripcaru

Valeriu, exista alcool etilic în cantitate de 0,49 mg/l, și în sângele acestuia exista

alcool etilic în cantitate de 1,16 g/l, care conform prevederilor art.13412 alin.(3)

Cod penal constituie stare de ebrietate grad avansat.

Conform raportului de constatare nr.202106P0124 din 11 martie 2021, s-

a stabilit că, în proba biologică a sângelui, colectată de la Scripcaru Valeriu,

concentrația alcoolului etilic constituie 1,16 g/l, care conform prevederilor

art.134/12 al.(3) Cod penal, constituie stare de ebrietate grad avansat.

Conform informației primite de la BÎT și DCA Glodeni, s-a stabilit că

Scripcaru Valeriu, nu deține permis de conducere care i-ar permite conducerea

mijloacelor de transport.

Astfel, acțiunile lui Scripcaru Valeriu au fost încadrate juridic în baza art.

2641 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativ - „conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, care nu deține permis de conducere”.

2

Tot, Scripcaru Valeriu, la 02.11.2021 aproximativ la ora 11.15, conducând

autoturismul de model „Lada 2111” cu n/î XXXXX, fără a deține permis de

conducere ce i-ar permite conducerea mijlocului de transport dat, în timp ce se

deplasa pe una din străzile satului Hîjdieni, r-l Glodeni, a fost stopat de către

angajații de poliție, iar în cadrul verificării actelor Scripcaru Valeriu avea semne

vizibile de stare de ebrietate, vorbă neclară, fapt care a trezit o bănuială

rezonabilă precum că acesta conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate,

din care cauză ultimul a fost condus la IMSP Spitalul Raional Glodeni, pentru

examinarea medicală.

Fiindu-i propus de a trece testarea alcoolscopică și de a i se recolta probelor

biologice de sânge pentru examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și naturii ei, în prezența lucrătorilor medicali, fiindu-i explicate

consecințele refuzului, Scripcaru Valeriu s-a refuzat de la testarea alcoolscopică

și recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, din care motiv,

potrivit procesului verbal al examinării medicale a stării de ebrietate și a naturii

ei nr.630 din 02.11.2021 concluzia nu a fost făcută.

Astfel, acțiunile lui Scripcaru Valeriu au fost încadrate juridic în baza art.

2641 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi - „refuzul conducătorului

mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor

biologice în cadrul acestui examen medical, acțiuni săvârșite de către o persoană

care nu deține permis de conducere”.

Ion în numele inculpatului, solicitând casarea parțială a sentinței, pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpatului Scripcaru Valeriu să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității,

invocând că, inculpatul a recunoscut vina, a săvârșit o infracțiune ușoară, nu a

adus careva prejudicii, la întreținere are 8 copii minori, este unicul întreținător

a familiei, antecedentele penale sunt stinse.

fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. La pronunțarea hotărârii adoptate, instanța de apel a statuat că

probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării

judecătorești în prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel, prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor atestă că acțiunile infracționale comise de

inculpatul Scripcaru Valeriu cuprind elementele constitutive ale infracțiunilor

prevăzute de art. art.287 alin.(2), lit. a), b); art.2641 alin. (4); 2641 alin.(4) Cod

penal.

Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că prima

instanță la stabilirea pedepsei a ținut cont și s-a condus de principiile generale

de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art. 75 Cod

penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptelor infracționale, care

corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge scopul de

corectare și reeducare.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță a luat în considerație

circumstanțele cauzei, faptul că inculpatul Scripcaru Valeriu anterior a mai fost

condamnat de mai multe ori, inclusiv pentru comiterea infracțiunilor similare

prevăzute de art.2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa inclusiv sub

formă de închisoare prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

11.03.2020 (f. d. 124, vol. IV), dar nu a tras concluzii corespunzătoare și având

antecedentul penal nestins, imediat după eliberarea din locurile de detenție a

comis din nou infracțiuni analogice.

3

Instanța de apel a mai indicat că, chiar și în prezență circumstanțelor

invocate de apelant, aplicarea în privința inculpatului a unei pedeapsa mai

blânde sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, reprezintă o

soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și

disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a

scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării

inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a

altor persoane.

Corolevschi Maria în numele inculpatului Scripcaru Valeriu, indicând temeiul

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală,

prin care solicită casarea deciziei și a sentinței cu trimiterea cauzei la rejudecare,

invocând că inculpatul a recunoscut vina, regretă de cele comise, are la

întreținere 8 copii minori fiind unicul întreținător al familiei, inculpatul este în

imposibilitate financiară să achite cheltuielile de judecată din cauza că se află în

penitenciar unde nu sunt locuri de muncă și astfel nu are posibilitatea de a avea

un venit pentru a achita aceste cheltuieli.

(1), pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursul declarat, solicitând declararea recursului ca

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel

motivând prin faptul că lipsesc temeiuri de casare.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că de către avocatul

inculpatului a fost indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427

alin.(1), pct.10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă

că motivele și temeiul de recurs invocat de către recurent nu și-a găsit confirmarea,

în speță nefiind constatate erorile de drept invocate.

Cu referire la criticile recurentului, invocate prin prisma temeiului de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal

atestă că sunt neîntemeiate aceste critici și acestea reprezintă opinia subiectivă

a recurentului față de aceleași circumstanțe apreciate în speță de instanțele de

judecată, or, instanța de apel în decizie (f. d. 102 – 103 vol. IV), și-a motivat

corect soluția de menținere a sentinței primei instanțe, prin care aceasta și-a

argumentat detaliat soluția în partea individualizării pedepsei definitive și

modului de executare a acesteia, stabilind inculpatului pedeapsa de 10 luni

4

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Astfel, Colegiul penal reține că instanțele judecătorești au luat în

considerare circumstanțele invocate supra de recurent, au ținut cont în deplină

măsură de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de

art. art. 7, 75 Cod penal, de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în

vederea realizării scopului Legii penale, de restabilirea echității sociale, corectare

și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

În acest sens, se reține că aceste prevederi legale au fost raportate just la

circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunilor săvârșite (ușoare) comise

cu intenție, precum și la personalitatea inculpatului, care deși și-a recunoscut

vinovăția parțial, se caracterizează a fi o persoană cu comportament negativ, la

locul de trai se caracterizează satisfăcător, fapt confirmat prin caracteristica

eliberată de către Primăria s. Hâjdieni, r-nul Glodeni (f. d. 84 vol. I), fiind

predispus spre încălcarea legilor, cum rezultă din Revendicare (f. d. 89 vol. I) și

cazierul contravențional anexat în dosar (f. d. 87-88 vol. I).

În concluzie, în atingerea scopului de restabilire a echității sociale și

prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni din partea lui Scripcaru Valeriu, urmează

a fi atins doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare cu executare și

astfel de pedeapsă doar va duce la reeducarea, corectarea inculpatului, și la

restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Colegiul penal statuează că, pentru a se putea constata dacă inculpatul se

poate corecta prin stabilirea unei pedepse non privative de libertate, se

analizează persoana inculpatului sub raportul periculozității sale, decurgând, în

primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în

al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată.

În acest sens, Colegiul penal ține să indice că, conform cazierului,

inculpatul a mai săvârșit infracțiuni analogice, fapt ce denotă că pentru inculpat

săvârșirea infracțiunilor capătă caracter sistematic, el ignorând cu desăvârșire

prohibițiile impuse de legea penală, fără a face concluzii necesare că, faptele

social periculoase sunt supuse răspunderii penale, inclusiv și privarea de

libertate.

În aceste condiții, instanța de recurs ordinar conchide că stabilirea unei

pedepse neprivative de libertate nu este rațională în circumstanțele stabilite pe

caz și nu ar asigura scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod

penal, care reglementează, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Mai mult, Colegiul penal statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi

apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului

prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea

sistemului de justiție, or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea

blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Referitor la alegațiile recurentului referitor la cheltuielile judiciare, instanța

de recurs amintește că, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală:

„temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au

fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel”. Colegiul penal

constată că partea apărării în apel (f. d. 78-79 vol. IV) a solicitat doar casarea

parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, fără a aduce careva critici sau

solicitări referitor la soluția primei instanțe în privința cheltuielilor judiciare,

sentința primei instanțe a fost menținută de instanța de apel, astfel, instanța de

5

recurs conchide că partea apărării nu poate înainta în recurs careva argumente

ce țin de cheltuielile judiciare.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanța internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară,

fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept

invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală, întemeiată și

echitabilă, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Corolevschi

Maria în numele inculpatului Scripcaru Valeriu, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2022, în cauza penală în privința lui

Scripcaru Valeriu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

6