1ra-1056/2022 — art. 171 alin. 2 lit. b, 171 alin. 2 lit. a, b, 171 alin. 2 lit. a, b CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 06 august 2020 Drangoi Andrei XXXXX a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul - începutul anului 2019) și la art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (episodul - începutul verii anului 2019), pe motiv că nu există fapta infracțiunii. Prin aceeași sentință, Drangoi Andrei XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul - data de 23 iulie 2019), fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la Drangoi Andrei în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 960 lei suportate în legătură cu efectuarea Raportului de expertiză judiciară nr. 201922P0337 din 25 iulie 2019, a Raportului de expertiză judiciară nr. 201922P0338 din 25 1 iulie 2019 și Raportului de expertiză judiciară nr. 201914P0250 din 29 iulie 2019, fiecare în sumă de 320 lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Drangoi Andrei la data de 23 iulie 2019 în jurul orelor 23:00, aflându-se la domiciliul său, amplasat în or. Basarabeasca, str. Putilovscaia, nr.100, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, știind că XXXXX, născută la 14.01.2005 are 14 ani și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, de a-și exprima voința și de a opune rezistență în legătură că este minoră, a aplicat în privința minorei XXXXX forța fizică și violență psihică, anume a amenințat-o cu răfuială fizică, a violat-o pe minora XXXXX, cauzându-i astfel victimei suferințe fizice și psihice. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvârșit cu bună-știință asupra unui minor. De către organul de urmărire penală, Drangoi Andrei se învinuiește în aceea că la începutul anului 2019, data exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost posibil de stabilit, aflându-se într-o clădire veche părăsită în or. Basarabeasca, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, știind că XXXXX, născută la 14.01.2005 are 14 ani și profitând de imposibilatea acesteia de a se apăra, de a-și exprima voința și de a opune rezistență în legătură că este minoră, a aplicat în privința minorei XXXXX forța fizică și violență psihică, anume a amenințat-o cu răfuială fizică, a violat-o pe minora XXXXX, cauzându-i astfel victimei suferințe fizice și psihice. Acțiunile inculpatului Drangoi Andrei XXXXX au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal, violul, adică raportul sexual, săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, savârșit cu bună-știință asupra unui minor. Tot el, Drangoi Andrei, este învinuit de către procuror privind faptul că în aceea că la începutul verii anului 2019, data exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost posibil de stabilit, aflându-se la domiciliul său, amplasat în or. Basarabeasca, str. Putilovscaia nr. 100, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, știind că XXXXX născută la 14.01.2005 are 14 ani și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, de a-și exprima voința și de a opune rezistență în legătură că este minoră, a aplicat în privința minorei XXXXX forța fizică și violență psihică, anume a amenințat-o cu răfuială fizică, a violat-o pe minora XXXXX, cauzându-i astfel victimei suferințe fizice și psihice. Acțiunile inculpatului Drangoi Andrei au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 171 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal, violul, adică raportul sexual, săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, savârșit de către o persoană care anterior a săvîrșit un viol, savârșit cu bună-știință asupra unui minor. 2 Tot el, Drangoi Andrei, la data de 23 iulie. 2019 în jurul orelor 23:00, aflându-se la domiciliul său, amplasat în or. Basarabeasca, str. Putilovscaia nr.100, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, știind că XXXXX născută la 14.01.2005 are 14 ani și profitând de imposibilatea acesteia de a se apăra, de a-și exprima voința și de a opune rezistență în legătură că este minoră, a aplicat în privința minorei XXXXX forța fizică și violență psihică, anume a amenințat-o cu răfuială fizică, a violat-o pe minora XXXXX, cauzându-i astfel victimei suferințe fizice și psihice. Acțiunile inculpatului Drangoi Andrei XXXXX au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 171 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal, violul, adică raportul sexual, săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, savârșit de către o persoană care anterior a săvârșit un viol, cu bună- știință asupra unui minor.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată împotriva acesteia a declarat apel: - procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Drangoi Andrei să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b), art. 171 alin. (2) lit. a), b) și art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepsei în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal de 6 ani închisoare; în baza art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal de 6 ani închisoare și art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal de 6 ani închisoare, iar conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Drangoi Andrei să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă pe un termen de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului procurorul a menționat că, declarațiile inculpatului în ședința de judecată urmează a fi apreciate critic, deoarece contravin cu unele probe din materialele cauzei penale, urmărindu-se scopul ameliorării situației juridice a acestuia. Astfel, consideră că declarațiile inculpatului nu corespund adevărului și se combat prin alte probe pertinente și concludente, administrate în cadrul cercetării judecătorești. Deși inculpatul vina nu a recunoscut-o, instanța urmează să aprecieze critic poziția acestuia, deoarece este dictată de obiectivul de a evita răspunderea penală pentru faptele comise, ce se confirmă și prin aceea că în cadrul cercetării judecătorești a schimbat esențial declarațiile, indicând că a avut cu XXXXX numai un raport sexual, nu știa că are 14 ani și că la 23 iunie 2019 nu el a chemat-o, dar ea singură a venit la dânsul acasă. Poziția inculpatului precum că nu a depus astfel de declarații în calitate de învinuit, iar semnăturile în procesul- verbal de audiere a acestuia în calitate de învinuit nu-i aparțin, urmau a fi apreciate critic, având în vedere că Drangoi Andrei a fost audiat în calitate de învinuit în prezența apărătorului său și că în procesul-verbal de audiere lipsesc careva obiecții din partea acestuia și a apărătorului său. 3 La fel, s-a remarcat că partea vătămată este minoră și nu trăiește împreună cu părinții săi, fiind o persoană social vulnerabilă, care nu putea singură să se adreseze la poliție și să relateze cuiva despre faptele violului comis de Drangoi Andrei. În acest context, sentința primei instanțe în partea achitării lui Drangoi Andrei în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul - începutul anului 2018) și la art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (episodul - începutul verii anului 2019) pe motiv că nu există fapta infracțională, este neîntemeiată și se contrazice cu partea motivată referitor la recunoașterea vinovăției lui Drangoi Andrei în baza art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (episodul din 24 iulie 2019). Concluziile primei instanțe referitoare la lipsa probelor care ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea faptelor imputate, este neîntemeiată, precum și respingerea declarațiilor părții vătămate depuse inițial la organul de urmărire penală, deoarece au fost luate cu încălcarea procedurii de audiere a minorilor, în lipsa pedagogului și a unui psiholog, care urma să dea o concluzie asupra dedarațiilor minorei și asupra discernământului acesteia. Totodată, în procesul-verbal de audiere a părții vătămate XXXXX din 24 iulie 2019 la organul de urmărire penală este indicat că la audiere a participat pedagogul și psihologul, fiind puse semnăturile acestora, iar reprezentantul părții vătămate și martorul Țînor Victor au confirmat că XXXXX a fost audiată de anchetator în prezența tatălui ei, cu participarea psihologului și altor specialiști. Prin urmare, instanța nemotivat a recunoscut că procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 24 iulie 2019 a fost întocmit cu încălcări, și din acest motiv nu poate fi pus la baza învinuirii, fiind prezent temeiul de la art. 94 alin. (1) Cod de procedură penală. Alte probe pertinente, concludente și utile care dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea episoadelor de viol în privința minorei XXXXX la începutul anului 2019 și începutul verii anului 2019 reprezintă declarațiile inculpatului Drangoi Andrei, depuse la urmărirea penală în calitate de învinuit; - avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului Drangoi Andrei, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Drangoi Andrei să fie achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta comisă de acesta nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea apelului s-a indicat că, instanța de judecată incorect a apreciat probele administrate și a ajuns la concluzia vinovăției lui Drangoi Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal. Or, potrivit declarațiilor depuse de Drangoi Andrei rezultă că la data de 23.07.2019, aproximativ pe la ora 19:00, într-adevăr a întreținut relații sexuale cu XXXXX, însă acest relații au avut loc cu acordul benevol al ambilor. După raportul sexual, a aflat că XXXXX are vârsta de 14 ani, deoarece el până la acel moment considera că ultima are vârsta de 17-18 ani, așa cum aceasta i-a comunicat mereu că ea are vârsta de 18 ani. Nu a violat-o pe XXXXX, a fost un raport sexual benevol, nu a aplicat careva presiuni psihice sau fizice asupra ei. 4 Declarațiile inculpatului sunt susținute și prin declarațiile părții vătămate minore XXXXX, audiată în condiții speciale conform prevederilor art.1101 și 111 Cod de procedură penală, care a relatat că pe data de 23.07.2019, într-adevăr pentru prima dată a avut raport sexual benevol cu Drangoi Andrei. De asemenea, a mai menționat că până la consumarea raportului sexual, Drangoi Andrei nu a cunoscut vârsta ei și în care clasă învață, a comunicat vârsta doar după raportul sexual. La poliție a menționat că a fost violată pe motivul că dorea ca Drangoi Andrei să divorțeze de soția lui și să locuiască cu ea. La vârsta pe care o are cunoaște ce este un raport sexual. Reprezentantul legal al părții vătămate minore, Sandu Vasile a declarat că nu cunoaște nimic despre fapta petrecuta la data de 23.07.2019, doar cunoaște cele declarate de fiica sa la poliție, dânsului fiica personal nu i-a comunicat nimic. Reieșind din partea descriptivă a sentinței de condamnare a lui Drangoi Andrei, instanța de judecată corect a considerat că depozițiile părții vătămate minore depuse inițial organului de urmărire penală nu pot fi puse la baza învinuirii deoarece au fost luate cu încălcarea procedurii de audiere a minorilor în lipsa pedagogului și a unui psiholog, care urmau să dea o concluzie asupra declarațiilor minorei și asupra discernământului acesteia. În acest sens, avocatul a conchis că sentința este neîntemeiată, deoarece se bazează doar pe probele acuzării, probe indirecte cu martori, care ar fi auzit ceva de la partea vătămată minoră, însă în ședință de judecată nu au menționat nimic concret, bazându-se doar pe presupuneri.

Prin decizia Completului de judecată al Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2022 apelul avocatului Cușnir Iurie declarat în numele inculpatului Drangoi Andrei a fost respins, iar apelul procurorului a fost admis. S-a casat parțial sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 06 august 2020 în cauza penală privindu-l pe Drangoi Andrei în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), art. 171 alin. (2) lit. a), b) și art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, pe capătul de învinuire a lui Drangoi Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (episodul din 23 iulie 2019) și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează: Drangoi Andrei se recunoaște vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul din 23 iulie 2019), cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, în penitenciar de tip semiînchis. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței s-au menținut fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, a conchis că această instanță întemeiat a ajuns la concluzia achitării inculpatului Drangoi Andrei în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul - începutul anului 2019) și la art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (episodul - începutul verii anului 2019), din motiv că nu există fapta infracțiunii. Însă, referitor la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (episodul - 23 iulie 2019), instanța de apel a conchis că motivarea reîncadrării judiciare 5 a faptei reținute ca fiind constatată în acțiunile inculpatului Drangoi Andrei, pe respectivul episod, este una eronată. Prin urmare, în deplin acord cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384 - 397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se formulări inexacte. Lecturând sentința emisă în privința lui Drangoi Andrei, s-a remarcat că prima instanță a constatat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe episodul acțiunii de viol din data de 23 iulie 2019, recalificând fapta prejudiciabilă prevăzută la art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal în cea prescrisă la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca viol, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvârșit cu bună-știință asupra unui minor. În acest sens, prima instanță face următoarea constatare: „în cadrul examinării cauzei penale și a probelor prezentate instanța a constatat că vina inculpatului este demonstrată doar asupra unui episod și anume a celui comis din data de 23 iulie 2019, referitor la episoadele invocate a fi comise la începutul anului 2019 și la începutul verii anului 2019 inculpatul urmează a fi achitat, astfel, fiind demonstrată vinovăția în comiterea pentru prima dată a violului asupra unui minor”. Deci, instanța a exclus din învinuirea inculpatului Drangoi Andrei lit. a) art. 171 alin. (2) Cod penal și l-a condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal. Conform art. 51 alin.(1) Cod penal, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale. Astfel, prima instanță reîncadrează fapta inculpatului Drangoi Andrei prin excluderea din învinuirea inculpatului Drangoi Andrei calificativul prevăzut la art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, condamnându-l în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal, invocând că celelalte două episoade de viol imputate inculpatului nu și-au găsit confirmare. Însă, instanța de apel a notat că prima instanță eronat a motivat soluția de reîncadrare a faptei inculpatului Drangoi Andrei, ceea ce constituie o încălcare a normelor de drept procesual, care impune casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri. Așadar, analizând sentința judecătorească, instanța de apel a remarcat că prima instanță nu a evaluat și analizat fiecare probă în parte, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora. De asemenea, pornind de la sensul prevederilor art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, se relevă că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține 6 proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Organul de urmărire penală, pe episodul comis la 23 iulie 2019 a încadrat fapta inculpatului Drangoi Andrei în baza elementelor infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal, incriminându-i agravanta − săvârșit de o persoană care anterior a săvârșit un viol prevăzut la alin. (1). Prin probele administrate în instanța de apel, procurorul nu a demonstrat că inculpatul Drangoi Andrei până la 23 iulie 2019, ora 23:00 a săvârșit o altă faptă de viol în privința părții vătămate minore XXXXX, din care considerente circumstanța agravantă prevăzută la art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, nu poate fi reținută ca un temei pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului Drangoi Andrei, or în primul rând părții acuzării îi revine obligația de a demonstra săvârșirea faptei prejudiciabile și vinovăția inculpatului în săvârșirea acesteia, prin mijloacele de probă prevăzute la art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală. În acest fel, reieșind din analiza efectuată mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia că în acțiunile intenționate ale inculpatului Drangoi Andrei, se regăsesc elementele laturii obiective și subiective ale componenței infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal și anume: violul, adică raportul sexual, săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit cu bună-știință asupra unui minor. Astfel, constatând că sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut dincolo de orice dubiu rezonabil, că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiunea imputată, motiv pentru care se dispune condamnarea acestuia. Prin urmare, vinovăția inculpatului Dangoi Andrei în săvârșirea infracțiunii de viol este dovedită prin declarațiile părții vătămate minore audiate în instanța de apel, ale martorilor, dar și prin probele materiale anexate la cauza penală și cercetate din nou în instanța de apel, după cum urmează: proces-verbal de consemnare a plângerii verbale a cet. Sandu Vasile din 24 iulie 2019, conform căruia solicită organele de poliție să întreprindă măsuri cu cet. Drangoi Andrei care la data de 23.07.2019 în jurul orelor 23:00 în domiciliul lui amplasat pe str. Putilovscaia din or. Basarabeasca, a întreținut un raport sexual cu fiica lui minoră XXXXX, fără voința ei, după care a amenințat-o cu răfuială fizică dacă va comunica la cineva sau la poliție despre faptul dat, înregistrată la IP Basarabeasca sub nr. 143 la data de 24.07.2018 (f.d. 4, vol. I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 24.07.2019 cu anexă planșa fotografică, prin care a fost cercetat domiciliul lui Drangoi Andrei situat pe str. Putilovscaia nr. 100 din or. Basarabeasca, de unde au fost ridicate și sigilate o plapumă și 5 hăinuțe pentru copii (f.d. 5-9, vol. I); proces-verbal de ridicare din 24.07.2019, prin care au fost ridicate de la XXXXX, lenjeria de corp, blugii și un pulover (f.d. 11, vol. I); proces-verbal de ridicare din 24.07.2019, prin care au fost ridicate de la Drangoi Andrei un telefon mobil de model „Meizumi-M6” (f.d. 13, vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din 29.07.2019, potrivit 7 căruia a fost examinat telefonul mobil de model „Meizumi-M6”, și anume registrul cu numerele de telefoane de intrare și ieșire, pe data de 24 iulie 2019 începând cu ora 14:24 până la 14:26 sunt trei apeluri la nr. de telefon 062089787 și la 23 iulie începând cu 17:33-21:08 sunt 18 apeluri telefonice (f.d. 14, vol. I); proces-verbal de examinare a obiectelor din 02.08.2019, conform căruia au fost supuse examinării o plapumă de culoare bej cu cafeniu, haine pentru copii, ridicate de la domiciliul inculpatului Drangoi Andrei, și lingeria intima, o pereche de blugi și un pulover ridicat de la partea vătămată XXXXX, pe care nu au fost găsite pete asemănătoare cu sânge sau eliminări ale organelor genitale (masculine ori feminine) (f.d. 17, vol. I); Raport de expertiză judiciară nr. 201922P0337 din 25.07.2019 conform căruia Drangoi Andrei a refuzat examinarea medico-legală (f.d. 23-25, vol. I); Raport de expertiză judiciară nr. 201922P0338 din 25.07.2019 conform căruia XXXXX a refuzat examinarea medico-legală (f.d. 31-33, vol. I); Raport de expertiză judiciară nr. 201914P0250 din 29.07.2019, conform căruia la cet. XXXXX careva leziuni corporale pe corp ori organele genitale, semne a unui raport sexual eventual recent, nu au fost depistate (f.d. 39-40, vol. I). Analizând totalitatea probelor administrate direct și nemijlocit în fața instanței de apel, s-a ajuns la concluzia că procurorul nu a demonstrat prin probe pertinente și concludente existența faptelor penale, și anume, pe episoadele de învinuire în comiterea violului în privința minorei XXXXX la începutul anului 2019 și la începutul verii anului 2019, incluse în învinuirea inculpatului Drangoi Andrei. În acest sens, partea vătămată minoră XXXXX audiată în condiții speciale la judecătorul de instrucție și suplimentar în instanța de apel, a susținut că raportul sexual a avut loc cu inculpatul Drangoi Andrei doar în data de 23 iulie 2019, unul singur, negând că ar fi avut și alte rapoarte sexuale cu inculpatul Drangoi Andrei (f.d. 59, vol. I; 186-187, vol. II). De asemenea, inculpatul Drangoi Andrei în declarațiile sale a recunoscut doar raportul sexual cu partea vătămată în data de 23 iulie 2019, negând alte raporturi sexuale cu aceasta. Mai mult, prin Raportul de expertiză judiciară nr. 201914P0250 din 29 iulie 2019 s-a constatat deflorarea himenului la partea vătămată XXXXX, confirmată prin rupturi vechi, nu mai puțin de 10 - 14 zile înaintea examinării ei, posibil și la primul raport sexual avut din cuvintele ei cu circa un an în urmă. Astfel că, în lipsa altor probe pertinente, instanța de apel a considerat că această probă nu este suficientă pentru a demonstra existența faptelor de viol a părții vătămate minore XXXXX la începutul anului 2019 și la începutul verii anului 2019, imputate inculpatului Drangoi Andrei. Or, organul de urmărire penală nu a întreprins nici o acțiune de urmărire penală pentru a cerceta posibilele fapte de viol săvârșite de inculpatul Drangoi Andrei în privința părții vătămate XXXXX la începutul anului 2019 și începutul verii anului 2019, limitându-se doar la declarațiile inițiale ale părții vătămate depuse la organul de urmărire penală, deși ulterior, minora audiată în condiții speciale la judecătorul de instrucție și-a schimbat esențial declarațiile. Alte probe pertinente și concludente care ar demonstra existența faptelor penale de viol a părții vătămate minore XXXXX la începutul 8 anului 2019 și la începutul verii anului 2019, imputate inculpatului Drangoi Andrei, procurorul în ședința instanței de apel nu a prezentat. Astfel, procurorul, contrar dispozițiilor art. 252 și art. 254 Cod de procedură penală, l-a pus sub învinuire pe Drangoi Andrei în săvârșirea faptelor de viol în privința părții vătămate minore XXXXX la începutul anului 2019 și la începutul verii anului 2019. Pe lângă aceasta, instanța de apel nu a reținut nici declarațiile minorei XXXXX reflectate în procesul-verbal de audiere din data de 24 iulie 2019 depuse organului de urmărire penală a IP Basarabeasca (f.d. 50-51, vol. I), aceasta deoarece în acord cu art. 94 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute: prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al participanților la proces. Potrivit art. 16 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, în desfășurarea procesului penal se utilizează limba de stat. Persoana care nu posedă sau nu vorbește limba de stat are dreptul să ia cunoștință de toate actele și materialele dosarului, să vorbească în fața organului de urmărire penală și în instanța de judecată prin interpret. În procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore, este notat „declarațiile doresc să le fac în limba rusă, pe care o posed bine”, însă declarațiile părții vătămate minore au fost redactate de ofițerul de urmărire penală în limba de stat, limbă care nu-i este cunoscută părții vătămate, ceea ce rezultă și din mențiunea scrisă olograf în limba rusă la finele procesului-verbal. Nu este clar din care rațiuni ofițerul de urmărire penală, antrenând interpretul la acțiunea procesuală de audiere a părții vătămate, nu a depus eforturi pentru a efectua audierea părții vătămate în limba rusă, așa precum ultima a solicitat-o, cu traducerea ulterioară a declarațiilor acesteia. În instanța de apel, fiind audiat reprezentantul legal al părții vătămate minore Sandi Vasile, a afirmat că partea vătămată minoră XXXXX este vorbitoare de limba rusă și limba țigănească, limba română nu o cunoaște. Drept urmare, declarațiile părții vătămate minore XXXXX notate în procesul-verbal de audiere 24 iulie 2019 la organul de urmărire penală a IP Basarabeasca a trezit suspiciuni isntanței, or minora declarând că dorește să depună declarații în limba rusă, organul de urmărire penală a notat declarațiile părții vătămate într-o altă limbă decât cea pe care o posedă, încălcând astfel normele de procedură ce vizează limba de desfășurare a procedurii penale. Simpla participare a unui interpret la acțiunea procesuală de audiere a părții vătămate minore nu este în măsură să înlăture omisiunea admisă de către organul de urmărire penală. De asemenea, la audierea părții vătămate a participat în calitate de psiholog, pedagogul Țurcan Viorica, însă în procesul-verbal nu se regăsesc concluziile acestuia 9 referitor la procedura de audiere a părții vătămate minore, ceea ce reprezintă o altă încălcare admisă de către organul de urmărire penală la audierea unui minor. În acest context, instanța de apel nu a putut reține declarațiile martorilor Buciațchi Tamara, care a participat ca traducător, și Țurcan Viorica, care a participat ca psiholog, ca o confirmare a neadmiterii unor încălcări a normelor de procedură de către ofițerului de urmărire penală la audierea părții vătămate minorei XXXXX, or, din procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore din 24 iulie 2019, deși rezultă participarea interpretului și psihologului la acțiunea procesuală de audiere, totuși organul de urmărire penală nu a respectat normele de procedură ce vizează dreptul la interpret în cadrul acțiunii procesuale de audierea părții vătămate minore vorbitoare de limba rusă. Încălcarea admisă de ofițerul de urmărire penală la audierea părții vătămate minore nu poate fi înlăturată prin audierea participanților la respectiva acțiune procesuală în calitate de martori. Așadar, reieșind din considerentele enumerate supra, precum și din totalitatea probelor administrate direct și nemijlocit în instanța de judecată, constatate ca fiind pertinente, concludente și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și se completează reciproc, nu trezesc nici o îndoială și dovedesc cert că inculpatul Drangoi Andrei a comis infracțiunea prevăzută la art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului, acuzatorul de stat menționează că concluziile instanțelor de judecată referitoare la lipsa probelor care ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea faptelor imputate este una neîntemeiată, la fel și respingerea declarațiilor părții vătămate minore XXXXX depuse inițial la organul de urmărire penală, pe motiv că ar fi fost depuse cu încălcarea procedurii de audiere a minorilor, în lipsa concluziilor pedagogului Țurcanu V. Or, aceste concluzii se contrazic cu probele examinate, deoarece în procesul-verbal de audiere a părții vătămate XXXXX din 24 iulie 2019 la organul de urmărire penală este indicat că la audiere a participat pedagogul și psihologul, fiind aplicate semnăturile lor, iar reprezentantul părții vătămate și martorul Țînor Victor au confirmat că XXXXX a fost audiată de ofițerul de urmărire penală în prezența tatălui ei cu participarea psihologului și altor specialiști. Suspiciunile instanței de apel în privința declarațiilor părții vătămate minore XXXXX notate în procesul-verbal de audiere din 24 iulie 2019 la organul de urmărire penală a IP Basarabeasca, potrivit cărora acest proces-verbal a fost întocmit în limba de stat pe care 10 partea vătămată nu o posedă fiind vorbitoare de limba rusă, recurentul le consideră neîntemeiate, întrucât declarațiile martorilor Buciațchi Tamara, care a participat ca traducător, și Țurcanu Viorica, care a participat ca psiholog, confirmă faptul că încălcări a normelor de procedură de către ofițerul de urmărire penală la audierea părții vătămate minore XXXXX nu au fost constatate. Mai mult ca atât, nici un specilist care a participat la audierea părții vătămate minore nu a înaintat careva obiecțiii privind veridicitatea și modul în care a fost întocmit proces - verbal de audiere a părții vătămate minore XXXXX. Astfel, instanțele de judecată nemotivat au recunoscut că procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 24 iulie 2019 a fost întocmit cu încălcări, și din acest motiv nu poate fi pus la baza învinuirii, deoarece nu sunt temeiurile prevăzute la art. 94 alin. (1) și 251 Cod de procedură penală. La fel, în cadrul cercetării judecătorești, inclusiv în instanța de apel, au fost prezentate declarațiile învinuitului Drangoi Adrei depuse la 25 iulie 2019 (f.d. 76) când învinuitul a recunoscut întreținerea până la 23 iulie 2019 a încă 5-6 raporturi sexuale cu partea vătămată. Aceste declarații nu au fost suspuse analizei și aprecierii de către instanțele de fond și apel, lăsând fără expunere și argumentul respectiv din apelul procurorului; - avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului Drangoi Andrei, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Drangoi Andrei să fie achitat de sub învinuirea înaintată sau să fie dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, dacă erorile nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În susținerea cerințelor înaintate prin recurs, apărătorul afirmă că reieșind din partea descriptivă a deciziei contestate, instanța de apel a statuat că partea vătămată minoră XXXXX, care fiind audiată în condiții speciale conform prevederilor art. art. 1101 și 111 Cod de procedură penală a menționat că pe data de 23.07.2019 într-adevăr pentru prima dată a întreținut un raport sexual binevol cu Drangoi Andrei. De asemenea, a mai menționat că până la consumarea raportului sexual, Drangoi Andrei nu a cunoscut vârsta ei și în ce clasă învață, ea i-a comunicat vârsta doar după raportul sexual. La poliție a menționat că a fost violată deoarece dorea ca Drangoi Andrei să divorțeze de soția lui și să locuiască cu ea. La vârsta pe care o are cunoaște ce este un raport sexual. După ce a plecat de la Drangoi Andrei a mers la Țînor Victor. Din start l-a mințit pe Victor și restul persoanelor că a fost lovită și au început să caute vinovatul. De asemenea, a mai relatat că a mințit colaboratorii de poliție că a fost violată deoarece era geloasă pe prietena lui Drangoi Andrei. Dânsa cu Drangoi Andrei a avut doar un singur raport sexual binevol. La fel, mai explică recurentul că, fiind audiată suplimentar în instanța de apel, XXXXX în mare parte a susținut declarațiile date la data de 23.07.2019 și în continuare a declarat că 11 a depus la organul de urmărire penală declarații false, deoarece era supărată pe Drangoi Andrei, iar după ce și-a dat seama de consecințe și de faptul că a depus declarații false a mers la organul de urmărire penală și a făcut alte declarații în acest sens a depus și o cerere. Tatăl ei a aflat totul de la poliție, iar la momentul audierii în timpul audierii a ieșit afară și în birou au rămas doar ea, anchetatorul și translatorul, iar după audieri tatăl ei nu a mai intrat in birou. La judecată a depus declarații veridice. Declarațiile date de reprezentantul legal al părții vătămate minore, pun la îndoială și veridicitatea unor acte, care stau la baza învinuirii și anume faptul că cererea depusă de către el privind tragerea la răspundere a lui Drangoi Andrei a fost depusă înainte de a fi audiată fiica sa, însă ipotetic acesta nu putea ști ce s-a întâmplat pe data de 23.07.2019, deoarece ultimul declară că a aflat despre cele întâmplate doar în urma audierilor efectuate de către ofițerul de urmărire penală și nu înaintea audierilor. Reieșind din cele menționate, consideră că declarațiile date de către Sandu Vasile nu dovedesc în deplină măsură vinovăția inculpatului, iar procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale a cet. Sandu Vasile din 24 iulie 2019, urmează a fi exclusă ca probă.

Judecând recursurile ordinare, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia admiterii acestora, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. 12 La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece motivele invocate de recurenți se circumscriu temeiului de casare prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În această privință se constată că argumentele invocate de procuror în cererea de recurs își găsesc reflectare în cauza dedusă judecății, or, din conținutul deciziei contestate rezultă că instanța de apel a apreciat critic procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore XXXXX din 24 iulie 2019 întocmit de către organul de urmărire penală a IP Basarabeasca, statuând că în acest proces-verbal „…este notat ”declarațiile doresc să le fac în limba rusă, pe care o posed bine”, însă declarațiile părții vătămate minore au fost redactate de ofițerul de urmărire penală în limba de stat, limbă care nu-i este cunoscută părții vătămate, ceea ce rezultă și din mențiunea scrisă olograf în limba rusă la finele procesului-verbal. Nu este clar din care rațiuni ofițerul de urmărire penală, antrenând interpretul la acțiunea procesuală de audiere a părții vătămate, nu a depus eforturi pentru a efectua audierea părții vătămate în limba rusă, așa precum ultima a solicitat-o, cu traducerea ulterioară a declarațiilor acesteia.” (f.d. 27, vol. II). Pe de altă parte, martorul Bucițcaia Tamara, care avea calitatea de translator la audierea părții vătămate minore la data de 24 iulie 2019, a relatat instanței de apel că „…Partea vătămată minoră a fost audiată în cadrul procesului penal în care Drangoi Andrei este învinuit de tentativă de viol. La acțiunile la care a participat în timpul audierii părții vătămate minore nu a văzut careva persoane să iasă din biroul în timpul audierii acesteia, toți au fost prezenți de la început până la final. Dânsa a semnat pe procesul - verbal de audiere a părții vătămate minore. Nu își aduce aminte dacă, în calitate de translator, până la audierea părții vătămate minoră de către ofițerul de urmărire penală a avut careva discuții minora. Dânsa a efectuat traducerea din limba română în limba.” (f.d. 211-212, vol. II), iar martorul Țurcan Viorica care a asistat în calitatea sa de pedagog în cadrul aceleiași audieri a comunicat instanței că „…Partea vătămată minoră a fost audiată fără presiune, nu era intimidată, întrebările care adresate de către anchetator avea un limbaj accesibil în raport cu particularitățile de vârstă a minorei. Dacă minorei nu-i era clară întrebarea, dânsa ca pedagog îi explica, deoarece în acea zi minora era într-o stare emoțională, era puțin mai retrasă. După ce a citit declarațiile părții vătămate a reieșit că ultima povestea despre una și aceiași persoană care era vinovată.” (f.d. 212, vol. II). Reieșind din declarațiile depuse de către martorii nominalizați, Colegiul penal atestă că suspiciunile instanței de apel referitoare la întocmirea procesului-verbal de audiere a părții vătămate minore XXXXX din 24 iulie 2019 nu au fost coroborate cu aceste declarații, 13 fiind trasate concluzii vagi, care atestă o poziție incertă a instanței de apel asupra admisibilității sau inadmisibilității probei discutate. În contextul celor expuse supra, Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate. Totodată, instanța de recurs constată că partea acuzării a invocat în apelul declarat declarațiile depuse de către inculpat la etapa urmăririi penale, unde acesta a afirmat că aproximativ jumătate de an în urmă acesta a întreținut un raport sexual cu partea vătămată minoră, iar după acest caz au mai întreținut aproximativ 5-6 rapoarte sexuale de comun acord (f.d. 241, vol. I). Lecturând textul deciziei, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că acest argument a rămas fără răspuns din partea instanței de apel, care în deplin acord cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Având în vedere circumstanțele evidențiate, instanța de recurs statuează că, garanțiile consacrate în art. 6§1 din Convenție includ obligația instanțelor judecătorești naționale de a motiva cu suficientă claritate deciziile sale (H. c. Belgiei, §53, din 30.11.1987). O decizie motivată demonstrează părților că au fost cu adevărat auzite de către instanță în proces. Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că instanța de apel, judecând apelul procurorului nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în acesta, fiind incidentă eroarea prevăzută în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece această instanță nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de rejudecare și 14 limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului Drangoi Andrei, casează total decizia Completului de judecată al Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Drangoi Andrei XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțată integral la 16 decembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Diaconu Iurie Catan Liliana Boico Victor 15 Dosarul nr. 1ra-1056/2022 R E P U B L I C A M O L D O V A C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E O P I N I E S E P A R A T Ă a judecătorului Guzun Ion (Conform art. 340 alin. (3) Cod de procedură penală pe cauza penală în privința lui Drangoi Andrei XXXXX) 07 noiembrie 2022 mun. Chișinău Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07 noiembrie 2022 au fost admise recursurile ordinare declarate de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului Drangoi Andrei, casată total decizia Completului de judecată al Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Drangoi Andrei XXXXX și dispusă rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, pe motiv că instanța de apel a admis erori procedurale la judecarea apelului. Am semnat cu respect decizia, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece decizia instanței de apel contestată cu recurs ordinar de către procuror și apărătorul inculpatului, o consider legală și întemeiată, dat fiind faptul că la judecarea apelului instanța a examinat obiectiv probele administrate la dosar, existând o concordanță deplină între aceste probe și situația de fapt stabilită cu privire la cele săvârșite de inculpatul Drangoi Andrei. La fel, este de menționat că instanța de apel, în conținutul deciziei adoptate a expus detaliat un ansamblu suficient și convingător de argumente în partea achitării inculpatului pe capetele de învinuire înaintate în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul - începutul anului 2019) și în baza art. 171 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (episodul - începutul verii anului 2019), pe motiv că nu există fapta infracțiunii, or în acest sens, de către organul de urmărire penală nu au fost administrate probe concludente și pertinente, care să coroboreze reciproc și să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă că Drangoi Andrei ar fi vinovat și de comiterea altor două episoade de viol, comise în privința părții vătămate minore, XXXXX. Or, existența unor probe dincolo de orice îndoială rezonabilă constituie o 16 componentă esențială a dreptului la un proces echitabil și instituie în sarcina acuzării obligația de a proba toate elementele vinovăției într-o manieră aptă să înlăture dubiul (hotărârea Bragadireanu contra României, 06 decembrie 2006; hotărârea Orhan contra Turciei din 18 iunie 2002). Nu în ultimul rând, țin să menționez că în decizia adoptată au fost elucidate elementele constitutive ale componenței de viol, care au fost caracterizate și raportate la speța dedusă judecății, prin intermediul cărora a fost demonstrată vinovăția inculpatului Drangoi Andrei în comiterea infracțiunii de viol (episodul din 23 iulie 2019), deși partea apărării insista pe argumentul că raportul sexual a avut loc prin acordul comun al inculpatului și al părții vătămate minore. Acestea fiind constatate, consider că decizia atacată este corespunzătoare cerințelor prevăzute la art. 414-418 Cod de procedură penală, iar instanța de apel a acordat deplină eficiență probelor administrate pe dosar, care sunt concludente, utile, suficiente și coroborează între ele, ceea ce a determinat pronunțarea unei soluții corecte și pe deplin motivată. Prin urmare, reieșind din considerentele expuse mai sus, consider că recursurile ordinare declarate de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către avocatul Cușnir Iurie în numele inculpatului Drangoi Andrei urmau a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate. În temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, expun și semnez prezenta opinie separată în cauza penală în privința lui Drangoi Andrei XXXXX, care o anexez la dosar. Judecător Guzun Ion 17